Nichita Stanescu - prabusirea unui vultur intr-un om

Nichita Stanescu - prabusirea unui vultur intr-un om

M-a izbit vulturul prabusindu-mi-se pe umar.
Clontul lui mi-a luat aerul din plamani,
treaz fiind inca, m-am trezit
cu launtru meu plin de zburatoarele cerului.

Fereasca-ma, sa stea si cerul cu stele in mine.
Prea putina mi-e viata, incat
dau liber vederii si razei ei
dau liber.

Atata va rog, scoateti-mi din plamani pe vultur.
Am sa-l duc in spinare sa-l ingrop la varf de munte.
Atata doar va rog, scoateti-mi vulturul din plamani.
Ma sufoc ; penele lui imi umplu respirarea.
Strein de moartea mea
e vulturul mort.