Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Elemente de semiologie - Tulburari cantitative (Paramnezii)

Psihologie psihiatrie

+ Font mai mare | - Font mai mic



Elemente de semiologie

Atentia




q       Def. Procesul psihologic care orienteaza si caracterizeaza activitatea personala asupra unui grad limitat de obiecte si fenomene

q       Atentia ajuta gandirea in procesul prelucrarii informatiilor

q       Tipuri de atentie:

Atentia involuntara – determinata de stimuli care survin brusc din mediul ambiant

Atentia voluntara = deliberata – sustinuta printr-un effort de vointa

Atentia habituala (de fond) – stare de pregatire

q       Tulburari ale atentiei

Disprosexii

Hiperprosexii

Hipoprosexii

Aprosexii

Memoria

q       Def. Este functia personala a orientarii retrospective caracterizata prin:

Intiparire (fixare)

Pastrare (Conservare)

Reactualizare (revocare)

q       Este principalul suport al functiei cognitive

q       Tulburari = dismnezii; aceste pot fii:

cantitative

calitative (Paramnexii)

Tulburari cantitative

Hipomnezie = scaderea, in grade fiferite, a memoriei; aparuta in surmenaj, stari nevrotice,oligofrenii, involutii (dementa)

Amnezii = pierderea totatla a capacitatii mnezice; in functie de debutul bolii, poate fi:

a.       Amnezii de fixare (anterograde)

se refera la evenimente care se desfasoara in perioada dintre debutul bolii si prezen

specifica sindromului Korsakov

b.      Amnezii de evocare (retrograde)

se sting treptat amintirile dinaintea debutului bolii avansand spre copilarie

specifica sindromului Wernicke (dementa Wernicke)

c.       Amnezii mixte

In demente amnezia evolueaza de la complex la simplu

Alta clasificare:

a.       Amnezii lacunare – gol mnezic la un moment dat – din care pacientul nu reda nimic (stari convulsive, betie patologica, stari epileptice, traumatisme)

b.      Amnezii tardive – gol mnezic in legatura cu o tulburare de constienta). Nu apare imediat dupa perioada de pierdere de constienta, ci se instaleaza treptat (epilepsie, stari convulsive)

c.       Amnezie psihogena (afectogena, selectiva, tematica) – anumite fapte care au o rezonanta afectiva negativa sunt uitate. Prezinta selectivitate pentru anumite evenimente (cataclisme, razboi, incendii, etc.)

Hipermnezii

q       Def. Exagerare a evocarilor

q       Aparitii tumultoase, multiple care indeparteaza individul de la idee principala

q       Poate apare si normal si patologic (Schizofrenie, Stari toxice)

q       Manifestare paroxistica = Mentism: exagerare a evocarilor mnezice astfel incat pacientul devine un veritabil spectator al desfasurarilor tumultoase si incoergibile a amintirilor lui (se simte invadat de imagini noi)

q       Apare in mod normal in stari de surmenaj, perioada de adormire

q       Apare patologic in – Schizofrenie (Mentism xenopatic

q       forma speciala este – Viziunea paranoica retrospectiva – revederea in cateva secunde a propriei exsistente. Apare in paroxisme anxioase, stari confuzive , halucinatorii

Tulburari cantitative (Paramnezii)

q       Def. Recunoasterea eronata a unor evenimente care au avut loc in viata individuala sau reproducerea unor evenimente netraite

q       Sunt de doua categorii:

a.       Tulburari ale sintezei mnezice immediate (Pseudomnezii)

b.      Tulburari ale rememorarii (Alomnezii)

Pseudomneziile

Falsa identificare (recunoastere) – convingerea bolnavului ca a mai cunoscut o persoana straina – iluzie de memorie (diferentiata de confuzia normala)

apare in stari de tensiune afective, surmenaj, tulburari de constienta, schizofrenie, epilepsie (precede fenomenul de deja-vue – deja – comun)

Iluzia de non-recunoastere

precede fenomenul de jamais- vue, jamais – comun)

Paramnezia de reduplicare Pick

consta in faptul ca o persoana identifica fenomenele, situatia, persoanele, din jur ca fiind identice cu ceva trait de el sau din imaginatie (frecvent – in Schizofrenie)



Alomneziile

Pseudorenumiscenta

bolnavul reproduce evenimente reale din trecut ca fiind traite in prezent

apara in sindromul Korsakov (specific)

