Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


ION CREANGA - Originalitatea operei

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic



ION CREANGA - Originalitatea operei




Creatia literara a lui Ion Creanga se compune din povesti, povestiri si 'Amintiri din copilarie'. Povestile isi au izvorul in folclor. Creanga a cunoscut folclorul direct, inca din timpul copilariei, incat a ramas inscris in inima sa:'de la cinci ani, de cand am inceput a intelege () am auzit de sute de ori povestile pe care vi le povestesc si eu.

'Soacra cu trei nurori' prima poveste scrisa si publicata de Ion Creanga este construita pe conflictul dintre nora si soacra, prezent si intr-o varianta armeana, intitulata 'Soacra'. O baba care avea trei feciori 'inalti ca niste brazi si tari de virtute', insa 'slabi de minte' ia hotararea sa-i insoare. Dar tot atunci - adauga Creanga - (baba) lua hotararea nestramutata a tine feciorii si viitoarele nurori pe langa sine, in casa batraneasca

Rand pe rand primul si al doilea fecior sunt insurati cu fete-din alte sate-pe placul babei: prima nora-'robace si supusa', a doua-'intocmai dupa chipul si asemanarea celei dintai', asadar, tot. 'robace'(adica muncitoare) si 'supusa'. Feciorul cel mic - care se insoara singur ii a duce babei o nora cu alte trasaturi morale, indeosebi 'nesupusa'. Fiindca baba le dadea nurorilor de lucru 'cu masura', fara sa le recunoasca dreptul de a-si insusi rodul muncii lor, acestea, la propunerea celei mai tinere dintre ele, o ucid.

In 'Capra cu trei iezi' Creanga isi alege personajele din lumea animalelor, carora le imprumuta caractere omenesti, asemanandu-se, in aceasta privinta, cu La Fontaine.

In 'Punguta cu doi bani', pedepsirea boierului, care, desi bogat, ia 'punguta cu doi bani' gasita de cocosul mosului sarac, se face in numele eticii satesti: la plecarea cocosului din ograda boiereasca, dupa ce inghitise tot banaritul stapanului, se iau si toate pasarile dupa el, 'de ti se parea ca-i o nunta si nu altceva '.

In 'Danila Prepeleac' eroul principal, Danila, din 'pacalit' devine 'Pacala': 'Pana acum toti radeau de Prepeleac, dar acum a ajuns sa rada si el de dracul '.

Intr-adevar, in prima parte, eroul pare un exemplar tipic al prostiei omenesti, in a doua parte, dimpotriva, un reprezentant biruitor al istetimii.

In 'Povestea porcului', Creanga strecoara aluzii pline de talc moral la adresa vietii de toate zilele:o fiica de imparatcasatorita cu un Fat-Frumos preschimbat intr-un porc, aruncand, la propunerea mamei sale, pielea de porc pe care Fat-Frumos o dezbraca seara la culcare, are de suferit blestemul acestuia. Dupa ani de zile de suferinta, timp in care fiica de imparat nu inceteaza de a-1 iubi pe Fat-Frumos, acesta o izbaveste de blestem.

Aluzii satirice, insotite de precepte pedagogice se gasesc si in 'Povestea lui Stan Patitul', care, prin vioiciunea dialogului, a fost asemuita cu 'Calul dracului' de I. L. Caragiale iar prin convertirea fantasticu lui la realitatea autohtona, cu 'Kir lanulea ', de acelasi Caragiale.

'Povestea unui om lenes' constituie un elogiu adus in mod indirect muncii.

In 'Fata babei si fata mosului', in afara de harnicie povestitorul elogiaza omenia si ridiculizeaza si aici lenea impreuna cu lacomia.



Toate povestile lui Creanga, oricat de profunde radacini ar avea in folclor si oricat de raspandita ar fi aria geografica a motivelor ce stau la baza lor, datorita tratarii artistice la care au fost supuse de noul autor, au iesit 'din circuitul folcloric'si au devenit 'opera lui Creanga'. (George Calinescu) (l)

Talentul de povestitor genial al lui Creanga, prin care a devenit 'Homer al nostru', ridicand opera sa la valoarea de 'epopee a poporului roman', este reliefat in 'Povestea lui Harap Alb'.

'Povestea lui Harap Alb' este constituita pe universala lupta dintre bine si fortele raului, cu triumful binelui. Dupa celelalte povesti ale lui Creanga sunt, dincolo de valul fantastic al actiunii, nuvele, mai mari sau mai mici. In 'Povestea lui Harap Alb' scriitorul foloseste mijloacele romanului. Evident, e vorba de un roman fantastic, cu eroi supranaturali, carara autorul le imprumuta ' o viata curat omeneasca, si anume taraneasca; ii amesteca cu desavarsire in mediul vietii de toate zilele din Humulesti si-i trateaza pe picior de perfecta egalitate ' (Garabet Ibraileanu in 'Note si impresii'). (2)

Imprumutand eroilor supranaturali elemente din viata omeneasca, in speta taraneasca, cu colorit autohton. Creanga trateaza original o tema care se intalneste si in folclorul altor popoare (problematica din'Tovestea lui Harap Alb' se intalneste si in povestea populara poloneza 'Printul Slugobil si cavalerul invizibil').

Originalitatea povestilor lui Creanga('Fata babei si fata mosneagului' a fost comparata cu 'Les fees' ('Zanele') si 'Cendrillon' ('Cenusareasa ') de Rerrault iar 'Ivan Turbinca 'cu basmul rusesc' Soldet i smert' ('Soldatul si moartea '), este nu numai indiscutabila, dar si aureolata de stralucirea nemuritoare a geniului.

Tot atat de fermecatoare sunt si povestile lui Creanga:'Mos Nichifor Cotcariul', 'Popa Duhu', 'Mos Ion Roata si Unirea', 'Mos Ion Roata si Cuza Voda'.

Pe cand in 'Povestea lui Harap Alb'si in celelalte povesti Creanga nareaza intamplari fantstice, in povestiri ca 'Mos Ion Roata si Unirea' si 'Mos Ion Roata si Cuza Voda' el se inspira din realitati istorice: framantarile politice din preajma Unirii din 1859. cu care a fost contemporan.

Inceput in 1881 romanul 'Amintiri din copilarie'constituie, dupa aprecierea unanima a criticilor si istoricilor literari, opera de maturitate a lui Ion Creanga.

In centrul 'Amintirilor' sta viata primelor experiente din sat, Creanga se revede nu numai in mijlocul tovarasilor dejoaca, ci si in peisajul natal: cu natura, cu oamenii, cu obiceiurile si traditiile de acolo. De aceea, concomitent cu povestirea copilariei sale, bineinteles cu multe elemente de fictiune, Creanga infatiseaza comunitatea satului Humulesti in care se integreaza sufleteste.

Prin intreaga opera a lui Ion Creanga, poporul roman isi regaseste credintele, conceptiile, datinile si traditiile milenare, regasindu-se pe sine insasi.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1251
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site