Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


JAINISMUL - SIKHISMUL - VIATA LUI MAHAVIRA

Sociologie

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
SCHIMBARI SI RUPTURI IN EVOLUTIA SOCIO-DEMOGRAFICA IN ROMANIA DUPA REVOLUTIA DIN DECEMBRIE 1989
FORME SOCIALE
HABITUS
MISCARILE SOCIALE - Caracterizarea miscarilor sociale
Raportul dintre factorii de personalitate si creativitatea adolescentilor
Greva – principala forma de conflict social
STEREOTIP
COMUNICAREA
COMPORTAMENT PROSOCIAL
ATITUDINE

JAINISMUL. SIKHISMUL

Introducere




Jainismul si sikhismul sunt religii inrudite cu hinduismul. Dupa L.M. Hopfe, din hinduism au izvorat trei alte religii: jainismul, budismul si sikhismul. In India de azi, jainismul este considerat ca secta a hinduismului iar jainii, ca facand parte dintr-o sub-casta. (A.Stan; R.Rus)

Dupa I.P.Culianu, sikhismul poate fi considerat o reformare a hinduismului, in special in ceea ce priveste politeismul, separatia rigida in caste si asceza ca o garantie a vietii religioase. Sikhistii sunt monoteisti, resping castele si asceza.

Jainismul si sikhismul au avut intotdeauna un numar mic de adepti; dupa Encyclopedia Britannica, in 1992 erau in intreaga lume 3,7 milioane de jaini si 18,5 milioane de sikhisti, bineinteles si unii si altii mai ales in India.

Jainismul a aparut in sec. VI i.Hr. iar sikhismul dupa 2000 de ani in sec. XVI d.Hr. Apostolul crestin modern al Indiei, Sadhu Sundar Singh a fost la inceput sikhist.

A. JAINISMUL

I. VIATA LUI MAHAVIRA

1. Situatia religioasa din sec. VI i.Hr. in India

In sec. VI i.Hr., doua miscari religioase noi au protestat in India contra hinduismului brahmanist. Amandoua s-au ridicat contra Veddelor ca texte de inspiratie divina si au respins implicatiile religioase ale sistemului castelor. Dintre aceste doua forme noi de hinduism care au fost jainismul si budismul, jainismul a fost probabil prima, fiind ca si budismul, un brahmanism simplificat si o religie ateista.

Sec. VI i.Hr. a fost o epoca a marilor reformatori religiosi si a marilor profeti si in afara Indiei. Iudaismul i-a avut atunci pe Ieremia, Ezekiel, Daniel, Hagai, Zaharia; Iranul antic l-a avut pe Zarathustra, intemeietorul zoroastrismului, China i-a produs atunci pe Confucius si Lao-Tze.

2. Viata civila a lui Vardhamana

Ca si Siddharta Gautama (Buddha), Nataputta Vardhamana (Jinna Mahavira) s-a nascut in sec. VI i.Hr. din parinti care faceau parte din casta nobila militara Ksatriya iar tatal sau a fost un mic carmuitor. Vardhamana a fost al doilea din fiii sai. Dupa legenda, familia avea mari bogatii si traia in lux. Ei locuiau in Vaisali, capitala Magadhei, pe valea fluviului Gange, din India de nord. La varsta potrivita, Vardhamana s-a insurat si a avut o fiica. In pofida pozitiei si averii, el nu era fericit si cauta o solutie religioasa a nefericirii lui. Cand un grup de asceti ratacitori a venit sa locuiasca in localitate, Vardhamana a dorit sa li se alature. Avand simtul indatoririlor filiale, a asteptat decesul parintilor si prelularea afacerilor familiei de catre fratele sau mai mare. Atunci si-a luat ramas bun de la familie, a renuntat la bogatie si s-a dus la asceti.

3. Viata ascetica a lui Vardhamana

Vardhamana nu a fost multumit de viata ascetilor la care s-a dus. El a trecut la un ascetism extrem, unit cu Ahimsa (principiul de a nu dauna nici unei vietati) si a mers pe propria sa cale. Fiindca nu voia sa se lege de oameni sau de lucruri, nu a stat niciodata mai mult de o noapte in nici un loc, atunci cand calatorea. In anotimpul ploios sta in afara drumurilor, ca sa nu calce vreo insecta. In anotimpul secetos, matura drumul inaintea lui, ca sa nu striveasca insecte. Isi cersea hrana dar refuza mancare cruda, preferand resturile de mancari gatite de la masa altora, ca sa nu provoace moartea vreunei vietati.

