Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Indicatori generali priviind comunitatile de rromi

Sociologie

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
RELIGIILE DE MISTERE: Misterele lui Sarpis
STADIUL CERCETARILOR REFERITOARE LA REDUCEREA EXPUNERII LA ZGOMOT PE PLAN INTERNATIONAL SI NATIONAL
Ce fel de societate vrem sa construim?
CHESTIONAR
SARACIE SI INEGALITATE
Batranetea
INEGALITATEA SOCIALA SI REUSITA SCOLARA
CUPLU CASATORIE FAMILIE
Cibernetica si stiintele sociale
MISCARILE SOCIALE


INDICATORI GENERALI PRIVIIND COMUNITATILE DE RROMI




A. Dimensiunea populatiei de rromi

Recensamantul din ianuarie 1992 a inregistrat 409.723 de cetateni romani care s-au identificat ca fiind rromi/tigani; la recensamantul din 2002, numarul acestora a fost de 535.140, ceea ce reprezinta o crestere substantiala. Organizatiile acestora au vehiculat insa estimari ale etniei de 2.500.000-3.000.000 de persoane, dar nici una din aceste cifre nu a fost justificata printr-o metodologie de calcul stiintifica.

In anul 1992, prin coroborarea mai multor metode, intr-o cercetare asupra conditiilor social-economice de viata ale populatiei de rromi, dimensiunile acesteia au fost estimate la aproximativ 1 milion de persoane. Cercetarea realizata de ICCV in 1988, foarte credibila din punct de vedere statistic, estimeaza numarul rromilor din Romania la 1.515.000, adica 6% din populatie.

Persoanele care s-au declarat rromi/tigani la recensamantul din 2002, cu o treime mai multe decat la recensamantul anterior ( cel din 1992 ) detin in totalul populatiei o pondere de 2.5%, in crestere fata de 1992, cand acesta era de 1.8%. tendinta de crestere se regaseste atat in mediul urban: de la 1.3% in 1992 la 1.8% in 2002, cat si in mediul rural: de la 2.3% in 1992 la 3.2% in 2002.

Proportii semnificative ale persoanelor care s-au auto-declarat de etnie rroma se afla in judetele: Mures( 7.0%), Calarasi( 5.6%), Bihor(5.0%), Dolj(4.3%), Sibiu (4.2%) si Arad(3.9). In municipiul Bucuresti, aceasta etnie detine o pondere de numai 1.4%, iar numarul absolut al persoanelor din aceasta etnie a crescut cu 2,1 mii de persoane. Comparativ cu recensamantul din 1992, ponderea persoanelor care s-au declarat de etnie rroma a crescut in toate judetele, in unele dintre ele aceasta crestere fiind de peste doua treimi (in Bihor- de la 3.4% in 1992 la 5.0% in 2002, in Dolj- de la 2.4% in 1992 la 4.3% in 2002, etc.).

Structura populatiei la recensamantul, comparativ cu cea din 1992 din 2002 se prezinta ca in tabelul urmator:

Tabelul 1.1

Structura populatiei la recensamintele din 1992 si 2002

Etnie (grup etnic)

Total

Romani

Maghiari

Rromi (tigani)

Altele

B. Structura demografica a populatiei

Populatia de rromi are o structura demografica foarte tanara, structura determinata de valorile mai inalte ale mortalitatii si fertilitatii rromi lor, comparativ cu restul populatiei. In anul 1998, aproximativ o treime din populatia de rromi era reprezentata de copii ( 0-14 ani), ponderea varstnicilor era de aproximativ 5%, iar varsta medie a populatiei de rromi a fost aproximativ de 24 ani. Datorita tendintei de scadere a fertilitatii inregistrata si la populatia de rromi, ponderea detinuta de copii in populatia de rromi este in scadere.

Cu privire la aspectele demografice ale populatiei de rromi au fost constatate urmatoarele:

Ponderea casatorii lor fara acte este mai mare pentru categoriile de varste tinere, raportul crescand de la 20% in cazul grupei de 45-49 de ani pana la 83% in cazul grupei de 15-19 ani. Casatoria fara acte este mai frecventa pentru cei care locuiesc in mediul rural, pentru cei care au in vecinatatea casei numai familii de rromi sau care au un numar mai mic de clase absolvite.



