Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


O NOAPTE FURTUNOASA

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic



O NOAPTE FURTUNOASA



Semnificatia titlului. Nu intamplator autorul si-a numit piesa O noapte furtunoasa si a subintitulat-o „farsa'. El a mizat, inainte de toate, pe rasturnarile de situatie, pe jocul confuziilor si pe hazardul intamplarii. Un numar de casa, batut invers pe zid, provoaca o serie de incurcaturi si erori, noaptea in care se desfasoara actiunea, devenind una cu adevarat „furtunoasa'. Dar ea este in egala masura si „amoroasa': Jupan Dumitrache isi afirma cu tarie „onoarea de familist', nebagand de seama adulterul ce se consuma sub ochii sai. Rica Venturiano spera sa-si joace rolul de Don Juan pe langa Zita, dar fara voie il exerseaza mai intai in fata Vetei; Chiriac isi banuieste amanta de infidelitate

Subiectul

Actul I. La inceputul comediei, in prim plan se afla tema politica. Jupan Dumitrache, cherestegiu si capitan in garda civica, si Nae Ipingescu, ipistat, citesc si comenteaza cu inflacarare ultimele stiri, entuziasmandu-se in fata unui articol semnat de un tanar publicist, Rica Venturiano. care sustine „sufragiul universal' si forma de stat republicana.

Lectura textului - confuz, de altminteri, din pricina topicii si sintaxei arbitrare -, le provoaca emotii intense celor doi amici, dar demonstreaza si incapacitatea lor de intelegere ce contrasteaza izbitor cu increderea pe care o au in flerul lor politic.

Ziarul este totusi abandonat pentru o problema mai arzatoare, care ar putea clatina „onoarea de familist' a Iui Dumitrache. Jupanul ii marturiseste confidentului sau cum el, Veta si Zita au fost urmariti la Iunion de un „bagabont', „un coate-goale'. Se contureaza, astfel, intriga principala a textului (Jupan Dumitrache il suspecteaza pe Rica Venturiano), dublata si amplificata curand de o intriga subsidiara (Chiriac o suspecteaza pe Veta).

Grija exagerata a lui Titirca-Inima rea pentru casnicia sa il face sa se inscrie pe o pista falsa, in timp ce adulterul continua nestanjenit langa el. Gelozia sa, dar si gelozia extraconjugala a lui Chiriac -simuland suferinta extrema ce-l poate duce la sinucidere -, reprezinta mobiluri importante ale actiunii, dar si ale comicului.

Actul II. Naivitatea lui Dumitrache, dar si un element neprevazut (numarul gresit batut de hangiu) explica in continuare dezvoltarea conflictului. Venturiano ajunge din greseala in camera Vetei si crezandu-se in fata Zitei ii declara, in formule stereotipe agramaticale si sententioase, amorul. Eroina intuieste incurcatura si cere tanarului curtezan sa se salveze fugind. Fuga, urmarirea si, in sfarsit, deconspirarea identitatii „bagabondului' alcatuiesc un angrenaj de situatii comice specifice farsei.

Deznodamantul sentimental (Zita si Rica se casatoresc sub patronajul lui Jupan Dumitrache) este caricatural. Infruntarile au fost fara urmari si fara dramatism. Banuielile cherestegiului nu s-au domolit (el devine din nou suspicios cand gaseste o cravata in patul nevestei), dar presupunerile lui nu se indreapta nici acum in directia corecta (se linisteste cand afla ca „legatura de gat' ii apartine lui Chiriac). Piesa revine la situatia initiala.

Caracterizarea personajelor. Tipuri si relatiile dintre ele

Jupan Dumitrache, cherestegiu, proprietar si capitan in garda civica, omologul lui Zaharia Trahanache din O scrisoare pierduta, este un personaj orgolios si naiv in acelasi timp, care-si face un merit din „onoarea sa de familist', dar care este incornorat chiar sub propriul acoperis.

Negustorul se ingrijeste de soarta membrilor familiei sale, are pretentii de pater familiae, vrea sa-l insoare pe Chiriac si „sa-l ia tovaras in parte', sa-l educe pe Spiridon, o divorteaza pe Zita, o sfatuieste ca un frate, o pazeste pe Veta si are fata de ea o atitudine paternalista, autoritara si protectoare.

Stapaneste si intrebuinteaza vocabularul de mahala („papugiul dupa noi', „coate-goale dupa noi', „mate fripte dupa noi'), dar poate mima si eleganta si buna educatie: „Ma rog, onorabile, eu imi cer iertare, stiti ca poate adineaori, cum tin eu la poate v-am adus un afront'.

Rica Venturiano, arhivar, student in drept si publicist, colaborator la ,, Vocea Patriotului Nationale' aventurier, un vantura-lume (dupa cum indica radicalul numelui sau), fante cuceritor, este un Catavencu in devenire.

