Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


VASILE ALECSANDRI - MEZUL IERNEI

Literatura romana

+ Font mai mare | - Font mai mic




VASILE ALECSANDRI MEZUL IERNEI

Context literar. Creatii lirice care incununeaza activitatea poetica a lui Alecsandri, Pastelurile au fost elaborate cand autorul avea 50 de ani si au fost publicate in „Convorbiri literare', in intervalul aprilie 1868-aprilie 1869.





Specificul speciei. Pastelul este o specie a liricii peisagistice in care este descrisa natura, dar in care este evidentiata si pozitia autorului fata de peisajul reflectat, aceasta fiind, invariabil, cea de contemplator.

Analizand structural si tematic cele 40 de texte care formeaza,ciclul de Pasteluri, se ajunge la dificila problema a incadrarii lor intr-un curent artistic. Dupa unii critici, aceste creatii ar putea apartine clasicismului sau romantismului, altii, insa, le incadreaza parnasianismului, dat fiind faptul ca autorul pune accent pe descrierea statica a cadrului reprezentat.

Indiferent de incadrarea cu care se opereaza, Pastelurile iui Alecsandri sunt opere originale cu un fior liric inedit, greu de incorsetat intr-o directie literara, pentru ca autorul da acestor texte peisagiste o noua turnura, devenind un maestru exemplar al acestei specii.

Aproape toate textele au aceeasi structura: un tablou static, completat, in final, de un aspect care dinamizeaza cadrul.

Teme - motive. Tema este, invariabil, natura din care nu lipseste omul, cu preocuparile sale zilnice.

Natura este insa, la Alecsandri, si un spectacol care, evident, trebuie contemplat. Pornind de la aceasta idee, descoperim implicit atitudinea de contemplator a poetului. Dupa opinia lui Paul Cornea, atitudinea poetului este diferita de aceea a altor poeti care admira'cadrul;1 la el se creeaza „ impresia ca peisajul se detaseaza de scriitor si exista independent de el'. Detasarea poetului nu presupune niciodata o

indepartare totala de peisaj sau o expunere obiectiva ftra implicatii afecte emotionale. Critica literara a observat ca autorul is, implica receptorul in creatie prin utilizarea formelor verbale la prezent, care realizeaza efectul de simultaneitate intre: contemplare - transfigurare si receptare.

Tudor Vianu releva si alte calitati ale creatiilor lui Alecsandri, atunci cand semnaleaza ca tehnica de baza este cea impresionista, totul plecand de la faptul ca motivul central al textelor este lumina, mai precis, modul cum cade lumina asupra elementelor care alcatuiesc peisajul reflectat.

Pastelurile lui Alecsandri sunt si un calendar liric, pentru ca ele redau toate anotimpurile, cu tot ceea ce au ele specific: verdeata, zapada, vanturi, viscol, ger etc. Desi a fost un spirit meridional. Alecsandri a descris, cu pasiune si mult optimism, iarna, anotimp care ar fi trebuit sa terorizeze, sa deprime.

Structura - compozitie. Mezul iernei surprinde astfel spectacolul inefabil al iernii care incremeneste cadrul. Gerul, definit prin epitetul multiplu ,,amar, cumplit', cuprinde cele doua spatii: terestru si cosmic: „In paduri trasnesc stejarii!', „Stelele par inghetate, cerul pare otel it

Imaginile par oarecum terifiante, insa discursul liric evolueaza gradat spre stari care incanta, nu-i produc angoase cititorului. Acest lucru este relevat de imaginile panoramice create prin compararea fumurilor de la cosurile caselor cu coloanele „unui templu maiestos', ca si prin prezentarea stelelor drept „facliile' unui nemarginit templu, sau a muntilor si codrilor, care par sa orchestreze, gratie interventiei crivatului.

Autorul si-a structurat pastelul in patru stofe: trei surprind un cadru static, datorat gerului „cumplit', pentru ca in partea finala, in strofa a patra, sa apara elementul dinamizator: „un lup ce se alunga dupa prada-i spaimantatal'.

