Scrigroup - Documente si articole

     

 
HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
 
AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Bazele gandirii critice

Logica



+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE
Bazele gandirii critice

UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU



Intro

GANDIREA CRITICA ~ se refera la cum gandesti

~ analizeaza procedeele si metodele logice implicate in construirea, formularea si promovarea propriilor idei si opinii

~ evalueaza indemnurile, opiniile si atitudinile

~ presupune un studiu sistematic al argumentelor si exigentelor logice privind eficienta argumentarii si activitatii teoretice (ratiune, fundament)

RATIONARE ~ tipuri ~ cotidiana ~ bazata pe bun simt

~ stiintifica ~ bazata pe dovezi

~ inseamna ~ a lua pozitie pe o problema (a pretinde ceva)

~ prin gandire critica ~ supunem unei evaluari rationale pretentia si temeiurile pe care se bazeaza (inseamna ca a gandi critic este capacitatea de

a proceda calm, rational, neinfluentabil de factorii externi

a ne baza pe cunostinte si informatii referitoare la ceea ce se pretinde si la justificarea pretentiei)

CUNOSTINTE NECESARE ~ in ce consta problema (pretentii)

~ care este pozitia celui care a avansat-o

~ daca nu exista alte consideratii relevante legate de problema

~ valoarea rationamentului pentru a justifica pretentia

( un argument bun)

~ daca indiferent de alte consideratii ar trebuii sa acceptam, respingem sau renuntam la problema in discutie

STUDIUL LOGICII ~ este baza formarii gandirii critice

~ dezvolta aptitudinea de a stabilii adevarul in raport cu alte asertiuni

~ educa abilitatile de gandire critica

ABILITATI ~ folosirea intrun rationament de analiza, de decriptare si de evaluare a textelor indiferent daca acestea sunt scrise sau vorbite

~ capacitatea de a rezolva probleme

~ invatarea activa si autoperfectionarea inteligenta

SITUATII ~ in care recurgem la argumente

~ aspecte ~ gradul de adevar al ideilor

~ importanta ideilor

~ acceptarea opiniilor propuse in dezbateri

~ justificarea comportamentelor si atitudinilor

~ consecintele comportamentelor

ARGUMENT ~ folosit pentru ~ a combate opinii inacceptabile

~ a dovedii ca unele afirmatii sunt admisibile

SENSUL TERMENULUI ARGUMENT :

~ in psihologie generala ~ activitate teoretica specifica gandirii umane prin care o persoana inteligenta isi sustine sau promoveaza opiniile in corelatie cu alte procese psihice (atentie, memorie, sensibilitate si personalitate) si care influenteaza activitatea teoretica (difera intre indivizi in functie de competentele si starea de sanatate psihica)

~ in psihologie cognitiva ~ proces mental de informare ca tip aparte de proces cognitiv

~ in matematica ~ variabila independenta a unei functii

~ in retorica (stiinta de persuasiune - convingere) ~ mijloc de influenta a opiniilor si comportamentelor altor persoane

~ analizeaza rolul cuvintelor si manifestarilor non-verbale producand schimbari de atitudine altor persoane

~ in logica ~ multime de propozitii intre care exista o relatie speciala (adevarul uneia dintre ele)

~ concluzia isi afla justificarea in celelalte (rezulta ca)

~premise (intrucat)

IDENTIFICAREA ARGUMENTELOR ~ pentru exprimarea argumentarii prin cuvinte exista posibilitatea confuziei intre ~ argument

~ explicatie

~ enunt conditional

~ conditia ~ este facilitata de folosirea de cuvinte asemanatoare

~ relatia de conchidere ~ (proprie argumentelor) este relatia indirecta de cuvinte si expresii specifice

~ indicatori ~ de premise (caci, intrucat, deoarece, pentru ca)

~ de concluzie (deci, rezulta ca, asadar, prin urmare)

~ explicatia ~ (daca - atunci) introduce relatia de conchidere premisa - concluzie, sau un enunt conditional

FORMAREA ABILITATILOR DE GANDIRE CRITICA ~ presupune un exercitiu permanent bazat pe analize logice a limbajului de interpretare a textului

~ ofera posibilitatea de a diferentia intre a dovedi si a evidentia

SEMINAR 1 ~ 24.2.06

Argument

1

P1 ~ In gandirea vizuala devine constient in general nu numai materialul concret al ideii

P2 ~ Relatiile specifice ideilor nu pot dobandi o expresie vizuala

C ~ Prin urmare imaginea constituie un mijloc cat se poate de imperfect pentru a concretiza gandirea

P1 ~ Psihicul uman este realitatea cea mai complexa din universul cunoscut noua pana in prezent

P2 ~ Intelegerea si explicarea lui reclama o multitudine de unghiuri de abordari (biomecanic, biofizic, biochimic, fiziologic, psihologic, sociocultural)

C ~ Ca urmare psihicul trebuie sa fie obiect de studiu pentru mai multe stiinte, fiecare urmarind a releva un aspect particulat sau altul

CURS 2 ~ 27.2.06

Argument

TERMEN ~ inlocuit uneori de ~ inferenta

~ rationament

~ procesul sesizabil de sustinere a unei idei

~ in spatele argumentarii sta o inferenta

INFERENTA ~ provine din latina infero ~ inferare

~ calcul mental

RATIONARE ~ justificarea unei concluzii prin mai multe argumente legate intre ele

~ concluzie = premisa

PROPOZITIE ~ apare in logica

~ forma logica ~ premisa sau concluzie

~ enunt declarativ ~ corespondent pe plan lingvistic

CUVINTELE ADEVARAT ~ FALS ~ reprezinta valori de adevar posibile

LOGICA SI GANDIREA CRITICA ~ sunt interesate de relatia de conchidere dintre premisele si concluzia argumentului

CALITATILE RELATIEI DE CONCHIDERE ~ justifica suficient concluzia

~ nu depind de valoarea de adevar a premiselor si concluziilor cu care se invecineaza

~ independenta de informatiile redate

~ depinde de forma logica a argumentului

~ permit diferentierea intre diferite tipuri de argumente

FELURILE ARGUMENTELOR ~ valide ~ deductive

~ inductive

~ nevalide ~ deductive

~ inductive

~ premise adevarate -- concluzie adevarata (valid, deductiv)

~ premisa falsa si adevarata -- concluzie adevarata (valid, deductiv)

~ premisa falsa si adevarata -- concluzie falsa (valid, deductiv)

~ forma logica ~ a argumentului valid nu admite concluzii false daca premisele sunt adevarate

~ inlocuim simbolurile din schema de inferenta cu termeni proprii vocabularului (acceptam inlocuirile care transforma premisele in propozitii adevarate)

~ nu se accepta o concluzie falsa

ARGUMENTE DEDUCTIVE NEVALIDE

ARGUMENT ~ valid ~ relatie de conchidere necesara (produce cu necesitate concluzie)

~ nevalid ~ propozitii adevarate -- concluzie falsa

~ relatia de conchidere nu este necesara

CONDITII NECESARE PENTRU A PRODUCE CONCLUZII ADEVARATE

~ argument ~ concludent ~ sa fie valid

~ cu premise adevarate

~ neconcludent ~ daca incalca o conditie

ARGUMENTE INDUCTIVE

NECONCLUDENTA ~ premisele nu sunt suficiente pentru gradul de adevar al argumentului

~ sugereaza concluzia ~ relatia de conchidere are caracter indoielnic

CONCLUZIA ~ depaseste premisele

~ relatia de conchidere ~ se modifica in functie de adaugarea de premise suplimentare

~ premise ~ favorizeaza concluzia ~ creste relatia de conchidere

ARGUMENTELE INDUCTIVE ~ nu pot fi clasificate ca fiind valide ~ invalide, deoarece relatia de conchidere nu este necesara

LOGICA ARGUMENTARII ~ studiaza ~ diverse argumente ~ ipotetice

~ silogistice

~ dijunctive

~ forma logica ~ in raport cu care se stabileste tipul relatiei de conchidere

~ evalueaza ~ calitatea relatiei de conchidere si forma logica a argumentului dupa conditia de rationalitate

~ argumente ~ deductive

~ inductive ~ puternice

~ slabe

GANDIREA CRITICA ~ tine seama de clasificarile logice in raport cu care evalueaza cazurile concrete de argumentare

~ este interesata de relevanta premiselor pentru concluzie (ceva din structura premiselor se regaseste in concluzie)