Poate sa simuleze emotia si patriotismul, vorbeste si scrie amestecand registrele limbii, termenii colocviali -cu expresiile aforistice, pleonasmele si nonsensurile. Declaratia de dragoste facuta Zitei se constituie dintr-o aglomerare de clisee, prin care autorul parodiaza lirica erotica facila: „Angel radios', de cand te-am vazut intaiasi data pentru prima oara, mi-am pierdut uzul ratiunii. [] Esti un crin plin de candoare, esti o frageda zambila/ Esti o roza parfumata, esti o tanara lalea!'.

Zita, cumnata lui Jupan Dumitrache, este o prezenta delicata, dar sigura de sine, cu aere distinse si maniere de inalta societate, formate „trei ani la pension'. Fiica a mahalalei, ea are cateodata, accese de frivolitate: „Mitocane, pastramagiule', „Fir-ar a dracului de viata s-afurisita'. Filozofia ei existentiala este practica si vitalista: „nu sunt vaduva, sunt libera, traiesc cum imi place, cine ce are cu mine, acum mi-e timpul '.



Veta are o structura sufleteasca schematica, nume de mahala, este sentimentala (ar vrea sa moara din dragoste) si anxioasa (se sperie cand Chiriac ameninta ca se sinucide).

Chiriac, omul de incredere al lui Jupan Dumitrache, se caracterizeaza printr-un temperament dramatic, e bantuit de gelozie, isi pierde usor controlul (vrea sa se omoare), dar este in acelasi timp siret (,,Lasa jupane, ma stii ca consimt la onoarea dumitale de familist').

Ipingescu, tipul raisonneur-um si al confidentului, se individualizeaza prin ticul verbal (rezon) si prin onomastica (Ipingescu vine de la ipingea). Pare sa intuiasca adevarata natura a relatiilor dintre Veta si Chiriac, insa ramane doar un observator neutru.

Structura - compozitie. Piesa se compune din doua acte, cu o distributie egala a momentelor de tensiune. Intruziunile narative (Zita povesteste intalnirea cu Ghita Tircadau, fostul sot), monologul si aparteul (Spiridon, ramas singur isi caracterizeaza stapanul) largesc scena comediei.

incurcatura (Venturiano poposeste in camera Vetei), deznodamantul abrupt (casatoria), qui-pro-quo-u (Rica o ia pe Veta drept Zita) determina comicul de situatie, iar ticurile verbale (rezon), agramatismul, limbajul pleonastic, incoerent si bombastic al lui Rica Venturiano, barbarismele din vocabularul Zitei (pertujur, pamp/ezir) contureaza comicul de limbaj.

Vizibila este in O noapte furtunoasa si intentia realizarii unor caractere tipice (Jupan Dumitrache apartine clasei incornoratilor, Ipingescu este cetateanul si functionarul, Rica Venturiano - primul amorez si politicianul demagog).

Receptare critica

„Caracterele lui Caragiale sunt minimale. in O noapte furtunoasa. jupan Dumitrache e un mahalagiu fioros de moral, tinand la onoarea lui de familist, propriu-zis credul, mai mult brutal decat vigilent si deci inevitabil „cocu'. Nae Ipingescu, ipistatul, amicul sau, e un devotat redus la minte, intunecat de onesta stupiditate. Chiriac, intinatorul onoarei conjugale a stapanului, e sters. Rica Venturiano nu-i decat un pretext de umor verbal. Restul inexistent.'

(Geoge Calinescu, Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent)

Fragment semnificativ comentat

,, Rica (intorcandu-se in genunchi spre partea unde a fugit ea):,, Angel radios! precum am avut onoarea a va comunica in precedenta mea epistola, de cand te-am vazut intaiasi data pentru prima oara mi-am pierdui uzul ratiunii; da! sunt nebun

Veta: Nebun! (strigand) Sariti, Chiriac! Spiridoane!

Rica: Nu striga, madam (se taraste un pas in genunchi) fii mizericordioasa! Sunt nebun de amor;

Luand-o pe Veta drept Zita. Rica-i adreseaza primei declaratia de iubire, pregatita pentru cea de-a doua. Gesturile ostentative, prezenta cliseelor amorului, apelativul comic {„angel radios'), amestecarea unor registre lingvistice diferite (cel oficial: „am avut onoarea a va comunica' si cel colocvial: „sunt nebun'), pleonasmul (,, intaiasi data pentru prima oara'), topica intamplatoare, barbarismul {„mizericordioasa') transforma acest fragment intr-o parodie. Comicul rezulta insa si din inflacararea lui Rica, el contrariind-o pe Veta, care-l crede hot si striga dupa ajutor. (E.C.)






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 5625
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site