Ca sa-si chinuiasca trupul, cauta colturile cele mai reci in timpul lunilor de iarna si climatul cel mai fierbinte vara si intotdeauna mergea gol. Cand oameni maniosi si rai isi asmuteau cainii contra lui, nu rezista, ci se lasa muscat. Dupa 12 ani de ascetism extrem, el a ajuns la Moksa- eliberarea din legaturile dintre suflet si ciclul nesfarsit al nasterii, mortii si renasterii. De aceea, discipolii sai il vor supranumi Jina (biruitorul) Mahavira (marele erou). El a mai trait inca 30 de ani si a murit la varsta de 72 de ani.

II. SISTEMUL FILOSOFICO-RELIGIOS JAINIST

1. Filosofia religioasa jainista

a) Karma si eliberarea de viata

Ca si alte filosofii religioase indiene, jainismul vede viata in conditiile reincarnarii infinite. Aceasta este problema lor: cum poate cineva sa fie eliberat din lantul reincarnarilor si sa inceteze sa mai traiasca? Hinduismul ofera o varietate de raspunsuri, ca si budismul ca si sikhismul. Jainismul vede pe oameni legati de viata, din cauza Karmei pe care o capata ei:

„Toate fiintele vii isi datoresc forma prezenta de existenta propriei lor Karma; timizi, rai, suferind dureri ascunse, ei ratacesc (prin ciclul reincarnarilor) supusi nasterii, batranetii si mortii.”(Gaina Sutras)

In aparenta, Mahavira propovaduia despre Karma ca se acumuleaza deasupra fiecarui individ ca rezultat al activitatii de orice fel. Astfel, viata ideala pentru un jain consta pur si simplu din a face cat mai putine lucruri cu putinta si astfel sa scape de Karma si sa fie eliberat de viata.



b) Dualismul Jiva-Ajiva

Conceptia filosofica despre lume a jainismului este dualista. Dupa jainism, lumea este alcatuita in mod esential din doua substante: Jiva (sufletul) si Ajiva (materia). Sufletul este viata: el este etern si valoros. Materia este fara viata, substantiala si rea. Intregul univers este fie suflet, fie materie. Toate persoanele sunt vazute ca suflet inchis in materie. Atata timp cat sufletul este prins in lantul materiei, nu este liber si este silit sa ramana in ciclul fara sfarsit al vietilor. Astfel, obiectivul jainismului este sa elibereze sufletul de materie. Acest fundament filosofic vede trupulo de carne ca un rau, fiindca prinde sufletul in capcana.

Daca trupul de carne este rau, atunci raspunsul ascetic este eliberarea sufletului prin chinuirea carnii. Acest raspuns dat conditiei umane se gaseste in unele forme de hinduism, budism, crestinism, islam si aproape in orice alta religie majora din lume. Pe cand aceste religii au si alte solutii la problema conditiei umane, jainismul este consecvent. El vede lumea ca un dualism. Raspunsul sau la natura dualista a lumii este ascetismul aspru.

Avand in vedere ca nu toti jainii pot sa se elibereze de raspunderile vietii si sa se dedice vietii ascetice, se crede ca jainii care fac acest lucru sunt cei mai aproape de eliberarea din ciclul reincarnarilor. Mahavira a dat exemplu, intorcand spatele bogatiei si placerilor si supunandu-si trupul ascetismului. Astfel a gasit eliberarea.

c) Eliberarea de materie prin efort propriu

Jainismul sustine ca eliberarea din ciclul reincarnarilor trebuie realizata de individ. Sufletul poate fi eliberat de materie doar prin actiunea persoanei implicate iar acea persoana nu poate primi ajutor din afara. De aceea zeii nu au consecinte in jainism. Jainii nu au nevoie de un zeu creator, deoarece ei cred ca materia este eterna. Astfel, nu ar fi fost niciodata o creatie a lumii. Ea a fost aici totdeauna si va continua sa existe totdeauna. Daca jainismul este constient de existenta zeilor, o face doar pentru a-i socoti fiinte traind pe alt plan al umanitatii. Acesti zei nu pot ajuta pe oameni sa se elibereze. De aceea, rugaciunea si inchinarea sunt fara valoare. Desi jainismul poate recunoaste existenta zeilor, nu se bizuie pe ei.

2. Cele cinci legaminte ale ascetilor jaini

In practica religiei lor, jainii tind sa se imparta ei insisi in doua grupuri diferite:

- majoritatea, care nu-si pot permite sa-si lase caminele si sa duca o viata ascetica

- minoritatea, care poate duce viata ideala a jainului: ascetii.