~ preocupata de modalitatile prin care diferite argumente sunt redate cu ajutorul limbajului

SEMINAR 2 ~ 3.2.06

Argumentul

Toti pestii sunt vertebrate

Toti rechinii sunt pesti


Toti rechinii sunt vertebrate

FORMA LOGICA DE BAZA : Toti A sunt B

Toti C sunt A


Toti C sunt B

P Daca ploua, C atunci imi iau umbrela

( logica propozitiilor compuse ) ~ daca afirmam P atunci C

C In mod necesar exista substante simple P2 intrucat exista substante compuse, P1 iar un compus nu este altceva decat o colectie de substante simple

P Unii studenti sunt sportivi C Unii sportivi sunt studenti

P Daca un om aflat in desert vede un miraj, C el nu percepe un obiect real P

deoarece oaza despre care gandeste ca o vede nu exista in realitate

C Emotiile nu reprezinta procese de cunoastere P1 pentru ca nici o emotie nu

este obiectiva P2 iar procesele de cunoastere in general sunt obiective

TIPURI DE ARGUMENTE ~ deductive ~ fac trecerea de la general la particular

~ inductive ~ trecere cu o concluzie probabila

ARGUMENTE DEDUCTIVE ~ valide ~ premise adevarate ( argument concludent cu concluzie buna )

~ nevalide ~ fara concluzie sigura

~ valid cu premisa falsa ~ relatie de conchidere nesigura

Toate pasarile zboara

Strutul este pasare

Strutul zboara

~ Pentru fiecare pasaj aratati daca reda un argument, o relatare, o descriere sau o explicatie. In cazul celor care exprima un argument prezentati premisele si concluzia si eventual reformuland enunturile fara a le modifica intelesul aratati daca argumentul identificat este deductiv sau inductiv

a ~ P1 Dumnezeu vrea binele fiecarui lucru care exista deci P2 Intrucat a iubii ceva nu inseamna decat a vrea binele acelui ceva C Este evident ca Dumnezeu iubeste tot ceea ce exista ( argument deductiv valid )

b ~ Oare de ce sa studiez algebra ? Pot devenii foarte bine interpret de succes de muzica rock sau anteprenor de pompe funebre ca tatal meu Este multumit de ocupatia lui dar daca l-ai pune sa faca o simpla inmultire ar arata ca picat din luna ( relatare )

INFERENTA ~ inmente ~ ratiune, judecata, notiune

~ invoce ~ termen, propozitie, argument

c ~ P1 Dictionarul enciclopedic A este o excelenta lucrare de referinta care contine si un articol despre logica P2 Intrucat si dictionarul enciclopedic B este o lucrare de referinta C este de asteptat ca si acesta sa contina un articol despre logica

( argument inductiv slab )

d ~ Daca un nevinovat este pedepsit atunci s-a savarsit o eroare judiciara Prin urmare, intrucat A este nevinovat si a fost pedepsit s-a savarsit o eroare judiciara

( argument silogistic ~ reformulare )

Toti nevinovatii pedepsiti sunt victime ale erorilor judiciare

A este un nevinovat pedepsit

Deci A este victima unei erori judiciare

e ~ Psihicul uman este realitatea cea mai complexa din Universul cunoscut noua pana in prezent Intelegerea si explicarea lui reclama o multitudine de niveluri si unghiuri de abordare : biomacanic, biofizic, psihologic si sociocultural ca urmare psihicul trebuie sa fie obiect de studiu pentru mai multe stiinte, fiecare urmand a releva un aspect particular C In acest caz psihologia nu este decat un mod posibil de abordare, neputandu-si aloca un rol exclusiv ( argument concludent valid )

VERIFICAREA ADEVARULUI UNEI PROPOZITII SIMPLE

Zapada este alba ( raportarea la fapt ~ adecvarea lucrurilor cu intelectul )

Fericirea este ceva de neatins ( propozitie speculativa )

CURS 3 ~ 6.3.06

Forma logica

CONTEAZA ~ validitatea argumentului deductiv

~ forta argumentului inductiv

~ calitatea relatiei de conchidere

~ depinde de ~ forma de logica redata de schema sa de inferenta si de forma logica a propozitiilor care-l alcatuiesc

~ respectarea conditiilor de rationalitate specifice argumentului

PROPOZITII ~ unitati de limbaj

~ ca unitati logice prevaleaza radicalul asemanarilor la nivel general ~ in toate se spune ceva P despre altceva A ( despre oameni se spune ca le plac jocurile )

~ deosebire logica ~ forma logica ~ afirmativa A = B

~ negativa A ≠ B

DIVERSITATEA FORMEI LOGICE ~ propozitii categorice

~ descoperite de Aristotel

~ principalele propozitii care sunt implicate in studierea psihologiei cognitive a rationarii

~ termeni ~ forma logica mai simpla ca propozitiile ( A, B )

Daca ploua atunci imi iau umbrela

Daca P atunci Q ( propozitii )

~ fiecare argument are o forma logica speciala redata de schemele de inferenta ( in calitate de premisa sau concluzie pot sa apara orice forme logice propozitionale )

PARTICULARITATILE FORMEI LOGICE

FUNCTII LOGICE ~ universal umane si atemporale

GRAMATICA ~ este inerenta oricarei forme de logica

~ indiferent de limba exista in fondul ei o gramatica universala din care deriva gramatica specifica limbilor

~ in functie de starile afective si de interesele care ii domina oamenii neglijeaza voit forma logica si exigentele legate de ele preferand sa acorde prioritate continutului informational

RATIONAREA INDIVIDUALA ~ bazata pe simtul comun (pe experienta de viata) este influentata hotarator de interesele si competentele personale, de prejudecati si obiceiuri ~ aceasta influenta, chiar daca este hotaratoare nu infirma ~ ca analiza logica a rationarii trebuie sa tina seama de forma si exigentele logice si sa nu fie dominata de irationalism

~ faptul ca oamenii obisnuiti utilizeaza inconstient forme logice cu toate ca in dezbateri se bazeaza pe experienta personala

PESIMISMUL ~ unor psihologi asupra demersurilor logice si a relatiilor logice in relationare se datoreaza ~ lagunelor de cunoastere asupra fenomenelor de constiinta

~ cunoasterii incomplecte a cauzelor diferitelor stari psihice

~ modificarilor intre creier si constiinta (fenomen placebo ~ rol important in recuperarea psiho-medicala)

Limbaj simbolic

SIMBOL folosit pentru a reda formele logice si pe cele imprumutate din limbajul obisnuit cu sens aparte in analiza logica si gandirea critica

~ impreuna cu regulile de formare legata de felul cum vor fi manipulate formeaza limbajul formal al logicii

~ continute de vocabularul formal al logicii ~ variabila

~ constanta

VARIABILA ~ simbol de formula

~ pentru o clasa nevida de cel putin doua elemente ~ fiecare element prezinta o semnificatie posibila pentru simbol

A B ~ variabile pentru termeni

~ pot fi inlocuite de cuvinte sau expresii care redau termenii

P Q ~ variabile propozitionale

CONSTANTA ~ simboluri cu semnificatie unica stabilita prin definitie (toti sunt)

LINIA DIN SCHEMELE DE INFERENTA ~ dintre premise si concluzie reda relatia de conchidere

LIMBAJ SIMBOLIC ~ necesar pentru studiul validitatii si a fortei argumentelor inductive

~ pentru analiza raporturilor logice dintre teorie si propozitie

~ pentru analiza structurii, definitiei si clasificarii in calitate de instrument metodologic implicat in cercetarea psihologica

~ pentru analiza limbajului

~ clasifica tipuri de limbi si raporturile dintre ele

CERCETAREA PSIHOLOGICA ~ a stabilit ca utilizarea limbajului simbolic si a regulilor de manipulare a acestora sunt inevitabil asimilate odata cu acumularea deprinderii de a scrie si citii

~ a stabilit ca scrierea obisnuita este un tip aparte de formalizare iar invatarea dezvolta abilitatea de a reda in forma simbolica propriul comportament fizic sau intelectual

~ scrisul, lectura si dialogul contribuie esential la :

~ progresul capacitatilor limbajului

~ perfectionarea comportamentului individual

~ integrarea sociala a individului

Exigentele logicii

PROPRIETATI ~ asigura claritatea, precizia si coerenta explicatiilor

~ descrie eficienta demersurilor argumentative

~ permit descoperirea, evidentierea si respingerea erorilor logice

~ sofisme ~ erori intentionate

~ paralogii ~ erori neintentionate

POT FI PREZENTATE ~ sub forma a 4 principii logice de baza care se regasesc intr-o forma speciala in orice manifestare teoretica