Varsta la prima casatorie a femeilor rrome este foarte scazuta: 35% dintre femeile casatorita si-au inceput viata in cuplu la mai putin 16 ani, 31% in perioada 17-18 ani, 26% intre 21% si 22% de ani, doar 8% dintre casatorii fiind incheiate dupa aceasta varsta. Ponderea femeilor cu varsta la prima casatorie mai mica de 20 ani este in crestere: 70% dintre femeile din generatia 25-29 ani, in timp ce 84% dintre femeile din generatia 20-24 de ani s-au casatorit inainte de a implini 20 ani. Ponderea femeilor casatorite sub 18 ani creste de la 44,6% la 52,1%.

Exista doua modele dominante de familie si gospodarie de rromi: 56% dintre gospodarii sunt constituite din familii mononucleare, iar 44% dintre familiile de rromi cuprind si alte persoane decat familia nucleara.

Dintre persoanele rrome de 60 de ani, 91,3% locuiesc cu altcineva in gospodarie, iar 8,7% locuiesc singure.

Numarul de copii nascuti de-a lungul vietii de catre femeile rrome este in scadere.

Pentru populatia feminina rroma de varsta fertila (15-44ani), numarul mediu de copii nascuti de-a lungul vietii inregistrat la recensamantul din 1992 a fost de 2,35 copii la o femeie.

Intr-un studiu din anul 1998, pentru acelasi grup de varsta, se inregistreaza un numar mediu de 1,93 copii la o femeie.

In familiile de rromi exista diferente semnificative intre numarul mediu de copii dintr-o familie ( 3,19 9 si numarul considerat a fi ideal pentru o familie ( 2,24 ). Deci, fiecare familie este - in medie - mai numeroasa cu un copil fata de dimensiunile apreciate a fi ideale. Aceste diferente sunt, de obicei, explicabile prin neutralizarea metodelor contraceptive.

Diferentele privind utilizarea contraceptiei intre populatia feminina totala si populatia feminina de etnie rroma sunt dramatice: doar 13,7% (1998) dintre femeile rrome de varsta fertila utilizeaza contraceptia, in timp ce, pe totalul populatiei, procentul utilizatoarelor de 'contraceptie este de mai bine de 4 ori mai mare.

In ceea ce priveste motivatia neutralizarii contraceptiei, un procent semnificativ ( 23,2%) dintre femeile rrome intre 15 si 44 de ani invoca necunoasterea acestor metode.

C. Evolutia nivelului de trai si saracia in randul etniei rrome

Tranzitia a provocat o prabusire generala a nivelului de trai si costuri sociale majore. Etnia rroma pare totusi sa fi platit costuri sociale mai mari decat majoritatea populatiei, in special in zona saraciei severe.

Disproportia intre rata saraciei severe inregistrata in cazul populatiei rrome si cea inregistrata la nivelul total al populatiei este mult mai importanta decat cea inregistrata in cazul ratei saraciei.

Tabel 1.2

Rata saraciei in functie de etnie

Etnie

Rata saraciei severe

Rata saraciei

Romana

Maghiara

Rroma



Germana

Altele

Accesul la ajutorul social este o sursa de ameliorare a starii de saracie la care multi dintre rromi apeleaza.

O sursa grava de saracie si excluziune sociala rromi lor este situatia locuirii, care le creeaza mari probleme. Dintre rromi, 16,5% locuiesc cu chirie, ceea ce inseamna ca au un risc ridicat de a ramane fara locuinta. O situatie si mai grava o intalnim la cei 21% dintre rromi care locuiesc intr-o casa pentru care nu au acte de proprietate, casa construita sau, in cazuri mai rare, ocupata ilegal. Pe langa problemele juridice pe care aceasta situatie le ridica, riscul de excluziune sociala este extrem de ridicat, intrucat sute de mii de persoane fiind in pericol de a-si pierde locuinta daca legea s-ar aplica in litera ei'.