Ascetii sau calugarii fac 5 legaminte calauzitoare pentru vietile lor:

a) Ahimsa- nonviolenta fata de orice vietate

Acest legamant a devenit cea mai dominanta caracteristica a tuturor jainilor si marturie prin care sunt cunoscuti lumii. Ei sunt vegetarieni si evita produse cum ar fi cele de piele, care necesita moartea si suferinta vietii. Calugarii jaini, urmand exemplul lui Mahavira, matura calea dinaintea lor, ca sa nu calce insecte si filtreaza apa de baut ca sa protejeze orice vietate din ea. In anumite cazuri extreme au protejat sobolanii, separandu-i ca sa nu se reproduca si ingrijindu-i pana cand acestia au murit de moarte naturala. Principiul ahimsa a avut o influenta foarte intinsa intre non-jaini, de la Mahatma Gandhi, intemeietorul Indiei moderne, la misionarul luteran Albert Schweitzer) (svaiter).

b) legamantul de a spune totdeauna adevarul (sinceritatea)

Calugarii jaini sunt foarte respectati pentru sinceritatea lor. In cautarea adevarului, jainismul il concepe ca fiind mai mult relativ decat absolut. Ei dau ca pilda trei orbi care au pipait un elefant si l-au descris: cel care i-a atins coasta, a spus ca elefantul este ca un zid de piatra; cel care i-a atins coada a spus ca elefantul este ca o funie; cel care i-a atins urechea a spus ca elefantul este ca un evantai; fiecare din ei a spus un adevar partial.

c) Legamantul de a nu lua nici un lucru care nu le este dat

si acest legamant contribuie la reputatia de oameni cinstiti a calugarilor jaini.

d) Legamantul de a renunta la placerile sexuale (castitatea)

Orice ascetism socoteste rele placerile carnii. Mahavira a renuntat nu doar la placerile sexuale, ci evita complet femeile „cea mai mare ispita din lume”

e) Renuntarea la orice forma de atasament fata de persoane si lucruri

Acest atasament (dragoste, prietenie) ar tine pe om legat de viata. Mahavira a renuntat la familie si avere si a evitat orice nou atasament. In legatura cu aceasta, se spune ca in sec. IV i.Hr. Alexandru Macedon care cucerise India de apus, a intalnit filosofi jaini goi. Ei au batut din picioare inaintea lui. Cand Alexandru i-a intrebat de ce fac asa, i-au raspuns: „Orice om poate stapani doar atat pamant cat ii ajunge sa stea pe el. Tu, rege, esti doar un om, ca noi toti, afara de faptul ca esti mereu ocupat, nepunand la cale nici un lucru bun, o pacoste pentru tine si pentru altii. Vei muri curand si vei stapani exact atat pamant cat trebuie ca sa fii ingropat

In general, toti jainii cauta sa tina primele trei legaminte iar calugarii pe toate cinci. Un jain se poate insura si sa aiba familie si avere, intelegand insa ca nu duce viata ideala si nu va ajunge la moksa.

III. SECTELE JAINE

1. Agamas si Siddhantas: Scripturile jaine

Scripturile jainilor se numesc Agamas, adica precepte (invataturi, porunci) si Siddhantas       adica tratate. Ele sunt scrise in limba prakriti inrudita cu sanscrita hinduismului. Jainii traditionalisti cred ca respectivele Agamas ar fi predicile sau invataturile autentice spuse de Mahavira ucenicilor sai. Diferitele secte jaine se deosebesc dupa numarul de Agamas carora le atribuie autenticitate si autoritate.



2. Secta Svetambara (vestmantul alb)

Pe la 80 d.Hr. jainii s-au dezbinat in legatura cu adevaratul inteles al jainismului si s-au impartit in doua secte care exista si azi. Secta care interpreteaza mai liberal doctrina jaina este Svetambara, care azi este localizata mai ales in India de nord. Ei resping necesitatea nuditatii, calugarii lor purtand vestmant alb. Ei permit femeilor sa practice religia jaina si sa intre in manastiri, acceptand posibilitatea ca ele sa ajunga la Moksa (eliberarea de ciclul reincarnarilor). Dintre cele doua secte, Svetambara este cea mai populara, impartita in vreo 82 de grupari.

3. Secta Digambara (investmantata cu cerul)

Aceasta este secta conservatoare iar membrii ei traiesc in principal in India de sud. Calugarii ei merg aproape goi: nuditatea totala este rezervata numai celor mai sfinti dintre ei. In plus, ei cred ca femeile nu au nici o sansa de a realiza eliberarea Moksa si trebuie privite ca fiind cele mai mari dintre toate ispitele pentru un barbat. Femeilor li se interzice sa intre in manastiri si temple. Ei refuza sa creada ca Mahavira a fost insurat.