~ nu trebuie confundate cu aplicatiile lor si nici reduse la sensuri speciale (identitate)

PRINCIPIUL IDENTITATII ~ TEHNIC ~ strict logic (orice forma logica este ceea ce este)

X = idX

~ fiecare forma logica se diferentiaza de oricare alta prin structura si proprietatile sale

~ pe parcursul demersului logic la care participa fiecare forma logica isi conserva integral trasaturile cu care a intrat in respectivul context ( in limbajul obisnuit inalnim termeni care pot fi folositi cu mai mult de un singur inteles )

Tudor Arghezi = Ion N. Teodorescu ( A )

IDENTITATEA ~ folosita cu inteles special in alte domenii ( psihanaliza ~ identitate proectiva de gen )

Everest = Kilimanjaro = Chomolugna

~ nerespectarea principiului conduce la erori logice

PROPRIETATI DE RELATIE

EGALITATE

IDENTITATE    LOGICA

reflexivitate

x = x

x = idx

simetrie

x,y    x = y, y = x

x,y id

tranzivitate

x,y,z, x=y, y=z, x=z

x,y,z id

SEMINAR 3 ~ 10.3.06

Toti S sunt P ~ S subiect

~ P predicat

SaP ~ a = toti sunt

~ propozitie universal afirmativa

SeP ~ Nici un S nu este P

~ propozitie universal negativa

SiP ~ Unii S sunt P

~ propozitie particular afirmativa

SoP ~ Unii S nu sunt P

~ propozitie particular negativa

LITERELE ~ a, i vin de la affirao

~ e, o vin de la nego

CEA MAI URGENTA OPTIMIZARE ~ pe care trebuie sa o impuna metateoria in domeniul psihologiei pana cand formalizarea va putea fi practicata la toate nivelurile cercetarii, este cresterea preciziei conceptual - lingvistice

~ aceasta exigenta devine mai imperioasa cu cat psihologia sufera cel mai mult in plan teoretic de polisimism terminologic care este o bariera in calea comunicarii si unificarii conceptuale

METATEORIA ~ teoria despre teorie

Nici un F nu este G

n este F

n nu este G

~ acest mod nu este indispensabil

~ daca folosim simboluri validitatea este mai vizibila

PRINCIPIILE LOGICII

PRINCIPIUL IDENTITATII ~ X = idX

~ X = idY

Om este o notiune abstracta

Socrate este om

Pg.50/Ex.18

Socrate este o notiune abstracta

Carte ≠ jurnal

PRINCIPIUL NON-CONTRADICTIEI ~ o propozitie P este imposibil sa fie si sa nu fie in acelas timp adevarata

~ diferit ~ = non

P& ~ P

PRINCIPIUL TEXTULUI EXCLUS ~ orice contradictie este fie adevarata fie falsa a treia variabila este exclusa

~ P V ~ P ( V = sau )

PRINCIPIUL RATIUNII SUFICIENTE ~ relatia dintre doua propozitii cand una o intemeiaza pe cealalta

LEGILE LOGICII ~ nu urmeaza sa-i faca pe oameni sa gandeasca corect in felul in care legile statului ii fac pe oameni sa se comporte intrun anumit fel

~ ofera un plan pe baza caruia se poate judeca daca oamenii gandesc corect sau nu

~ sunt asemanatoare cu regulile specifice unei limbii nationale

( GH von Wright )

TIP DE OPOZITII ~ contradictorie

~ contrara

~ subcontrara

contradictorie

 


SaP contrara Sep

SiP subcontrara SoP

CONTRARA ~ doua propozitii nu pot fi impreuna adevarate dar pot fi false

SUBCONTRARA ~ doua propozitii nu pot fi impreuna false dar pot fi adevarate

CURS 4 ~ 13.3.06

Principiile logicii

PRINCIPIUL NONCONTRADICTIEI ~ se refera la raportul de opozitie intre propozitii

~ este relevant propozitiilor contrare dar si celor contradictorii

~ ambele tipuri de propozitii nu pot fii impreuna adevarate

~ propozitiile despre care spunem ca sunt logic contrare sunt in acelas timp logic incompatibile ( nu pot fii adevarate impreuna dar pot fii false )

~ formula ~( P& ~ P )

abaterile se pot produce in cazul unor formulari defectuoase ( va ordon sa nu indepliniti acest ordin )

PRINCIPIUL TERTULUI EXCLUS ~ specific raportului de contradictie dintre propozitii

~ este imposibil ca ambele propozitii sa fie in acelas timp adevarate si false

~ formula ~P V ~ P0

~ trebuie sa fie diferentiat de principiul bivalentei ~ ( principiu ~ fundament din care rezulta altceva )

~ exigentele logicii sunt fundamentale

~ conventie introdusa de logicieni pentru a diferentia intre doua forme de discipline logice

PRINCIPIUL RATIUNII SUFICIENTE ~ este direct legat de ideea de argumentare

~ tip de temei oferit de P lui Q este numit ratiunea pentru care se sustine ceva

~ forta temeiului depinde de competentele, informatiile si starea psihica a celui care pretinde ceva

~ in situatii speciale (afectiuni psihice) apar aberatii in justificare

PARTICULARITATILE GANDIRII CRITICE ~ se gasesc sub forma discursului teoretic rezultat din ~ respectarea exigentelor logice fundamentale ( claritate, precizie )

~ compatibilitatea ideilor ( principiul non-contradictiei )

~ consecventa in argumentare ( principiul tertului exclus )

~ justificare ( principiul ratiunii suficiente )

Raportul logica - psihologie

Aspecte istorice

PSIHOLOGIA ~ s-a constituit ca disciplina autonoma in ultimele decenii ale secolului al IX-lea

LOGICA ~ devine stiinta de sine statatoare printr-o lucrare ( Aristotel )

~ se dezvolta considerabil timp de peste doua milenii

PSIHOLOGISMUL ~ orientare extremista

~ a aparut dupa evolutia initiala a psihologiei

~ radacini in filosofia empirista din secolul al XVII-lea

~ pretinde ca ~ legile logice sunt legi psihologice

~ psihologia este singura disciplina care poate dezvalui felul in care trebuie sa gandeasca oamenii (oamenii sunt esentialmente irationali)

~ studiile de logica trebuie inlocuite cu cele de psihologie

~ unele dintre aceste afirmatii au un sambure de adevar mai ales cele legate de gandirea individuala

~ adepti in filosofie si literatura ~ Nietzche

~ Dostoievschi

LOGICISMUL ~ orientare extremista aparuta ca reactie la psihologism

~ logica nu se ocupa de gandirea individuala si manifestarile ei

~ studiaza legi logice, forme, exigente ce nu depind de felul in care sunt intelese si valorificate de fiecare ( teoria lui Pitagora )

~ nu se modifica in functie de competente, de experientele de viata sau limba vorbita

CONCLUZII ~ atat psihologismul cat si logicismul sunt pozitii extreme eronate la care s-a renuntat de mult

~ logica si psihologia sunt discipline distincte intre care trebuie sa existe relatii de cooperare

~ logica ~ propune un model etalon in raport cu care individul poate evalua calitatea propriilor argumente

~ cercetarile de logica ~ au dus la progresarea psihologiei prin perfectionarea metodelor de cercetare, in construirea intrebarilor, aplicarea testelor, prin aparitia unor noi orientari in psihologie

SEMINAR 4 ~ 17.3.06

Principiul non-contradictiei

CARACTERISTICI ~ doua propozitii nu pot fi nici adevarate nici false in acelas timp

~ doua propozitii nu pot fi impreuna false dar pot fi adevarate

~ 1 ~ - Daca nu gresesc ultimul pacient de ieri suferea de depresie

- Nici vorba de depresie, pacientul suferea de o forma accentuata de anxietate

~ propozitiile pot fi amandoua ~ adevarate NU

~ false DA = sunt contrare

~ 2 ~ Pg 35 - 49 / Ex 5

~ propozitiile nu pot fi impreuna adevarate sau false

~ daca sunt adevarate amandoua = sunt contradictorii ( drept semn este negatia )

~ 3 ~ Orasul Bucuresti are maxim 2,5 milioane de locuitori

Orasul Bucuresti are minim 2,5 milioane de locuitori

~ propozitiile pot fi impreuna ~ adevarate sau false = sunt in raport de subcontrarietate

