Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Moduri si sisteme de operare folosite de traficantii de droguri

Sociologie

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
RELATIE SOCIALA
Aspecte psihosociale cu care se confrunta familia monoparentala
ESANTIONARE
RELATIILE INTER-ETNICE
CONSTRUCTE TEORETICE PRIVIND FAMILIA (PARADIGME) - Paradigma stadialitatii
PANEL
DINAMICA ROLURILOR IN FAMILIE
Metode de cercetare in domeniul socioumanismului
DEZASTRELE ADUSE UMANITATII DE CATRE DARWINISM
Francofonia - Situatia Francofoniei in Romania

TERMENI importanti pentru acest document



MODURI SI SISTEME DE OPERARE FOLOSITE DE TRAFICANTII DE DROGURI


1.    Modalitati de ascundere




1.1.          Metode de disimulare in vederea traficarii

Ascunderea, transportul si plasarea drogurilor pe piata reprezinta principala problema a traficantilor. Ei urmaresc, astfel, sustragerea de la depistarea de catre autoritatile vamale sau judiciare. Datele oferite de OIPC – Interpol arata ca, dintre modalitatile de mascare sau ascundere si metodele propriu-zise de traficare ilicita a stupefiantelor, cele mai des folosite sunt :

a)  Fabricarea pe cale industriala a mijloacelor de ascundere a drogurilor, prin utilizarea masinilor, cutiilor si etichetelor unor linii tehnologice ale fabricilor de conserve, cu complicitatea unor salariati ai acestor intreprinderi. Prin acest procedeu se inlocuiesc produsele alimentare cu stupefiante.

b) Confectionarea artizanala a mijloacelor de ascundere, prin procurarea de utilaje si materiale de baza capace, cutii goale, etichete, noi sau dezlipite de pe cutii, cu dimensiuni corespunzatoare. Aceste mijloace produse pe cale artizanala servesc la ascunderea drogurilor in timpul transportului si trebuie sa se conformeze caracteristicilor celor fabricate industrial.

c)  Inlocuirea produsului finit din cutiile de conserve, care se efectueaza in mai multe forme :

Deschiderea normala a cutiei, cu dezlipirea etichetei, desfacerea, golirea de continut si spalarea cutiei ce va fi taiata transversal pe dedesubtul sulului care marcheaza sertisajul fabricii. Dupa aceste operatiuni, cutia va fi mai mica, diferenta fiind de cativa milimetri.

Deschiderea cutiei prin efectuarea unor orificii in peretii laterali ai acesteia dupa indepartarea etichetei. Cutia este golita, se introduce apoi drogul, decupajele sunt cositorite si bine finisate, iar eticheta va fi relipita pe cutie.

Taierea transversala a cutiei si confectionarea unui capac veritabil. Dupa dezlipirea etichetei, cutia este taiata transversal la aproximativ 13 mm de marginea superioara, iar in interior se sudeaza o banda metalica, astfel incat aceasta sa depaseasca partea superioara cu aproximativ 1 mm. Drogul este introdus in partea inferioara a cutiei, capacul este fixat deasupra, la nivelul taieturii circulare si lipit cu banda adeziva, dupa care se lipeste eticheta. In acest mod se poate transporta orice fel de drog, in stare lichida sau solida, fara sa degaje miros.

d) Folosirea sistemului postal.

Ascunderea stupefiantelor in scrisori. O actiune comuna a Brigazii de Stupefiante din Paris, a vamesilor si a Biroului Central de Lupta Impotriva Stupefiantelor a dus la dezmembrarea in Franta, in 1984, a ineditei filiere clandestine a serviciului postal. Vamesii au descoperit la domiciliul mai multor  „dealers” plicuri cu heroina expediate din Sri Lanka. S-a inceput controlarea, la intrarea in Franta, a scrisorilor venite din aceasta tara. Au fost interceptate 387 de scrisori – continand fiecare heroina – dintre care mai mult de 100 erau destinate aceluiasi „dealer”. In numai 6 luni vamesii au detectat 14 kg de cocaina sosite in plicuri postale, in valoare de peste 15 milioane de franci francezi.

Ascunderea stupefiantelor in colete. Operatiunea consta in ascunderea drogurilor in diverse obiecte trimise prin colete postale. Anchetatorii Brigazii de Stupefiante din Paris au descoperit un inspector de fisc, folosit drept paravan de reteaua de traficanti, care a recunoscut ca a primit circa 30 de colete din America Latina.

e) Folosirea curierilor. Curierii sau „catarii” (cei care aduc droguri direct din America de Sud) introduc drogurile in sprayuri pentru barbierit, casete false, baterii de tranzistor trucate, conserve, sticle de bauturi alcoolice, truse cosmetice de uz personal si casnice, proteze, slipuri, sutiene, incaltaminte, etc.

Curierii sud-americani practica uneori sistemul inghitirii drogurilor. Ei inghit mici casete din plastic – ermetice si impermeabile –, de marimea unei masline, fiecare caseta continand cateva grame de drog. Recordul apartine unui columbian care a inghitit 171 de „masline”. Procedeul este foarte riscant, multi dintre curieri decedand ca urmare a spargerii casetelor. De fapt, pentru ascunderea drogurilor in cadrul micului trafic de stupefiante sunt folosite toate cavitatile anatomice ale barbatilor si femeilor.Curierii sunt persoane dintre cele mai diverse, de diferite functii si profesii, de la tarani pana la diplomati. Inventivitatea lor nu cunoaste limite. Spre exemplu, mentionam arestarea in sudul Thailandei, in aprilie 1979, a unui grup de contrabandisti care, simuland doliul, incercau sa scoata din tara corpul unui copil in stomacul caruia fusese introdusa o mare cantitate de heroina. Un alt caz celebru s-a petrecut in iunie 1983 : 3 false calugarite din Brazilia sosite la Roissy (Franta) aveau ascunse, sub hainele monahale, 29 de kg de heroina.

