Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Scrie un eseu in care sa prezinti, pe baza unui text studiat, trasaturile narative ale speciei literare povestire

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic



Scrie un eseu in care sa prezinti, pe baza unui text studiat, trasaturile narative ale speciei literare povestire.

in redactarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere:



prezentarea caracteristicilor speciei selectate, prin referire la:
tematica, perspectiva narativa, naratiune;

particularitatile discursului narativ din textul studiat
{planuri narative, alternanta/ inlantuire, incipit, final);

constructia subiectului in textul selectat (actiune, conflict, relatii spatiale si temporale);

prezentarea relatiilor dintre personajele textului;

particularitati de compozitie si de limbaj.

. Povestirea este o specie a genului epic, in versuri sau in proza, care relateaza un singur fapt. Spre deosebire de nuvela, in care naratiunea este obiectiva, in povestire faptele sunt prezentate din punctul de vedere al povestitorului. Acesta poate fi participant la intamplare, narator sau observator.

Povestirea are dimensiuni mai reduse decat ale nuvelei, dar este mai intinsa decat schita.

Dupa tematica, povestirea poate fi foarte diversa: fantastica, satirica, filosofica, romantica, magica, povestire pentru copii etc.

Fantana dintre plopi este a patra povestire din volumul Hanu Ancutei (1928), capodopera a lui Mihail Sadoveanu. Este o povestire realista, care, prin oralitate, detalii, motivarea imprejurarilor, da impresia de autentic.

Povestirea are ca tema iubirea tragica. intamplarile sunt relatate de Neculai Isac, au fost traite de el si de aceea povestirea este subiectivizata. Naratorul povesteste o singura intamplare, un singur fapt, care se petrecuse in urma cu douazeci si cinci de ani, in acele locuri.

Pentru a capta atentia ascultatorilor prezenti la han, capitanul Isac povesteste concis, fara digresiuni, iar secventele intamplarii sunt inlantuite.

Istorisirea lui Neculai Isac are (cum are fiecare dintre povestirile romanului) compozitie speciala. Naratiunea propriu-zisa este incadrata intr-o relatare care nu-i apartine. Fragmentele de la inceputul si de la sfarsitul Fantanii dintre plopi sunt relatate la persoana a IlI-a, iar povestirea lui Neculai Isac la persoana I.

Incipitul si finalul reprezinta rama povestirii propriu-zise.

Distinctia intre acum, cand se povesteste, si atunci, cand a avut loc intamplarea, marcheaza cele doua planuri ale naratiunii.

Actiunea cuprinde toate momentele subiectului. in expozitiune este descrisa intalnirea dintre Neculai Isac, care ducea vinuri in tinutul Sucevei si ceata de tigani, care se scaldau in raul Moldova, in apropierea hanului. Intriga este determinata de aparitia Margai, o tigancusa de optsprezece ani, a carei frumusete il tulbura pe calator. Acesta ii dadu fetei un ban de argint. in desfasurarea actiunii este prezentata intalnirea Margai cu Isac la fantana dintre plopi, unde cei doi isi promit o noua intalnire dupa intoarcerea negustorului, de la Pascani. indragostita de Neculai Isac, Marga vine la fantana si-si arata devotamentul avertizandu-l ca tiganii vor sa-l jefuiasca.

intamplarea atinge punctul culminant. in lupta care are loc, un tigan este omorat, altul - ranit, iar eroul ramane fara un ochi. Deznodamantul este tragic. Revenit la fantana cu oamenii de la han, Isac vede urme de sange pe colacul de piatra, semn ca Marga fusese ucisa si aruncata in fantana. Capitanul intelege ca fata se sacrificase pentru a-l salva pe el.



La sfarsit, mos Leonte zodierul spune ca fantana, semn al intamplarii, nu mai este.

Cadrul in care este relatata intamplarea este determinat spatial si temporal.

Cele noua povestiri sunt spuse la Hanul Ancutei „intr-o toamna aurie', candva „intr-o departata vreme, demult'. Desi naratorul anonim (aflat la han, printre ascultatori) aminteste de razboiul ruso-turc, descrierea initiala da impresia de atemporalitate. Este un timp mitic si fantastic, cu dezlantuiri napraznice ale naturii, este vremea potrivita pentru povestile care incep la Hanul Ancutei.

Neculai Isac, capitanul de mazali, era din Balabanesti Tutova Portretul sau este prezentat de naratorul anonim astfel: „Era un om ajuns la carunteta, dar se tinea drept si sprinten pe cal. Purta ciuboti de iuft cu turetci nalte s-un ilic de postav civit cu nasturi rotunzi dt argint. [] Obrazu-i smad cu mustacioara tunsa si barba rotunjita desi ochiul drept strans si inchis ii dadea ceva trist si straniu'.

Odata sosit la han, Neculai Isac nu incepe sa povesteaca imediat Pentru a crea atmosfera istorisirii, el respecta un ceremonial specific naratiunii sadoveniene (isi da binete cu comisul Ionita, acesta il prezinta celorlalti etc.).

Confesiunea lui, in fata ascultatorilor este a omului matur, care regreta intamplarea de atunci. Ea il marcase definitiv: „Sta impovarat in locul lui, neclintit si pecetluit pe totdeauna intr-o durere. Iar ochiul cel viu. mare si neguros, privea tinta in jos in neagra fantana a trecutului'.

Erou romantic, Neculai Isac pastreaza nestearsa amintirea femeii care l-a iubit si care s-a sacrificat pentru el.

Marga se remarca prin devotament in iubire. Stie ca va fi pedepsita de ceilalti tigani pentru tradare, dar isi infrunta destinul.

Autenticitatea intamplarii este sustinuta de interventia Ancutei, unul dintre ascultatori, care stia totul de la mama ei, Ancuta de odinioara.

Povestirea sadoveniana are o valoare morala. Omul matur de astazi, capitanul Isac, condamna purtarea tanarului de atunci „buiac si ticalos'. El intelege prea tarziu ca prin inconstienta sa provocase moartea Margai. Fantana insasi, locul sacru de atunci, disparuse ,,cu toate ale lumii'.

in Fantana dintre plopi, naratiunea se imbina cu dialogul si cu descrierea. Principala trasatura a stilului este oralitatea.

Limbajul este ceremonios, indicand rangul celui care il foloseste: „domnilor si fratilor, ascultati ce mi s-a intamplat ' spune, la inceput, Isac. Povestirea, contine doua registre stilistice: limbajul personajelor (tiganii) este diferit de cel al personajului-narator (boierul). Se folosesc regionalisme populare si arhaisme (buiac antal, bezmetic, liota, polca, hurmuz, carboava, oranda), fonetisme populare (und catra, de-acu.

incalicaf), epitete {ochii iuti, racni ragusii), metafore (catastiful acelor vremuri a inceput sa mi se incurce) care dau farmec istorisirii.

in povestire se acorda importanta nararii, ce reinvie o lume disparuta.

Evocarea ne prezinta caractere si situatii exemplare.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3944
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site