~ 4 ~ Siretul este mai lung decat Somesul

Te inseli aceste doua rauri au aceeasi lungime

~ nu pot fi in acelas timp adevarate sau false = sunt contrare

~ 5 ~ Somesul este mai lung decat Siretul

Siretul este mai lung decat Somesul

~ contradictie

~ 6 ~ Unii studenti sunt interesati de logica

Unii studenti nu sunt interesati de logica

~ propozitiile pot fi adevarate dar nu false = subcontrarietate

~ 7 ~ Oamenii sunt animale rationale

Oamenii nu sunt animale rationale

~ contradictie

TEMEIURI ~ necesar

~ suficient

~ necesar si suficient ~ se sustin reciproc ( este necesar sa stiu ca Socrate este barbat pentru a-mi da seama ca este tata )

~ 8 ~ Pag.51/ Ex.19

Orice copil este educabil

Temei suficient ~ toti oamenii sunt educabili

~ 9 ~ Pag.51/ Ex.21

Ioana si Mihai sunt rude

Temei necesar ~ Ioana si Mihai sunt frati

~ 10 ~ Triunghiul A este echilateral

Triunghiul A are toate unghiurile egale

Temei necesar si suficient : triunghiul A are toate unghiurile egale

~ 11 ~ Daca este 1 decembrie, atunci este ziua nationala a Romaniei

Daca este ziua nationala a Romaniei, atunci este 1 decembrie

~ 12 ~ construieste un temei necesar si suficient pentru propozitiile

~ a ~ Afara este ziua

~ temei ~ Daca este lumina afara, atunci este ziua

~ b ~ Acest animal este mamifer

~ temei ~ Acest animal naste pui vii si ii hraneste cu lapte

~ c ~ Aceasta figura geometrica este dreptunghi

~ temei ~ Aceasta figura are doua laturi paralele si doua unghiuri drepte


CURS 5 ~ 20.3.06

KEITH STENNING ~ evidentiaza nerealizari in cercetarea psihologica datorita aplicarii gresite a chestionarelor

TIPURI DE INTREBARI ~ decizionale ( se ofera variante de raspuns )

~ completive ( se elimina o lacuna de cunoastere )

~ completive - capcana (se urmareste reactia individului la intrebare)

NOI ORIENTARI IN PSIHOLOGIE ~ orientiva

~ conexionism ( inteligenta artificiala )

PSIHOLOGIE COGNITIVA ~ a evidentiat rationamentul uman si legatura cu alte procese psihice

~ a adus dovezi ca abaterile de la exigentele logice se produc la nivelul gandirii individuale ce se bazeaza pe simtul comun si pe experientele anterioare

~ a evidentiat faptul ca astfel de abateri se datoreaza presiunilor exercitate asupra rationarii individuale de catre interese, norme morale, obiceiuri si idealuri care sunt proprii fiecarui individ in parte

IDEALURI ~ exercita asupra noastra presiuni normative

REZULTATELE PSIHOLOGIEI COGNITIVE ~ au sugerat logicienilor edificarea unor noi descoperiri logice ~ logici ~ non-monotonice

~ autoepistemice

~ baesiene

LOGICI MONOTONICE ~ daca argumentul este deductiv valid atunci premisele sunt sificiente pentru concluzie

LOGICI NON-MONOTONICE ~ daca argumentul este valid si premisele permit obtinere concluziei nu este exclus ca, adaugand noi premise, sa schimbam concluzia initiala

LOGICI AUTOEPISTEMICE ~ prelucrarea de informatii ( cunostinte ) la o informatie noua duce la adaptarea pentru o mai buna utilizare

LOGICI BAESIENE ~ logici probabilistice ( evaluare statistica )

NOILE PREOCUPARI DIN PSIHOLOGIE SI LOGICA :

~ au propulsat aparitia unor noi domenii de stricta actualitate ~ stiinte cognitive, neurostiinte ( progrese in cunoasterea maladiilor psihice ), retele neuronale din cadrul inteligentei artificiale ( IA )

~ aceste cercetari interdisciplinare deschid posibilitatea vindecarii unor maladi considerate incurabile ( schizofrenie, parkinson )

ASPECT ~ care impune locul educatiei logice in formarea psihologilor

~ perspectiva interdisciplinara asupra gandirii si comportamentului uman

PUTEM EVITA PROCEDURILE LOGICE CAND :

~ construim planuri si evaluam actiuni

~ stabilim consecintele ipotezelor

~ interpretam si formulam reguli

~ participam la negocieri

~ evaluam date

~ urmarim argumentele alcuiva

STUDIUL LOGICII ~ asigura maturitate diferitelor noastre solutii si hotarari

Termenii

DENUMIREA ~ latina ~ terminus ~ punct final

~ corespunde celei mai simple forme logice (element ultim al analizei logice)

~ cea mai simpla forma logica

UTILIZARE ~ nu poate fi utilizat autonom

~ in calitate de component a altor forme logice ( propozitii )

~ in formularea unei propozitii categorice

Toti A sunt B ( A, B = termeni )

~ in dictionarele explicative sunt listati

TERMENI SI NOTIUNI

NOTIUNE ~ corespunde in plan ideal fiecarui obiect despre care putem spune ceva

~ este un obiect ideal produs de mintea noastra in calitate de model mental al obiectului in cauza

TERMEN ~ este un intreg alcatuit din ~ notiunea in cauza

~ grupul de cuvinte prin care este exteriorizat sau comunicat acel model mental ( intelesul cuvantului este notiunea redata de acesta )

TERMEN - NOTIUNE - CUVANT

DENUMIREA ( pisica ) ~ participa la alcatuirea propozitiilor categorice ca forma logica

A este B ~ variabilele A si B corespund termenilor din structura logica

INTENSIUNEA SI EXTENSIUNEA TERMENILOR

INTENSIUNEA TERMENILOR ~ continut

~ totalitate insusirilor ( note ) care constituie modelul mental caruia ii corespunde termenul

RECUNOASTERE ~ arata ce se intelege prin termenul respectiv ( descriem pisica )

INTENSIUNE SI CONOTATIE

CONOTATIE ~ calitatea unui termen de a trimite la modele din intensiune a lui

FUNCTII ~ personalitate

~ competenta

~ subiectivitatea individului care foloseste un termen

CONOTATIE DE BAZA ~ reper fundamental unic relativ constant pentru folosirea unui termen

~ consemnata explicit in dictionarul explicativ

CONOTATIE SPECIALA ~ se manifesta in cazul folosirii unui termen intr-un domeniu aparte

~ se instituie pe baza imprumutului de termeni dintr-un dictionar in altul ( identitate )

CONOTATIE SUBIECTIVA ~ tine de faptul ca deseori folosirea unui termen presupune o incarcatura subiectiva

~ depinde de personalitate, preferinte si sanatatea psihica a celui care foloseste un anumit termen ( pisica ~ iubitor de animale ~ incarcatura subiectiva )

EXTENSIUNEA TERMENULUI ~ sfera

~ totalitatea elementelor spre care trimite termenul

( ilustrari ) ~ la constituirea extensiunii termenului numar participa orice numar

EXTENSIUNE SI DENOTARE

DENOTARE ~ precizare ca un termen vizeaza elementele din extensiunea sa

~ fiecare element din extensiunea sa este considerat un denotat al termenului

~ un termen exista ca obiect ideal ( clasa, colectie ) nu in plan fizic

DENOTATUL POATE FI ~ in functie de trasaturile retinute in extensiunea unui termen: ~ un element ( municipiul Bucuresti )

~ o colectivitate ca intreg ( grupa IV din anul I )

~ o multime de elemente ( felina )

~ o clasa vida ( cel mai mare numar natural )

DUALITATEA INTENSIUNE EXTENSIUNE

INTENSIUNEA TERMENULUI ~ fiecare component al termenului vizeaza elemente corelative care se presupun reciproc ~ note

~ obiecte (nu exista insusiri fara obiect si obiect fara insusiri)

INTENSIUNE - EXTENSIUNE ~ prin substituirea reciproca definitia unuia se transforma in definitia altuia

~ intensiune ~ totalitatea trasaturilor obiectului care formeaza extensiunea termenului

