Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


METODA OBSERVATIEI - Regulile observarii sociologice

Sociologie

+ Font mai mare | - Font mai mic



METODA OBSERVATIEI

Definitie:

In sens larg, observatia este definita ca cercetare concreta de teren, empirica.

In sens restrans, observatia este metoda stiintifica de colectare a datelor cu ajutorul simturilor (vaz, auz, miros etc.), cu scopul de a verifica ipotezele cercetarii sau pentru a descrie sistematic si obiectiv mediul natural si social, persoanele si relatiile interpersonale, comportamentele individuale si colective, actiunile si activitatile oamenilor, comportamentul lor verbal, produsele activitatii creatoare a indivizilor si grupurilor umane.



Avantajele observatiei:

q       Superioritatea observatiei fata de ancheta sau de studiul documentelor sociale cand se studiaza comportamentul nonverbal. Inselarea deliberata, ca si erorile datorate memoriei fac din datele obtinute prin metode interogative „informatii de mana a doua”. Prin inregistrarea comportamentelor individuale sau colective in momentul desfasurarii lor observatia este superioara.

q       Fata de experiment, observatia inregistreaza comportamentele in conditii naturale de desfasurare a lor.

q       Observatia este slab reactiva, in comparatie cu experimentul sau cu ancheta pe baza de chestionar sau de interviu. Aceasta elimina in buna masura artificializarea studiului vietii sociale.

q       Spre deosebire de ancheta sociologica sau de experiment, metoda observatiei are avantajul de a permite analize longitudinale, prin inregistrarea comportamentului sau evenimentelor sau environment-ului un timp mai indelungat, luni sau ani de zile, daca ne referim la observatia participativa.

Dezavantajele observatiei:

q       Un control redus asupra variabilelor externe care pot afecta datele cercetarii.

q       Dificultati de cuantificare.

q       Limitarea la studiul unor esantioane mici.

q       Dificultatea de apatrunde in anumite medii (agentii guvernamentale, servicii secrete, cluburi selecte) si de a studia comportamente intime.

Tipuri de observatie

Tehnicile de observare se diferentiaza in functie de:

  1. modul in care se realizeaza inregistrarea faptelor:

q       in procesul observarii;

q       prin folosirea unor aparate de tp audio, video;

q       post-festum (dupa ce s-a realizat observatia).

  1. modul de implicare a observatorului:

q       participant total (emotional si comportamental) si inregistrare post-festum;

q       cercetator exterior situatiilor sociale care culege date cu ajutorul unor instrumente speciale destinate inregistrarii;

q       cercetator – participant care este numai partial implicat, in asa fel incat sa poata inregistra date sau informatii.

Combinarea celor doua criterii a generat trei tipuri de observatii:



  1. Observatia structurata ce consta in utilizarea unor tehnici de masurare in care se specifica modul de inregistrare a datelor repartizate pe categorii de codificare, a manifestarilor sociale, cercetatorul nefiind implicat in domeniul investigat.

Observatia structurata poate fi aplicata atat in cercetarile sociologice de teren, cat si in studiile de laborator, fie cu recunoasterea deschisa a rolului de observator, fie ascunzandu-se acest rol. Pentru acest tip de observatie distinctiv este faptul ca se face apel la un „sistem de categorii” in raport cu care se face observatia.

Prin categoriile de observatie intelegem clase de fapte si fenomene omogene, in care sunt reuniti indicatorii relevanti care permit, prin codificare, analiza statistica a proceselor si relatiilor sociale.

  1. Observatia participativa ce consta in implicarea totala sau partiala a cercetatorului in situatiile sociale investigate si invocarea introspectiei sau / si a memoriei sale sociale pentru inregistrarea post-festum a datelor si informatiilor.

Observatia participativa inseamna „a lua parte – pe cat permite situatia – constient si sistematic la viata activa, ca si la interesele si sentimentele grupului studiat”. Practicand acest tip de observatie, cercetatorul nu numai ca este prezent in colectivitatea studiata, dar se si integreaza in situatia observata, in viata de zi cu zi a grupului.

Observatia participativa se defineste prin sapte caracteristici de baza:

q       Descrierea vietii sociale se face din perspectiva celor dinauntrul grupului, a oamenilor aflati intr-o anumita situatie sau intr-un cadru bine determinat.

q       In observatia participativa se are in vedere viata de zi cu zi a oamenilor in mediul in care acestia isi duc existenta.

q       Observatia participativa conduce la generalizari ca teorii interpretative.

q       Observatia participativa se inscrie intr-un proces de cercetare flexibil, deschis, atat in ce priveste identificarea problemelor de studiu, cat si sub raportul procedeelor de colectare a datelor si a modalitatilor de teoretizare. Se porneste de la experienta imediata a oamenilor in situatiile concrete de viata pentru a se ajunge, in final, la descrierea calitativa a vietii sociale in termenii limbajului uzual al nativilor, al membrilor colectivitatilor studiate.

q       Metodologia observatiei participative presupune abordarea calitativa, in profunzime, studiul de caz. De regula se face apel la acest tip de observatie cand urmeaza a se studia holistic o cultura sau o societate, o subcultura sau organizatie, un grup uman, practicile, credintele sau interactiunile umane . scopul este de a descrie comprehensiv si exhaustiv un aspect important sau unic al vietii sociale.

q       Cercetatorul care utilizeaza observatia participativa trebuie sa joace rolul de participant la viata de zi cu zi a unitatii sociale investigate.

q       In observatia participativa, se utilizeaza strategii specifice in functie de unitatea sociala investigata. Se pot valorifica in scopul cunoasterii stiintifice pe langa experienta de viata a cercetatorului si documentele sociale de toate tipurile, interviurile nestructurate, chestionarele cu intrebari deschise. Pentru inregistrarea datelor se pot utiliza: aparatul de fotografiat, de filmat, casetofoane si echipamente audio-video, computerele

  1. Observatia nedistorsionata presupune utilizarea unor instrumente de inregistrare a situatiilor sociale in vederea aplicarii ulterioare a sistemelor de categorizare a informatiilor pentru prelucrari empirice si interpretari teoretice.

Regulile observarii sociologice

Inainte de a incepe sa se faca observatii pe teren, trebuie sa se cunoasca teoriile referitoare la comportamentele ce urmeaza a fi studiate, trebuie sa se decida cum se va proceda, ce unitati (secvente comportamentale) se vor inregistra, ce fapte de observatie se vor consemna. Pe teren, va trebui sa se observe, pe cat posibil, toate faptele (comportamentele) care au fost fixate in foaia de observatie si sa se inregistreze, daca nu concomitent cu desfasurarea lor, imediat ce situatia concreta o permite.. notele de observatie trebuie sa includa: data, ora, durata observatiei, locul desfasurarii evenimentelor, circumstantele observarii, aparatele utilizate in observatie, factorii de mediu care ar putea influenta comportamentele observate. In fine, notele de observatie, revazute si completate trebuie clasificate si ordonate astfel incat sa asigure descrierea cat mai amanuntita si cat mai fidela a faptelor sociale si a comportamentelor individuale si colective.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 5522
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site