LEGATURI INTERMOLECULARE

LEGATURI INTERMOLECULARE

in general au caracter electrostatic si sunt mult mai slabe decat legaturile intramoleculare

1. Legaturi de hidrogen

- in cazul anumitor legaturi pure valorile anormale ale anumitor proprietati (temperatura de topire , temperatura de fierbere si capacitatea calorica) pot fi explicate numai in cazul prezentei unor legaturi intre molecula lichiduluin

- sa obsrevat ca hidrurile anumitor elemente (H O, NH , HF ) au proprietati diferite fata de hidrurile unor elemente vecine din sistemul periodic (CH , H S , PH

- in cazul acestora hidrurile sunt elegate de un atom cu caracter electrochimic mai pronumtat si volum atomic mai mic

- acesta va cauza o atractie mai pronuntata a perechilor de electroni pusi in comun ceea ce va genera o polarizare a moleculei

- atomul electronegativ provine cu o sarcina particulara negativa iar atomul de hidrogen provine cu o sarcina pozitiva

- aceasta polarizare a moleculei va cauza atractia intre atomul electronegativ partial polarizat negtiv si un atom de H polarizat partial pozitiv dintr-o molecula vecina

- aeste forte de atractie manifestate intre molecule vor imprimaproprietatile fizice deosebite compararte cu alte figure in care H este legat de un atom mai putin electronegative

O......H - O

f - C C - R

OH........O

H - O R - O - H

H .

. .

. .

. H - O - R

O - H . .

H . . .

. H . .

. H O H - O - R

O R

H

2. Legaturile van der waals

- au 2 caractere hidrostatice dar sunt mai slabe decat legaturile de hydrogen

- pot fi de 3 feluri : - de orientare : datorita caracterului dipol - dipol al

moleculei slab polarizate

- de inductie : datorita faptului ca campul electric al unui

diplo al unei molecule poate induce un camp electric

mai slab intr-o molecula vecina

- forte de dispersie : se manifesta in cazul moleculelor

nepolare sau in cazul gazelor atomice ( gr. a-VIII-a) care

au octetul stabil pe ultimul strat , sunt datorate fluctuatiei

momentane care apar in cazul miscari electronilor in

jurul nucleului

- acestea vor induce un camp electrostatic moment care va genera atracti slabe intre molecule

Echilibre chimice

- chimia poate fi impartita in mai multe domeni care se ocupa cu :

- structura substantei

- termodinamica chimica si studiul echilibrelor

- cinetica chimica

- termodinamica chimica trateaza reactiile chimice ca sisteme initiale si finale pentru care nu exista variati in timp

- se ocupa cu studiul echilibrelor ale reactiilor chimic

A + B → C + D

V = K ∙ [A] ∙ [B]

V = K2 ∙ [C] ∙ [D]

V V2

K ∙ [A] ∙ [B] = K2 ∙ [C] ∙ [D]

Ke = K / K2 = [C] ∙ [D] / [A [B] = K

faza lichida

Kp = PC ∙ PD / PA ∙ PB

faza gazoasa

aA + bB → cC + dD

Ke = [C] ∙ [D] / [A] ∙ [B]

Kp = [PC ∙ [PD / [PA ∙ [PB

PV = m ∙ R ∙ T

P = m / V ∙ R ∙T

P = C ∙ R ∙ T

Kp = Kc ∙ R ∙ T

Principiile lui Le Chatelier

- daca asupra unui sistem aflat in echilibru se exercita o constrangere echilibru sistemului se va deplasa in sensul diminuari constrangeri aplicate

~ echilibru in sistemle gazoase fara variatia nr. de moli :

I + H → 2HI

a = concentratia initiala de I

b = concentratia initiala de H

x = nr. de moli de I reactionati la echilibru

K = [HI / [H] ∙ [I]

[HI]e = 2x / V

[I ]e = a-x / V

[H ]e = b-x / V

K = 4x / V ∙ V / a-x ∙ V / b-x

K = 4x / (a-x b-x)

- compozitia unui sistem in stare de echilibru este influentata de :

- concentratia initiala a reactantilor

- in cazul reactantilor in satre gazoasa fara variatia nr. de moli volumul (presiunea) nu inflenteaza modelul chimic

- in cazul in care avem o variatie a numarului de moli cresterea presiuni va favoriza obtinerea produsilor cu volum mai mic

- in cazul reactiilor externe cresterea temperaturi va favoriza sensul reactiei in care se favorizeaza compusi cu absortie de caldura

3H + N → 2NH

K = [NH ] / [H ] ∙ [ N ]

a = concentratia initiala de H

b = concentratia initiala de N

x = nr. de moli de azot reactanti in conditi de echilibru

[NH ] = 2x / V

[ N ] = b-x /V

[ H2 ] = a-x / V

K = 4x / V ∙ V / a-3x ∙ V / b-x

K = 4x ∙ V / (a-3x ∙ (b-x)

- la crestera presiuni sistemuluiechilibru se deplaseaza in sensul 1 al formari compusilor cu volum mai mic (cu formare de ammoniac)

- la cresterea temperaturi echilibru sistemului se deplaseaza in sensul consumari calduri 1 (cu formare de ammoniac).