~ extensiune ~ totalitatea obiectelor care formeaza intensiunea termenului


TIPURI DE TERMENI

CRITERII DE CLASIFICARE ~ extensiune

~ intensiune

~ felul in care sunt utilizati

DUPA EXTENSIUNE ~ denotare

~ termeni ~ nevizi ~ exista cel putin un element

~ vizi ~ in extensiune nu exista nici un element

SURSELE TERMENILOR VIZI ~ cunoastere deficitara

~ contradictie logica

~ inventate pentru precizari speciale

TERMENI NEVIZI ~ individual ~ in extensiune se afla un element ( satelitul natural al Pamantului )

~ general ~ in extensiune intalnim mai multe elemente ( student )

~ precis ~ daca pentru orice obiect imaginabil se poate preciza daca face parte din extensiunea lui ( orice numar divizibil cu 2 este un numar par )

~ vag ~ imprecis ( tanar )

EXTENSIUNEA ~ termen vag format din ~ nucleu

~ margine

~ termen precis format din ~ nucleu

EXIGENTELE STIINTIFICE ~ impun conventii prin care termenii vagi sunt tratati ca termeni precisi

SEMINAR 5 ~ 24.3.06

Analiza limbajului

LIMBAJ ~ sistem de semne si reguli privind combinarea si folosirea semnelor

STRUCTURA ~ vocabular ~ totalitatea semnelor caracteristice

~ gramatica ~ totalitatea regulilor privind combinarea

STRUCTURA SEMNULUI ~ substrat material

~ sens

~ reguli de semnificatie

SUBSTRAT MATERIAL ~ fenomen fizic perceptibil produs si folosit intentionat de utilizatorul semnului ( sunete )

~ distins de simptomul unei stari de fapt care reprezinta un fenomen fizic sau psihic uneori neperceptibil direct care apare la efect al legaturii cauzale dintre fenomene si este independent de intentiile persoanei ( cresterea temperaturii in cazul unei boli infectioase, teama de a calatorii cu avionul, oboseala acumulata )

~ in psihologie ~ este principalul instrument pentru descoperirea starii de fapt care a provocat simptomul

~ in practica medicala ~ pentru descoperirea starii de fapt se recurge la examen de laborator

SENSUL ~ coincide cu o stare afectiva ( cuvintele fara inteles nu inseamna nimic )

~ ca atribut al unui semn ii confera acestuia calitatea de nume ( relatie, obiect ) al denotatului

REGULA DE SEMNIFICATIE ~ prevedere care ne obliga sa atribuim un inteles (sens)

unui substrat material

~ semn ~ fenomen perceptibil de care este legat un sens in conformitate cu cel putn o regula de semnificatie

TIPURI ~ dupa substratul material ~ verbal

~ nonverbal

~ dupa sens ~ obiect ~ propozitia : ploua - denotat : vreme

~ metalimbaj ~ ca denotat elemente din limbajul imediat inferior lui ( e adevarat ca ploua ) nu se refera la starea vremii care are ca denotat propozitia : Ploua

~ dupa regula de semnificatie ~ natural ~ limba nationala

~ artificial ~ limba invatata

VOCABULAR ~ inregistrarea schimbarilor ~ ascendente ( se invata continu )

~ descendente

TIPURI DE VOCABULAR ~ general ~ specific limbii moderne cuprinde totalitatea cuvintelor dintro limba

~ individual ~ difera de la un individ la altul in functie de profesie, varsta, cultura

~ comun ~ contine elemente comune majoritatii

~ special ~ profesional ( tehnic )

~ simbolic ( stiintific )

STRUCTURA VOCABULARULUI PSIHOLOGIEI :

~ instrumental ~ 100 termeni specializati provenind din vocabularul logic ( definire, clasificare, sofisme )

~ uzual ~ 3000 de termeni ( agitatie, disconfort, iluzie )

~ stiintific general ~ 4000 de cuvinte din terminologia stiintifica generala si disciplinele conexe ( abordare, cauza, fenomen, ipoteza, inventie )

~ tehnic ~ ( afazie, efect, fobie, personalitate )

FUNCTII ~ informativ - descriptiva ~ cu ajutorul enunturilor declarative limbajul ne ofera trasaturi ale obiectelor, descrie relatii si fenomene

~ enunturile descriptive redau propozitii in care se afirma sau se neaga ceva despre ceva clasificandu - le ca fiind adevarate sau false

~ de comunicare ~ limbajul este instrumentul prin care gandul poate fi comunicat interuman

~ directionar - sugeratoare ~ limbajul este mijloc de orientare a atentiei spre un eveniment iminent, asupra unui pericol prin interjectii, norme, comenzi

~ expresiva ~ reda enunturi care exprima convingeri personale sau stari afective traite ca efect a unor evenimente speciale

~ protocolara ~ face parte din protocolul de derulare a unor evenimente speciale ( decernare de premii )

~ performativa ~ exprima anganjamentul sau dorinta emitatorului de a realiza sau de a atinge un obiectiv, de a obtine sau a face ceva ( accept, cer, promit, sugerez )

PENTRU A INTERPRETA CORECT ~ un enunt cu o pluralitate de functii este necesar sa stabilim rolul care revine fiecarei functii in valorificarea lui

CURS 6 ~ 27.3.06

DUPA UTILIZARE ~ integrarea informatiei ~ divizivi ~ fiecare element din extensiunea termenului poate fi numit prin termenul respectiv ( student )

~ nedivizivi ~ aplicabil unei colectii de indivizi ( grupa IV )

~ indistinctie ~ bazata pe simtul comun

~ sursa de erori grave

DUPA CONTINUT ~ concreti ~ propozitiile care formeaza intentiunea sunt gandite ca si cum ar revenii unor obiecte reale sau ideale ( atentia acestor studente este laudabila )

~ abstracti ~ propozitiile care formeaza intentiunea sunt gandite ca si cum ar fi independente de orice obiect ( atentia - concentrare focalizata )

DUPA GRAD DE GENERALIZARE ~ apsolut ~ introduce colectii de insusiri considerate ca atare fara a fi in legatura cu altele ( copil )

~ relativ ~ isi dobandeste proprietatile in baza unei relatii cu un alt obiect ( sinonim )

DIFERENTE ~ vitale in gandirea critica cu consecinte importante in planul limbajului (caz genitiv) cartea mea - proprietate

mama mea - relatie

TERMENI ~ independenti ~ restrictii ~ intelesul unuia nu depinde de intelesul celuilalt (afirmare, negare)

~ tratati definitia in mod separat

~ corelativi ~ nu respecta restrictiile

~ absolut relativi ( bun - rau )

~ nu pot fi tratati diferit in definitii altfel apare definitia circulara

~ pozitivi ~ prin intensiune redau proprietati care apartin exclusiv unor obiecte ( psihic, sensibil )

~ negativi ~ sugereaza absenta unei insusiri care ar trebuii sa fie prezenta (amnezie, neatent)

~ siguranta folosirii indica trasaturi absente (afagie - absenta vointei de a se hranii)

RAPORTURI INTRE TERMENI

TRATARE ~ depind de exigentele logicii fundamentale

TIPURI ~ concordanta ~ in extensiunile lor exista un denotat comun

~ opozitie ~ extensiuni distincte

RAPORT DE IDENTITATE ~ daca orice element care intra in extensiunea unuia sunt si in extensiunea altuia fara a exista elemente diferite intre termeni (autohipnoza - hipnoza autoindusa)

RAPORT DE ORDONARE ~ toate elementele din extensiunea primului se afla in extensiunea celuilalt, acesta din urma prezentand si alte elemente (agorafobie - tulburari anxiogene)

~ gen contextual teoretic in care se regaseste specia alaturi de alte specii ale aceluias gen ( panica )

DUALITATEA TERMENILOR GEN - SPECIE

GEN ~ cuprinde toate extensiunile speciei

~ intensiunea este total inclusa in intensiunea speciei

SPECIE ~ extensiunea este total inclusa in extensiunea genului

~ intensiunea cuprinde toate intensiunile genului

RAPORT ~ de dualitate ~ nu se confunda cu raportul intreg - parte

~ de incrucisare ~ extensiunile celor 2 termeni se suprapun partial (obsesie, fobie)

~ de contrarietate ~ doua specii ale aceluias gen dar care poate contine si alte specii inafara de acesta

~ nici un element nu apare simultan in extensiuni dar poate lipsi in ambele ( vesel - furios )

~ de contradictie ~ singurele doua specii ale aceluias gen ( sanatos - bolnav )

