Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


INTERACTIUNILE CA SUBSTRAT MATERIAL AL MINTII COLECTIVE

Sociologie

+ Font mai mare | - Font mai mic




INTERACTIUNILE CA SUBSTRAT MATERIAL AL MINTII COLECTIVE

Rezumat

Am demonstrat in capitolul anterior ca indivizii au tendinta de
a-si reafirma interpretarile anterioare si de a ignora sau reinterpreta datele care contrazic o interpretare deja formata. Ne putem intreba daca nu ar fi posibil ca lucrurile sa stea diferit in cadrul grupului, unde fiecare membru ar putea contribui cu fapte doar de el stiute sau, altfel spus, unde cunoasterea este distribuita intre membrii grupului. Poate grupul sa fie organizat astfel incat, mai mult decat oricare individ separat, sa ajunga la cea mai buna interpretare posibila sau sa respinga interpretari care functioneaza cand apar interpretari mai bune?




Grupul nu reuseste intotdeauna sa corecteze, ba dimpotriva intareste interpretarile gresite. Simtul comun pare sa sustina, totusi, o convingere diferita, si anume, ca sunt mai numeroase situatiile in care un grup de persoane poate ajunge, mai degraba decat orice individ singur, la interpretari corecte ale evenimentelor. Superioritatea grupului ar veni in primul rand din faptul ca informatiile detinute de fiecare individ in parte tind sa se completeze si sa se combine, favorizand astfel mai buna lor procesare. Aplicarea conexionismului la activitatea cognitiva distribuita social modereaza aceasta idee. Completarea si combinarea informatiilor in procesul formarii in grup a interpretarilor nu are loc cu necesitate. Organizarea sociala a activitatii cognitive distribuite intre membrii grupului poate produce proprietati dezirabile sau patologii. Exista o legatura foarte stransa intre modul de conectare a actiunilor in organizatii si interpretarile date evenimentelor organizationale de catre membrii organizatiei. Daca o comunitate de retele individuale difera in oricare din parametri – structura initiala a schemei de interpretare, accesul la datele din mediu, sau paternul initial de activare (probabilitatea atribuita variatelor ipoteze) indivizii vor ajunge, probabil, la interpretari diferite. Aceasta inseamna ca este destul de usor ca diversitatea interpretarilor sa apara, atata timp cat comunicarea dintre membri nu este prea bogata.

Organizatiile isi pot pastra, deliberat, un mare numar de actori independenti care interactioneaza. Independenta actorilor este asigurata de structura: prin responsabilitatea clara a actiunilor integrale, semnificative; prioritati respectate, dar supuse verificarii; interactiune asigurata prin „coregrafii” procedurale si perioade previzibile de introducere a schimbarii.

Organizarea sociala: forma relatiilor intre activitatile individuale. Sandelands si Stablein (1987) definesc organizatia ca forma particulara pe care o iau relatiile dintre actiunile unui numar de indivizi. Nu individul este unitatea in sistemele sociale, dar mai degraba felul in care el isi indeplineste rolul. Organizarea sociala pune limite asupra posibilitatilor mintii colective, asupra calitatii ideilor aparute in organizatie, la fel cum creierul limiteaza posibilitatile mintii individuale. Altfel spus, forme diferite de relatii intre actiunile individuale sunt rezultatul si, in acelasi timp, mijlocul mentinerii unor idei calitativ diferite despre actiunile comune.

Interactiunile ca baza a intelegerii evenimentelor curente. Legatura intre modul de conectare a actiunilor in organizatii si interpretarile date evenimentelor organizationale de catre membrii organizatiei.

Distribuirea activitatii de interpretare intre membrii grupului. Formarea unei interpretari - un exemplu de ceea ce cercetatorii din stiinta computerelor numesc o problema de satisfacere a constrangerilor (Hutchins (1991)

Aplicarea modelului: retele si comunitati de retele. efectele negative ale comunicarii Modelul lui Hutchins prevede trei parametri ai retelelor - probabilitatea atribuita variatelor ipoteze, accesul la datele din mediu si paternul de activare a unitatilor retelei sau predispozitia ei - si patru parametri ai comunicarii dintre retele - paternul conexiunilor dintre retele, paternul conexiunilor dintre unitatile retelelor, persuasivitatea sursei si timpul comunicarii.



Relatia intre structura organizationala si procesul de intelegere. Cercetari anterioare (Burns si Stalker, 1961) sustin ca structurile organice, cu descrieri fluide ale posturilor, cu organizare lejera, comunicare bogata si reguli putine, spre deosebire de structurile opuse, mecanice, rigide, permit firmelor sa inteleaga si sa se adapteze flexibil si eficient mediilor schimbatoare. Cercetari mai recente arata insa ca structura ajuta oamenii sa inteleaga mersul lucrurilor. Weick (1993) demonstreaza ca pierderea structurii organizationale impiedica intelegerea evenimentelor, iar cand evenimentele sunt extreme, pierderea structurii conduce la o pierdere totala a intelegerii, fapt care duce la scaparea

Respectarea structurii: libertatea de actiune a managerului. Cercetarile realizate de Brown si Eisenhardt(1997) demonstreaza ca independenta actorilor individuali este asigurata de structura, prin responsabilitatea clara a actiunilor integrale, semnificative, prioritati respectate dar supuse verificarii, iar interactiunea este asigurata prin „coregrafii” procedurale si perioade previzibile de schimbare.

Exercitii

Demonstrati ca modul in care un grup intelege cerintele formale formulate intr-o structura organizationala supraordonata depinde de o serie de factori, si anume:

(a)          felul in care cerinta formala este codificata in gandirea si comportamentul individual al reprezentantilor grupului, care o receptioneaza direct (semnificatiile ei personale - sperantele, amenintarile, frustrarile, etc.- declansate de aceasta cerinta la fiecare participant);

(b)          formele habituale in care fiecare reprezentant isi indeplineste rolul (spre exemplu, respectand mai mult sau mai putin cerintele privitoare la reprezentarea grupului care l-a delegat);

(c)          formele habituale de interrelationare comportamentala la nivelul informal, precum si prescriptiile formale privind comportamentul de reprezentare departamentala in structurile de autoritate supraordonate.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 449
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site