Istoria ultimilor 18 ani pune in evidenta o serie de modificari legate de statutul minoritatilor nationale in Romania. Preocuparile privind populatia rroma se indreapta dinspre intelegerea conditiilor de viata, a specificului cultural, a relatiilor cu majoritatea, cu autoritatile si institutiile publice prin proiecte locale de mica amploare si proiecte de cercetare spre o abordare mai structurata a proiectelor la nivel macrosocial. Politicile publice pentru rromi reprezinta una dintre noutatile pe care schimbarea de regim din anul 1989 le-a facut posibile.

Se poate vorbi de trei perioade distincte ale evolutiei politicilor publice pentru societatea de rromi.

Prima perioada, numita si perioada' cautarilor nestructurate', este cuprinsa intre anii 1990 si 1995. In acest interval de timp, politicile si programele au vizat mai degraba un demers exploratoriu, pentru a intelege mecanismele care sa duca la o interventie sociala coerenta. Au fost initiate, de asemenea, o serie de programe de interventie efectiva care urmau acelasi traseu al explorarii asupra posibilului actiona1 in interventia sociala.

Liderii rromi au incercat sa puna in miscare un angrenaj capabil sa contribuie la recunoasterea etniei ca pol de interes pentru structurile socio-economice si politice din Romania. Au fost create structuri politice menite sa apere interesele comunitatilor de rromi. Progresele au fost evidente:

Recunoasterea grupului etnic al rromi lor in discursul public, precum si in documentele oficiale;

Reprezentarea politica prevazuta prin legea electorala;

Aparitia unor militanti rromi dispusi sa-si asume responsabilitatile reprezentarii pe diferite planuri ( politic, cultural, educational).

Au aparut si primele organizatii neguvernamentale, dar activitatile erau sporadice si focalizate pe probleme punctuale.

Cea de-a doua perioada incepe cu anul 1996 si se termina in anul 2001, odata cu aparitia 'Strategiei de imbunatatire a situatiei rromilor din Romania'. Mai poate fi numita si perioada de ' intelegere a responsabilitati lor', atat din partea institutiilor publice, cat si din partea societatii civile. In acest interval, gradul de cunoastere si interventie a crescut semnificativ, ducand la agregarea intereselor pentru solutii imediate. O serie de factori au contribuit la aceasta evolutie:

Rapoartele Comisiei U.E care solicitau rezolvarea situatiei rromilor, incluzandu-o ca un criteriu politic de aderare;

Maturizarea societatii civile si, in special, a societatii civile rrome;

Crearea si dezvoltarea in cadrul Guvernului a unor institutii responsabile in mod explicit cu problematica rroma;

Implicarea unor institutii internationale in finantarea comunitatilor de rromi din Romania.

In raportul de evaluare a progresului Romaniei in traseul sau de aderare la U.E din anul 2000 se mentiona ca rromii raman inca supusi discriminarii generalizate in intreaga societate romaneasca, iar Guvernul nu s-a implicat in rezolvarea problemelor.

Principala institutie guvernamentala cu responsabilitati pentru problemele minoritatilor a fost, pana la sfarsitul anului 2000, DPMN. Prin activitatile sale, ONR din cadrul DPMN a contribuit la schitarea strategiei nationale pentru protectia rromilor, finantata de catre U.E prin programul PHARE.

Toti acesti factori au contribuit, cu pondere diferita, la intelegerea a ceea ce se intampla cu rromii din Romania.

A treia perioada incepe o data cu elaborarea si institutionalizarea Strategiei nationale de imbunatatire a situatiei rromilor din Romania, in aprilie 2001, si se caracterizeaza prin asumarea responsabilitati lor. Strategia a fost un raspuns legitim al Guvernului Romaniei si al partenerilor sai la o situatie dificila aflata in continua amplificare. Mediata de institutiile internationale ( UE, COE, agentiile ONU ), aceasta strategie vine sa statueze in plan national si local o serie de masuri ca raspuns atat la problematica generala, cat si la problematica de tip sectorial. Sectoarele incluse in Strategie sunt: administratie publica, locuinte, securitate sociala, sanatate, dezvoltare economica, justitie si ordine publica, protectia copilului, educatie, cultura si culte, comunicare si participare civica.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 386
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site