Anecforia

bolnavul nu poate evoca antecedente, evenimente traite de el in trecut decat daca sunt segerate de anturaj

Criptomnezia

apare pe fondul unei deteriorari cognitive marcate

scaderea capacitatii determinatorii a memoriei (bolnavul crede ca o carte, un film, etc. ii apartin)

diferentierea medico-legala de plagiatura

apartine: Schizofreniei, tulburarilor paranoide, dementelor

Instrainarea amintirilor (opusulo Criptomneziei)

bolnavul considera ca evenimente traite de el nu-i apartin (pierde cunostiintele propriei istorii personale – pana la pierderea identitatii)0

specifica dementei

Confabulatia

halucinatie de memorie

bolnavul relateaza anumite fenomene, situatii, evenimente credibile dar netraite de el (nereale)

apar la: alcoolici, sindromul Korsakov, stari confuzive, oligofrenii

trebuie diferentiata de minciuna

tipuri:

Confabulatii mnestice (de jena) – datorita lacunelor mnestice – inlocuieste lacunele cu fapte reale verosimile

Confabulatii fantastice – inlocuieste confabulatiile cu fapte ireale necredibile

Confabulatii onirice – povesteste scene de vis

Ecmnezia – pacientul confunda trecutul cu prezentul

consta in intoarcerea intregii personalitati in perioada din trecut si retrairea lor in prezent

este specifica dementelor grave

Gandirea

este procesul central al vietii psihice

activitate cognitiva complexa care asigura distinctia intre esential si fenomenal (se refera la fenomene) in ordinea ideiilor si a lucrurilor

operatiile gandirii sunt:

Analiza – divergenta

Sinteza – convergenta

Comparatia

Abstractizarea

gandirea foloseste cuvinte, prin cuvinte se exprima notiuni, legaturi temporare intre notiuni = asociatii de idei

Tulburari de gandire:

I.            Tulburari predominent formale (de forma) – vizeaza in general activitati operationale

II.         Tulburari de continut – implica activitati motivationale

Tulburai predominent formale

q       aceste sunt: tulburari de ritm, flux si incoerenta ideativa

q       Tulburari ale ritmului si fluxului ideativ:

Accelerarea ritmului ideativ

succesiunea rapida a ideilor insotita de exagerarea evocarilor si labilitatea atentiei

normal – temperamentala

surmenaj, intoxicatii cu alcool, cafea

la debutul episodului maniacal

Fuga de idei

exacerbarea ritmului si fluxului ideativ care duce la asociatii ideative facute la intamplare prin rima si asociatii (dupa criterii de forma, nu continut)

pierderea incoerentei ideo-verbale

specifica episoadelor expansive

apare si in agitatia psiho-motorie



in episodul expansiv se insoteste de Tahipsihie – cresterea fortei imaginative, reprezentative, mobilitate mare a atentiei, cresterea tonusului afectiv

Incetinirea fluxului de idei si a ritmului

exprimare lenta, raspunsuri intarziate, pauze multe

scaderea fluxului ideativ se insoteste se scaderea productivitatii ideiilor – ideiile devin monotematice si concentrice

bradipsihia = lentoare ideativa, scaderea fortei imaginative, reprezentative, dificultati de evocare, diminuarea tonusului afectiv

specific: Schizofreniei, dementelor, starilor confuzive

verbigeratie = repetarea stereotipa a aceleiasi propozitii, sintagme facuta din cuvinte lipsite de sens

Psitacism = incoerenta ideo-verbala insotita de o sonorizare mecanica (scoate sunete ciudate)

III.     Tulburari de continut

q       manifestarile anormale ale ideatiei in opozitie cu realitatea

Ideea dominanta

o idee care de detaseaza de celelalte idei

are caracter tranzitoriu si reversibil

este specifica normalitatii

Ideea obsesiva

idee contradictorie personalitatii individului in cauza (“asediaza gandirea”)

are caracter parazitar – individul lupta impotriva ei dar nu reuseste sa o convinga ramane intr-o continua premeditare asupra posibilitatilor de rezolvare

forma specifica – vascozitate psihica – caracteristica epilepsiei, constand in: scaderea ritmului si fluxului ideativ, lipsa de suplete ideativa, aderenta la tema, monotonie

q       Fading mental = accelerarea treptata a lentorii pana la epuizare si oprire

q       Baraj mental (ideativ) = ritmul si fluxul ideativ se opresc brusc

q       Anideatia = disparitia totala a fluxului ideativ; apare in schizofrenie, depresii severe, dementa