TANAR ~ nucleul termenilor vagi

SEMINAR 6 ~ 31.3.06

Exercitii

SUBSTRAT MATERIAL ~ fenomen fizic perceptibil emis de cineva cu intentia de a comunica un mesaj (in spatele cuvantului se afla o vibratie a aerului)

SIMPTOM ~ fenomen fizic sau psihic perceptibil care sta drept efect al unui fenomen natural ( venirea primaverii, boala )

DENOTAT ~ ( referent ) la ce se refera

Pag.100 / Ex.2

~ simptom propozitiile : 1, 2, 3, 5, 6, 7, 8, 10, 11, 13

~ substrat material ~ propozitiile : 4, 9, 12, 14

Pag.102 / Ex.3

simptom propozitiile : 1, 3, 6

~ substrat material ~ propozitiile : 2 ( aceasta - indicator pentru substrat ), 5, 7

Pag.102 / Ex.7

simptom propozitiile : 1, 2, 3

~ substrat material ~ propozitiile : 4, 5, 6, 7

Pag.103 / Ex.13

un singur inteles albastru, avocat al poporului, deductie, infractor recidivist, masa de biliard, o noapte senina

~ mai multe intelesuri ~ adevar, cal, carte

Pag.103 / Ex.15

tipuri de limbaj II ~ distinctia dintre limbaj concret si metalimbaj 1 ~ la vreme

2 ~ la ce spune cineva

~ III ~ 1 ~ limbaj concret

2 ~ metalimbaj

Pag.104 / Ex.16

limbaj comun activ biserica, detentie, corectie, jargon, xenofob

~ limbaj iesit din uz ~ calcuzan, tugui, govorita

FUNCTIILE LIMBAJULUI ~ informativ - descriptiva ~ descrie un fenomen

~ de comunicare ~ emitatorul transmite un mesaj

~ expresiva ~ se transmit stari afective

~ directionar - sugeratoare ~ norme si comenzi (trebuie, este interzis)

~ protocolara ~ reda formule utilizate la evenimente speciale exprimand solemnitatea momentului

~ performativa ~ cer, permit, recomand

Pag.105 / Ex.21

informativ - descriptiva ~ propozitiile : 2, 6, 7, 9, 10

~ de comunicare ~ propozitiile : 1

~ expresiva ~ propozitiile :

~ directionar - sugeratoare ~ propozitiile : 5, 6 (daca ni se cere in context organizat), 8, 9

~ protocolara ~ propozitiile : 3,

~ performativa ~ propozitiile : 4,

Pag.106 / Ex.28

~ informativ - descriptiva ~ propozitiile : 2, 5, 8, 10, 12, 14, 16, 18, 20, 21, 22

~ de comunicare ~ propozitiile : 1, 2, 5, 10, 14, 15, 22, 24, 25

~ expresiva ~ propozitiile : 7, 9, 16, 18, 25

~ directionar - sugeratoare ~ propozitiile : 2, 3, 4, 6, 11

~ protocolara ~ propozitiile : 2, 19, 23

~ performativa ~ propozitiile : 6, 13, 17

CURS 7 ~ 3.4.06

Definitia si clasificarea

SUNT ~ operatii de sistematizare si organizare a unei clase de informatii

~ esentiale in orice domeniu

~ utilizate in conformitate cu exigentele gandirii critice

UTILIZARE ~ asigura prezentari si expuneri precise si clare

~ favorizeaza intelegerea corecta a ideilor

~ dovada de maturitate si competenta profesionala (a sti ~ a defini si clasifica corect)

DEFINITIA

ESTE ~ operatia de stabilire si precizare a intensiunii sau extensiunii unui termen

~ definitul ~ A element supus definirii

~ definitorul ~ B ceea ce se spune despre A

RELATIA DE DEFINIRE ( df ) ~ A = df B

~ reda structura generala a definitiei

~ A este prin definitie B = A este B ( A se defineste ca fiind B )

ENUNTUL ~ perceptia = este = procesul psihic complex de cunoastere senzoriala a unor aspecte inconjuratoare care debuteaza prin contactul organului de simt cu proprietatile fizice ale acestuia

DIFERENTA DINTRE ~ principiul identitatii si relatia de definire

PROPRIETATI

PRINCIPIUL    IDENTITATI

RELATIA    DE DEFINIRE

Reflexivitate

Da

Nu

Simetrie

Nu

Nu

Tranzitivitate

Nu

Da

RELATIA DE DEFINIRE ~ este o relatie de ordine totala

~ da posibilitatea ca un sistem de termeni sa poata fi comparat cu oricare alt termen dintr-o retea de definire

TIPURI DE DEFINITII ~ dupa obiectul definit

~ definitii reale ~ obiectul definit este un termen care coincide cu modelul mental al obiectului ( proprietati si relatii ideale sau fizice )

~ afazie ~ deteriorare sau pierdere a abilitatii de a pronunta cuvinte sau de a le intelege

~ definitii nominale ~ un cuvant sau nume care reda denotatul unui termen

~ definitii lexicale ~ se apropie cel mai mult de ideea de definitie reala pentru ca dezvaluie toate intelesurile pe care le are un obiect

~ definitii stipulative ~ au ca obiect cuvinte noi propuse in situatii speciale ~ introducerea in vocabular a unui cuvant nou, ca denumire pentru obiecte sau fenomene inventate sau descoperite

~ adaugarea unui sens nou la cele deja existente pentru folosirea cuvantului ca denumire a ceva de interes special intr-un domeniu aparte (proectie in psihologie)

~ selectarea unuia din sensurile unui cuvant pentru a fi folosite exclusiv intr-un domeniu particular ( sensibilitate in arta )

~ dupa definitor

~ definitii prin gen proxim si diferenta specifica ( hipocamp )

~ gen proxim ~ reprezinta contextul ( structura cerebrala ) din care se detaseaza definitul in baza definitiei specifice

~ exprima in forma lapidara activitatile cunoasterii la un momentdat

~ sprijin important in invatare

~ definitii operationale ~ definitorul trece in revista diferite probleme astfel incat orice element care le satisface este un exemplu de denotat pentru extensiunea definitului

~ anxietate ~ maladie specifica in care bolnavul :

~ este torturat de ideea de insucces

~ este dominat de discomfort si de ideea ca nu poate face fata unor dificultati majore

~ traieste intens teama ca-l paste un pericol iminent si iremediabil

~ sunt specifice cercetarilor aplicate

~ utilizate in abordarea si tratamentul afectiunilor psihice

~ fac trecerea spre definitii extensionale prin raportarea la denotatul definitului

~ definitii genetice ~ definitorul specifica operatii prin care iau nastere definitorul sau denotatul acestuia ( media aritmetica )

~ deschid calea spre identificarea cauzelor sau spre modalitati de generare de denotati ai definitorului

~ ne arata ce trebuie sa facem pentru a obtine un exemplar de denotat al definitiei

~ definitii enumerative ~ definitorul listeaza denotatul definitorului

~ sunt exemple de definitii extensionale

~ permit indicarea de elemente la care se refera definitul

~ nu redau proprietati ale acelor elemente

~ definitii prin sinonime ~ au valoare orientativa

~ apar in conversatii

REGULI ~ adecvarii ~ definitorul corespunde exclusiv intregului definit

~ afirmarii ~ definitorul exprima ceea ce este definitul

~ ireflexibilitatii ~ pentru orice A A ≠ dfA

~ asimetriei ~ daca A = df B atunci B ≠ df A

~ tranzitivitati ~ A = df B si B = df C atunci A = df C

~ exactitatii ~ definitorul contine termeni precisi care redau exact definitul (nu contine termeni vagi, metafore, figuri de stil)

~ nerexpectarea conduce la definitii circulare

CLASIFICAREA

ESTE ~ operatie de repartizare a elementelor din extensiunea unui termen dupa anumite criterii in extensiunea altor termeni diferiti ca nivel de generalitate de termenul initial

COMPONENTE ~ obiectul sau domeniul clasificarii ( extensiunea termenului initial )

~ rezultatul clasificarii ( termenii obtinuti in urma repartizarii elementelor din extensiunea termenului initial )

~ criteriul de clasificare

ABORDARI REPREZENTATIVE IN PSIHOLOGIA ACTUALA ~ comportamentala

~ cognitivista

~ biologica

~ psihanalitica

~ fenomenologica

SISTEM NERVOS ~ central ~ creier

~ maduva spinarii

~ periferic ~ somatic

~ vegetativ

TIPURI ~ dupa criteriul de clasificare ~ naturalista ~ criteriul coincide cu proprietatile de fondare pentru domeniul si rezultatul clasificarii

