ANUL 1840 de Vasile Voiculescu

ANUL 1840 de Vasile Voiculescu

Sa stapanim durerea Sa asteptam in pace!

Incet frec de rugina de sibilnic vis,

Si iata, ' Viitorul' dezmormantat desface

Nedeslusirea-i hada pe-al lumii paradis.

Venise prorocul cu versul plin de noapte

Ca sa vrajeasca soarta, sa-si sape alt fagas,

Si-n albia rabdarii cu limanari si soapte

Culcase omenirea, copil de ucigas.

An vechi, revii acelasi la cap de veac amarnic,

Nou doar prin viclesugul eternei inturnari,

Dar rana-i mai batrana si timpul, mai fatarnic,

Ascute-n carnea pacii jungherul pana-n zari.

Lasati poetul palid de veci sa-si doarma versul,

Ne bubuie in sange razboiul fara ani,

Urland in cele patru stihii din universul

Cu neagra viasterie de ura si Titani.