Tulburari de coerenta in gandire:

q       cuvintele se pot inlantui dupa asonanta, rima – asociatii formale lipsite de coerenta ideativa sau sintactica

q       Incoerenta poate aparea la nivelul frazelor, propozitiilor si cuvintelor (nu se pastreaza forma gramaticala corespunzatoare)

q       Forma cea mai grava = salata de cuvinte = amestec total, aleator de cuvinte fara nici o legatura intre ele – duscurs de neinteles

q       Specifica tulburarilor obsesiv – convulsive. Exp. idei de verificare, idei de contaminare

q       Compulsia = actiunea exagerata care este menita sa-si finalizeze ideea obsesiva

q       Foarte frecvent subclinic

Ideea permanenta

se afla in neconcordanta cu realitatea

ocupa o pozitie centrala

este in concordanta cu sistemul ideativ

orienteaza gandirea

celelalte idei vin sa o sprijine

are potential de idee deliranta

Ideea deliranta

neconcordanta cu realitatea

modifica comportamentul bolnavului

are caracter stabil

inabordabila la verificare, experimentare

tipuri:

idei de expansiune

a.       idei de marire, grandoare, bogatie

b.      idei de inventie

c.       idei de reforma

d.      idei de filiatie – convingerea ca este descendent dintr-o familie mare

e.       erotomanie – convingerea ca este iubit de o persoana publica. Are trei stadii: de dragoste, de ambivalenta, de manie (ura)

f.        mistice – este fiul lui Dumnezeu, s.a.



2. Idei depresive

de persecutie, urmarire, prejudiciu

de revendicare

de gelozie – specifica schizofreniei (poate apare le alcoolism – paranoizi)

de relatie – convingerea ca anumite lucruri au legatura cu el ( in mod rau)

hipocondriace – convingerea ca are o boala grava

de autoculpabilizare

de transformare si posesiune

de negatie

Idei mixte

de interpretare – interpreteaza lucruri banale din jur ca avnd legatura cu el

xenopatice – bolnavul are convingerea ca este influentat de forte exterioare

metafizice

Tulburai ale comunicarii non-verbale

I.            Tinuta – vestimentatia reflecta modul de interrelationare si adaptare, patologie:

a.       dezordonata – specifica schizofreniei, starilor confuzive

b.      excentrica – fundulite, pampoane (episod maniacal)

c.       rafinament – specific istericilor

d.      transvestitism – inadecvare a tinutei corespunzatoare sexului

e.       cisvestitism – tinuta corespunzatoare sexului dar inadecvata varstei

II.         Privirea – poate reda continutul afectiv

a.       mobila, stralucitoare – specifica maniei

b.      stinsa, hipomobila – specifica depresiei

c.       ratacita – specifica schizofreniei

III.       Expresia mimica – tulburai cantitative/calitative

cantitative hiper-, hipo-, amimie

calitative – paramimie (dezadaptata)

Hipermimie – generalizata satisfactie, bucurie, patologic – manie; -localizata stari de extaz din domeniul mistic, stari de incordare, disputa (schizofrenie); - artificiala demonstrativa, specifica istericului

Hipomimia – stari de oboseala, surmenaj, depresie, impregnare neuroleptica

Amimia – disparitia expresiei mimice, specifica ologofreniei, dementelor, starilor confuzionale

Paramimii

q       Mimica de imprumut – superficiala, dirijata spre a atrage atentia, specifica isteriei

q       Ecomimia – specifica schizofreniei catatonice (imita mimica) si dementei

q       Neomimia – mimica bizara, stranie; specifica schizofreniei

q       Jargonomimia – multitudide de expresii mimice bizare, inadecvate; specifica schizofreniei

q       Psitacism mimic – dezintegrarea si pierderea unitatii si coerentei expresiei mimice (mimica ciudata, fara sens); specific schizofreniei

IV.      Tulburarile de gestica

Ticuri = miscari bruste date de contracturile unor grupe musculare

Investigatiile paraclinice nu evidentiaza modificari

Specific: boala ticurilor

V.         Pantomimica

ansamblul si frecventa gesturilor, atitudinilor si manifestarilor motorii

manierismele = tulburari de comportament motor in care apar miscari nemotivate, artificiale, bizare, in discordanta cu starea afectiva si continutul ideativ

bizareriile = grade diferite de comportament menieristic; gesturile si miscarile nu au un caracter logic, inteligibil.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1580
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site