~ propune informatii temeinice asupra elementelor din domeniu

~ au valoare de cunoastere

~ pragmatica ~ criteriul de clasificare este ales in functie de un scop

~ cunoaste o mare varietate in functie de scopul urmarit ( catalog )

~ dupa rezultatul urmarit ~ dihotomice ~ se obtin 2 termeni ca rezultat al clasificarii si, daca se respecta regulile clasificarii, cei doi termeni sunt opusi ( sistemul nervos )

~ politomice ~ se obtin cel putin 3 termeni ca rezultat al clasificarii si acestia se afla in raport de opozitie contrara

~ pot atinge un grad ridicat de complexitate

SUBSTANTE PSIHOACTIVE ~ sedative ~ barbiturice ~ nelustal

~ secobarlutal

~ alcoolice ~ etanol

~ narcotice ~ opiul

~ derivati ai opiului ~ codeina

~ heroina

~ morfina

~ metadona

~ stimulente ~ imfetamine ~ benzedrina

~ descedrina

~ metedrinia

~ cocaina

~ cofeina

~ nicotina

~ halucilogene ~ LSD

~ feniclidina

~ mescalinia

~ psilocelinia

~ canabis ~ maryhuana

~ hasis

SEMINAR 7 ~ 7.4.06

Termeni

PROPOZITIILE ~ sunt considerate termeni cand tin loc de subiect logic

INTENSIUNEA ~ ansamblul proprietatilor care alcatuiesc notiunea exprimata de termenul respectiv ( continut )

EXTENSIUNEA ~ totalitatea obiectelor la care termenul se aplica ( sfera )

~ caine ~ intensiune ~ mamifer cu 4 picioare ( proprietati )

~ extensiune ~ lup, caniche, pichinez

TIPURI ~ dupa extensiune ~ individuali (au un singur element in extensiune ~ capitala Romaniei ~ sunt descriptivi) ~ colectivi ~ individual (Tribunalul Municipiului Bucuresti)

~ general (bibliteca, tribunal)

~ divizivi (desemneaza fiecare membru al clasei in parte)

~ precisi (dreptunghi)

~ vagi (tanar, inalt)

~ dupa intensiune ~ concreti (bun, drept, frumos)

~ abstracti (bunatate, dreptate, frumusete)

~ absoluti (dreptate, om)

~ relativi ~ termeni care introduc o relatie (mama, sinonim)

~ independenti ~ de sine statatori

~ corelativi ~ termeni al caror inteles depinde de intelesul altor termeni (sot - sotie, cauza - efect)

~ pozitivi (antimaterie, anticorp)

~ negativi (necunoscut, nevinovat, orb)

Pag.123 / Ex.12

~ termen diviziv ~ 1, 3, 7, 9

~ termen concret ~ 2, 4, 5, 6, 8, 10

Pag.124 / Ex.18

~ termen concret ~ 3

~ termen abstract ~ 4

Pag.125 / Ex.25

~ inalt ~ termen : general, vag, absolut, corelativ, pozitiv

~ justitie ~ general, precis, absolut, abstract

~ zero ~ individual, precis, concret, absolut, independent

~ cinste ~ general, vag, abstract, absolut, pozitiv

~ toti termenii relativi sunt concreti si toti termenii abstracti sunt absoluti

RAPORT INTRE TERMENI :

~ identitate

~ ordonare ~ unii termeni sunt subordonati altora in raportul specie - gen

(gen : felina ~ specie : pisica, tigru, leoperd)

~ incrucisare (tanar - elev, roman - crestin)

~ opozitie ~ contradictorie ( om si non-om )

~ genul trbuie sa aiba doua specii

~ contrara ( tigru, ras, leu, leopard )

~ apare intre speciile unui gen in conditiile in care genul are mai multe specii

~ genul trebuie sa aiba cel putin 3 specii

Pag.127 / Ex.37 ~ nu stiu daca este o diferenta clara intre primele doua notiuni

~ contrarietate ~ 1, student - crestin ~ raport de incrucisare

~ contradictie ~ 2, 7, 10, 11

~ contrara ~ 3, 4, 5, 6, 8, 9, 13, 14

~ la intrebarea : ce este ? aflam genul

Pag.126 / Ex.29

1 ~ raport gen - specie de incrucisare

2 ~ raport de ordonare

Pag.126 / Ex.30 ~ raport extensional

~ a + b ~ contradictie

~ a + c ~ ordonare, includere

~ a + d ~ gen - specie de ordonare

~ a + e ~ contradictie ( a, e termeni vagi )

~ b + c ~ incrucisare

~ b + d ~ incrucisare

~ b + e ~ identitate

~ c + d ~ incrucisare

~ d + e ~ incrucisare

STOP COPY 1

CURS 8 ~ 10.4.06

CLASIFICARI ~ sunt implicate in mai multe faze ale cercetarii aplicate

REGULI DE CLASIFICARE ~ unicitatii si exactitatii criteriului (se foloseste un singur criteriu precis)

~ reuniunii (reunirii termenilor - rezultatul este identificat extensional cu domeniul clasificarii)

~ intersectiei (termenii - rezultat sunt in raport de opozitie)

~ omogenitatii intensionale (intre elemente nu exista diferente substantiale)

ERORI DE CLASIFICARE ~ regulile de clasificare se presupun reciproc

~ nerespectarea unui criteriu atrage nerespectarea altora (cetatenie - sex, incalca regula 1, 3, 4)

CLASIFICARE IDEALA ~ respecta integral regulile de clasificare

~ un etalon care in multe cazuri este greu de atins

~ daca sunt desconsiderate abaterile de la regulile sunt afectate concluziile

EXIGENTELE GANDIRII CRITICE IMPUN ~ cunoasterea regulilor de clasificare

~ evaluarea clasificarii realizate

~ prezentarea neajunsurilor

Raportul intre inteligenta naturala si artificiala

IN LOGICA ~ propozitia bivalenta poate fi definita prin tabele de adevar prin 17 operatori propozitionali

SILOGISM ~ principala forma de rationare pe care o studiaza psihologia

( p q ) ~ definit

FUNCTII DE ADEVAR BIVALENTE :

p.q

0

p.q

pVq

p&q

p q

p

~p

O

~ fiecare din ceilalti operatori poate fi redat fie doar prin conjunctie si negatie, fie doar cu ajutorul disjunctiei si negatiei

~ &, ~

( p > q ) = atunci ~ ( p& ~q ) p = 1; q = 0 ( fals )

~ V, ~

( p > q ) atunci ( ~p Vq ) p = 0; q = 1 ( adevarat )

~ operatorii propozitionali definiti corespund unor operatii a inteligentei naturale cu ajutorul carora ~ rationam (operam mental cu propozitiile) [( p > q ) & p ] q

~ calculam ( & - produs, ~ - scadere, - suma )

INTELIGENTA ARTIFICIALA ~ interesata de modelarea fizica si tehnica a functiilor de adevar (conjunctie ~ conducta electrica, legatura in serie)

ALEGEREA SISTEMULUI DE NUMEROTARE :

~ baza 2 (pentru evaluarea propozitiilor) 1 - 0

~ baza 10 (pentru calcule) 0 - 9

CURS 9 ~ 17.4.06

Tipuri de argumente deductive

SCHEME ~ studiate in psihologia rationarii ~ silogismul

~ rationamentul ipotetico - categoric

SILOGISM

Toate limbile romanice sunt de origine latina

Romana este o limba romanica

Romana este de origine latina

Toti C sunt B

A este C

A este B

CONTINE ~ 3 termeni ~ subiectul concluziei ( A ) numit si termen minor apare si la nivelul premiselor ( premisa minora )

~ predicatul ( B ) numit si termen major apare ca termen in cealalta premisa ( premisa majora )

~ termen comun al ambelor ( C ) termen mediu, mijloceste raportul dintre termenii extremi MP

SM

SP

TIPURI DE PROPOZITII ~ SaP ( universal afirmativa )

~ SiP ( particular afirmativa )

~ SeP ( universal negativa ) nici un S nu este P

~ SoP ( particular negativa ) unii S nu sunt P

FIGURI SILOGISTICE ~ cum se aseaza termenul mediu

MP PM MP PM

SM SM MS MS

SP SP SP SP

RATIONAMENT

LOGICA PROPOZITIILOR ~ simple ~ afara ploua

~ compuse ~ daca ploua atunci imi iau umbrela ( p → q )