Este de remarcat si faptul ca Alecsandri isi nuanteaza expunerea, el trece firesc de la sugestie la exprimarea directa. Sugereaza forta gerului: „trasnesc stejarii', „stelele par inghetate, cerul pare otelit', ca apoi sa afirme transant: „E un ger amar, cumplit' sau „ Totul e in neclintire'.



Analiza stilistica

Motivul central al textului este, insa, lumina rezultata de la albul zapezii si de la luna, care da o aura misterioasa noptii de iarna.

In ceea ce priveste prozodia, putem semnala in acest pastel prezenta catorva rime rare: adjectiv rimand cu un substantiv: „stralucitoare-picioare', „senina-lumina', „argintii-faclii', sau verb rimand cu adjectiv: ,,se arata-spaimantata'.

Nivelul morfo-sintactic. Dupa cum au observat cercetatorii operei lui Alecsandri, timpul ver/bal folosit este prezentul: „trasnesc', ,,pare', „se ridica', „se/aseaza', „isi aprinde', „ard', „se alunga', ceea ce realizeaza senzatia de simultaneitate intre contemplare-reflectare si receptare. in partea finala a textului, autorul isi depaseste statutul de contemplator, implicandu-se afectiv in cadrul reflectat prin intermediul interogatiei retorice: „Dar ce vad'.''. Aceasta interogatie da vioiciune textului, o -tonalitate optimista, pentru ca elementele lexicale care urmeaza ar putea produce teama: „lup', „prada', „spaimantata'.

Nivelul lexico-semantic. Limbajul poetic este bogat in elemente apartinand diverselor sfere lexicale. In textul lui Alecsandri coexista armonios arhaismul „vazduh' (pentru cer) cu neologismele „templu', „maiestos', „fantastic', „fantasma', „atmosfera' etc. si cu termenii populari: „prada', „spaimantata'.

Pozitia contemplatorului, a celui care se extaziaza in fata spectacolului natural, este relevata si de elementele de natura stilistica. •El exclama constatativ: „In paduri trasnesc stejarii! E un ger amar, cumplit!' sau admirativ: „O! tablou maret, fantastic!'.

Exclamatiile retorice demonstreaza ideea ca, intr-adevar, intre poet si peisaj exista acea stare de independenta, creatorul este detasat de peisaj.

Tot la nivelul figurilor de stil trebuie semnalat si faptul ca epitetele surprind, tot in maniera impresionista, trasatura fundamentala (definitorie), a elementului descris: „zapada cristalina', „fumuri albe', „stele argintii'. Atat epitetele, cat si comparatiile contribuie la conturarea imaginilor vizuale si auditive care conduc la ideea de armonie: „campii stralucitoare', „Ca inaltele coloane unui templu maiestos ', ,, Pare-un lan de diamanturi ce scartaie sub picioare '.

Receptare critica

Pastelurile lui Alecsandri au retinut atentia criticii inca din momentul aparitiei lor. Primul care le-a elogiat, emitand si judecati de valoare asupra lor, a fost Titu Maiorescu, care afirma in studiul Directia noua in poezia si proza romana (1872):

„Pastelurile sunt un sir de poezii, cele mai multe lirice, de regula descrieri, cateva idile, toate insufletite de o simtire asa de curata si de puternica a naturii, scrise intr-o limba asa de frumoasa, incat au devenit fara comparare cea mai mare podoaba a poeziei lui Alecsandri, o podoaba a literaturii romane indeobste'.

George Calinescu in monografia Vasile Alecsandri (1958) opineaza: „Natura, in cuprinsul unui an, iar in chip simbolic in cuprinsul unei vieti omenesti, se infatiseaza sub doua aspecte antitetice: unul stimulator al vitalitatii (vara, tineretea), altul paralizant (iarna, batranetea)

Pe cat de bogata materia interesand simtul temperaturii, pe atat de simplificat este elementul vizual, in special coloristic. Alecsandri a presimtit parnasianismul (si nu s-ar putea sti in ce masura l-a cunoscut), mergand instinctiv in sensul contemporanilor sai, Gautier si Minard.' (L.C.N.)







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1806
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site