4. Secta Sthanakavasi

S-a desprins din secta Svetambara in 1473 si se distinge prin opozitia fata de temple si de idoli. Accepta numai 33 de Agamas ca avand autoritate, pe cata vreme celelalte secte accepta 84 de Agamas. Sthanakavasi s-a impartit in 11 subiecte.

IV. SARBATORILE JAINE. CULTUL.

Desi jainii nu accentueaza cultul si ritualele constituite, ei au cateva sarbatori anuale majore. Aceste sarbatori sunt conectate cu cele cinci evenimente principale din viata fiecaruia dintre Tirthankaras. In prezent, jainismul conservator considera ca 23 de invatatori au precedat pe Mahavira, care a fost al 24-lea. Cei 24 sunt numiti Tirthankaras (facatori de punti- a se compara cu numele Pontifex- facator de punti, preot, in religia romana), precursorul lui Vardhamana fiind Parsva, care ar fi trait pe la 850 i.Hr.

Aceste cinci evenimente sunt: intrarea celor 24 de invatatori in pantecele matern; nasterea lor; renuntarea; atingerea marii cunoasteri (iluminarea); eliberarea de viata (moksa). Ziua de nastere a lui Mahavira este sarbatorita la inceputul lui aprilie.

1.Paijusna

Sarbatoarea are loc la sfarsitul anului jain, de obicei in august sau septembrie si este cea mai populara. Timp de 8 zile, fiecare jain posteste si urmeaza un cult special. Toti laicii jaini sunt indemnati sa duca o viata de calugar, cel putin 24 de ore. In acest timp, laicul trebuie sa traiasca intr-o manastire, sa posteasca si sa mediteze. La sfarsitul perioadei, jainii se pocaiesc si cer iertare, ca sa inceapa din nou, avand trecutul sters cu buretele. Sarbatoarea se termina cu o procesiune a credinciosilor, purtand statuia unui Tirthankara prin localitate si se dau saracilor milostenii.

2. Divali

Jainii au adoptat sarbatoarea hinduista Divali care are loc in noiembrie. In loc sa se inchine zeitei hinduiste Kali, jainii isi reamintesc, aprinzand lampioane, de evenimentul eliberarii de viata a lui Mahavira (adica de Moksa lui).

Cultul jain cuprinde si post la fiecare luna noua, precum si pelerinaje la diferite locuri sfinte.

V. JAINISMUL ACTUAL

Hinduismul a fost influentat de invatatura jaina si indreptat spre ascetism si ahimsa. Se crede ca intr-o vreme, jainismul si miscarea sa ascetica a fost foarte populara in India. Miscarile gnostice din lumea greco-romana din sec. II-IV d.Hr. au fost influentate de jainism. Conceptia jaina, dupa care sufletul eliberat se ridica pe culmea universului, unde va salaslui in pace launtrica vesnica, este diferita de hinduism care prevede eliberarea in Brahman dar si mai diferita de budism care nu crede in suflete nemuritoare si isi propune o stingere completa.

Desi jainii, ca si budistii, nu accepta credinta intr-un Dumnezeu suprem si nu se intereseaza de zeii hinduismului, ei considera o mare jignire sa fie numiti Nastika-atei. Intr-adevar, desi jainii nu au zei, ei cinstesc pe cei 24 de Tirthakaras iar conceptul hinduist de Bhakti (devotiune, inchinare fierbinte) si-a facut aparitia in viata laicilor. Jainii au construit peste 40 de temple, pentru a-si cinsti cei 24 de mantuitori si pe altii. Templul jain de pe muntele Abu este una din „cele 7 minuni ale Indiei.”

Afara de ritualele din temple, cultul jain include multe rituale acasa: recitarea numelor celor 24 de Jinas, imbaierea idolilor, oferirea de flori si parfumuri acestor idoli. Cultul include si meditatie, precum si tinerea juruintelor sfinte.

Din cauza preocuparii covarsitoare fata de sacralitatea vietii, jainilor le sunt interzise anumite ocupatii, de exemplu cea de macelar, militar, pielar sau chiar fermier, fiindca plugarii ara pamantul, ucigand fie si neintentionat viermi si insecte. Astfel jainii au devenit negustori, bancheri, avocati. Reputatia lor de cinste si moralitate i-a facut oameni de afaceri bogati si respectati, una din cele mai respectate clase din India, desi au pornit cu idealul ascetismului si saraciei. Din punct de vedere intelectual, jainii au ocupat intotdeauna unloc de prim rang in societatea indiana. Aportul lor la miscarea spiritala a lui Mahatma Gandhi, parintele Indiei moderne, a fost considerabil.









Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 771
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site