~ Ana are mere si Maria are pere ( p & q )

~ unii scriitori scriu in versuri sau in proza ( p V q )

SEMNE ~ →, & ~ variabile propozitionale

~ w ~ disjunctie exclusiva ( una din doua )

~ &, .,^ ~ conjunctie

~ ≡, ↔ ~ operatii de echivalenta ( implicatie reciproca )

Inferente deductive cu propozitii compuse

INFERENTE SIMPLE ~ alcatuite din numai 3 propozitii

~ se deosebesc intre ele dupa tipul de propozitii compuse care apar in alcatuirea lor

INFERENTE IPOTETICO - CATEGORICE

CARACTERISTICI ~ prima propozitie este o implicatie

~ a doua propozitie fie din antecedent sau de negarea antecedentului, fie din consecvent sau negarea acestuia

SCHEME DE INFERENTE VALIDE :

~ modus ponendo poneus ~ modul afirmativ

~ caracterizat prin trecerea de la afirmatie in premisa a antecedentului implicatiei initiale la afirmarea consecventului implicatiei in concluzie

p → q ( daca ploua atunci imi iau umbrela )

p ( ploua ! )

q ( deci imi iau umbrela )

~ validitatea schemei ~ din definitia implicatiei conform careia consecventul unei implicatii adevarate cu antecedent adevarat este cu necesitate adevarata ( mod utilizat si in gandirea obisnuita )

~ modus tollendo toolens ~ modul negativ

~ caracterizat prin trecerea de la negativ in premisa a consecventului implicat initial la negarea antecedentului implicat in concluzie

p → q ( daca ploua atunci imi iau umbrela )

~ q ( nu imi iau umbrela )

~ p ( deci nu ploua )

~ validitatea schemei ~ din definirea negatiei si implicatiei : antecedentul unei implicatii adevarate cu consecventul fals este cu necesitate fals ( utilizat in argumentare ca procedeu de respingere )

TIPURI DE ERORI ~ eroarea afirmarii consecventului

p → q ( ploua deci imi iau umbrela )

q ( imi iau umbrela )

p ( deci ploua )

~ nevaliditatea ~ rezulta din definitia implicatiei conform careia o implicatie cu cosecvent adevarat este adevarata si in cazul in care antecedentul sau este adevarat sau fals

~ eroarea negarii antecedentului ~ nu este decurgere necesara

p → q ( ploua deci imi iau umbrela )

~p ( nu ploua )

~q ( deci nu imi iau umbrela )

INFERENTE DISJUNCTIVO - CATEGORICE

MODUS PONENDO - TOLLENS ~ mod afirmativo - negativ

p W q ( ori merg la mare ori merg la munte )

p ( merg la mare )

~q ( deci nu merg la munte )

MODUS TOLLENDO TOLLENS ~ mod negativo - afirmativ

p W q ( sau merg la munte sau la mare )

~ p ( nu merg la munte )

q ( deci merg la mare )

STUDIATE ~ in psihologia rationarii in vederea stabilirii legaturilor ce pot exista intre abaterile de la rationabilitate si diferite afectiuni psihice (s-a constatat ca gandirea obisnuita nu respecta intocmai legile elementare ale logici)

EFORTURILE DE ADAPTARE ~ a logicii la diferite nivele stiintifice au condus la alte perspective de facilizare

~ logica paraconstienta ~ ce reconstituie volumul de consistenta a unei teorii prin regandirea notiunii de contradictie (exidta contradictii fatale si contradictii care nu distrug teoriile in care apar)

~ rationarea noastra efectiva, chiar la nivelul stiintei, pare mult mai capabila de a avea de-a face cu inconsistenta decat logica traditionala

~ logica relevantei ~ insista pe legatura de continut informational dintre premise si concluzie mai mult decat pe forma logica

~ logici nemanotonice ~ (logica deficitului, autoepistemica) iau in considerare inclusiv premisele insuficiente, cu informatii incomplete sau simple opinii din care derivam alte opinii ce pot avea doar un caracter de plauzibilitate

SEMINAR 8 ~ 28.4.06

Reguli si erori de definire

REGULA ADECVARII ~ cere ca definitul si definitorul sa aiba aceeasi extensiune

~ tipuri de erori ~ definitia sa fie prea ingusta (intelepciunea inseamna inteligenta)

~ definitia sa fie prea larga (student inseamna tanar studios)

~ definitul si definitorul sa fie in raport de incrucisare (pasare inseamna vertebrat zburator)

REGULA NECIRCULARITATII ~ cere ca definitorul sa fie independent de definit (psihologia este stiinta care se ocupa cu studiul fenomenelor si proceselor psihice)

~ eroarea circularitatii (psihologie inseamna teorii despre psihic)

REGULA AFIRMARII ~ cere ca in definitor sa nu gasim negatii

~ exceptie ~ cand definim un termen negativ (anonim inseamna persoana care nu-si dezvaluie identitatea)

REGULA CLARITATII SI PRECIZIEI ~ cere ca in definitie sa nu folosim termeni vagi si metafore

~ se incalca cand definim termeni vagi si metafore (libertatea este esenta omului)

Pag. 163 / Ex. 11

(5) avort inseamna uciderea brutala a unei fiinte umane nevinovate

~ regula adecvarii ~ este prea larga

(6) marturisirea inseamna actiunea de a marturisi

~ regula necircularitatii

(7) o sare este o substanta ce nu este nici acid nici baza

~ regula afirmarii

(8) timpul este ceea ce se masoara cu ajutorul ceasornicelor

~ regula adecvarii ~ este prea ingusta

(9) ~ regula claritatii si preciziei

(10) se numeste secret de stat tot ce are in mod evident acest caracter

~ regula adegvarii ~ este prea larga

Pag. 164 / Ex. 12

Prin indiscernabil se intelege ceea ce nu se poate discerne de un lucru de acelas fel

~ regula necircularitati

indiscernabil este ceea ce nu poate fi deosebit de altceva

~ regula claritatii si perciziei

(4) heratic este ceea ce tine de lucruri sfinte

~ regula adegvarii ~ este prea larga

(5) nesimtire inseamna lipsa de bun simt

~ definitie corecta ~ nominala prin sinonimie

(6) notar public este orice persoana imputernicita prin lege sa desfasoare activitati notariale

~ regula necircularitati

(7) alibii inseamna proba de nevinovatie decurgand din dovedirea prezentei unei persoane, in momentul savarsirii actiunii, in alta parte decat locul in care s-a comis infractiunea

~ definitie corecta ~ gen proxim

DIFERENTE

DEFINITII REALE ~ definesc notiuni si nu termeni, cuvinte lingvistice (Luna este satelitul natural al Pamantului cu diametrul de )

DEFINITII NOMINALE ~ definesc termeni vagi sau precisi (Luna este substantiv feminin)

DEFINITII STIPULATIVE ~ termenii sunt definiti prin conventie (laser)

Pag. / Ex.

In sensul legii, prin metale pretioase se intelege : aur, argint, ozminiu, paladiu, ridium

~ definitie extensionala enumerativa complecta

(13) ~ regula necircularitatii

(15) ~ regula adecvarii ~ definitia este ingusta

(16) ~ regula adecvarii ~ definitia este ingusta

(20) democratia este forma politica de organizare a societatii in care puterea este exercitata de popor

~ regula adecvarii ~ definitia este ingusta

Pietrele pretioase sunt minerale cu duritate mai mare de 7 precum : diamante, rubine etc

~ definitie enumerativa incomplecta

(21) otrava este o supstanta toxica

~ regula adecvarii ~ definitia este larga


BIBLIOGRAFIE

Puterea gandirii critice ~ L. Vaughn

Manual de logica juridica ~ Petre Biltz

~ Dumitru Gheorghiu

~ Psihologia inteligentei ~ J. Piaget

~ Tratat de logica operatorie ~ J. Piaget

~ Introducere in logica ~ Petre Botezatu

~ Studii de logica ~ Athanase Joja

~ Teorii ale limbii, teorii ale invatarii ~ J. Piaget

~ Ciomski

~ Istoria logicii ~ Anton Dumitriu

~ Introducere in logica operatorie ~ J. Piaget

~ Dictionar de logica ~ Ghe. Enescu

~ Psihologia cognitiva ~ M. Miclea

~ Dictionar de filosofie si logica ~ Anton Flew


Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3842
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2025 . All rights reserved