f) Imbibarea tesaturilor, hartiei ori a altor suporturi cu stupefiante. Tesaturile din bumbac sunt imbibate in cocaina – dizolvata in alcool pur –, lichidul fiind filtrat in prealabil. Recuperarea drogului se face prin inmuierea tesaturii in solutie de acetona, timp de 15 minute, dupa care lichidul este filtrat si uscat intr-un recipient pana la aparitia cristalelor de stupefiant. In bagajele unui cetatean brazilian s-a descoperit cocaina ascunsa in lenjeria umeda dupa uscarea acesteia au fost recuperate 6 kg de drog. In circa 140 de batiste poate fi ascuns un kilogram de cocaina.

1.2. Mascarea mirosurilor specifice unor droguri

Mirosul specific al unor droguri constituie un indiciu in descoperirea acestora cu ajutorul cainilor special dresati pentru astfel de activitati. Dar acesta trebuie privit cu multa circumspectie, tinand cont ca in traficul ilicit se intalnesc foarte multe cazuri  de mascare a mirosurilor specifice ale unor droguri, tocmai in scopul de a deruta cainii de serviciu.

Mirosul marihuanei, ambalata in cutii de carton sau in canistre metalice, este mascat prin introducerea unor pesti uscati, cu miros intepator sau a unor substante folosite pentru combaterea moliilor.

Folosirea cepei, a usturoiului sau a unor rasini sintetice, cu mirosuri puternice si persistente.

Ambalarea in containere inchise ermetic, care nu permit nici o degajare de miros, exceptand cazul in care aceste cutii au fost manipulate de persoane murdare pe maini de drogul ambalat.

1.3. Metode de anihilare a diferitelor dispozitive folosite pentru depistarea drogurilor.

Modernizarea si complexitatea masurilor de supraveghere de la punctele de trecere a frontierei i-au determinat pe cei care doreau transportarea peste granita a substantelor stupefiante sa recurga la metode ingenioase. Astfel :

Punctele aglomerate de trecere a frontierei sunt dotate, in scopul descoperirii stupefiantelor, cu dispozitive cu raze X, pentru controlul bagajelor calatorilor si a locurilor greu accesibile. Pentru a opri razele X, traficantii experimentati invelesc drogul in staniol sau hartie indigo.

Pentru a transporta cantitati mari de droguri, traficantii folosesc deseori avioane, elicoptere si nave maritime. In cazul avioanelor, decolarea si aterizarea se fac pe aeroporturi clandestine. Pentru a fi greu de interceptat, intreaga operatiune se desfasoara, de obicei, pe timp de noapte. De asemenea, pentru a beneficia de asa-zisa ‚,fereastra” – adica drum liber –, traficantii mituiesc oficialii tarilor de destinatie. Spre exemplu, sumele platite oficialilor columbieni de organizatiile lui Escobar si Seel pentru fiecare transport aerian erau, prin anii `70, cuprinse intre 10.000 si 25.000 $. Riscurile erau mai mari atunci cand in afaceri nu se respectau regulile. In cazul in care cei care ajutau la facilitarea contrabandei nu primeau banii, traficantii riscau ca avioanele lor sa fie interceptate de catre autoritatile columbiene. Seel, in general, ajungea in Columbia in zone impadurite. Avionul lui era incarcat cu cocaina si realimentat cu combustibil in mai putin de o ora, dupa care se reintorcea in Statele Unite. El folosea, de obicei, doua tehnici simple de eludare a interceptarii de catre autoritati. Prima dintre acestea era aplicata cand B. Seel ajungea la mijlocul Golfului Floridei. Atunci , reducea viteza avionului, astfel incat pe radare el era perceput ca elicopter, nu ca avion. Cea de-a doua metoda folosita in inducerea in eroare a autoritatilor era aplicata cand Seel ajungea cu avionul la o distanta de cel putin 50 de mile de coasta Statelor Unite si cobora la o altitudine de 500 – 1000 de picioare, inaltime similara cu cea optima pentru zborul unui elicopter. Odata ajuns in spatiul aerian al Statelor Unite, parasuta cocaina. Incarcatura era mutata in autovehicule si transportata la Miami. Pentru tranzitarea unui kilogram de cocaina, Seel cerea 5000 de dolari, iar o incarcatura ajungea la 300 de kilograme. In prezent, autoritatile folosesc pentru interceptarea avioanelor, elicopterelor si navelor maritime tehnici ultrasofisticate : aparatura de control, avioane AWACS (cu avertizare timpurie).


2. Modalitati de ascundere in trafic a stupefiantelor

Din analiza fenomenului infractional in materie de stupefiante si toxice rezulta ca marea majoritate a drogurilor ce fac obiectul traficului ilicit sunt disimulate in mijloacele de transport folosite de traficanti, oferindu-le acestora nenumarate posibilitati de ascundere si camuflare a stupefiantelor.

In cazul autoturismelor, se pot ascunde si transporta pana la 100 de kilograme de stupefiante, fara ca aceasta incarcatura sa atraga in mod deosebit atentia. La astfel de vehicule cu motor, locurile ce pot fi folosite in acest scop prezinta o extrem de mare varietate. De regula, acolo unde exista materiale de acoperire – tapiterie, capacele rotilor – usor manevrabile, se pot amenaja foarte bine ascunzatori. De aceea, cu prilejul controlului efectuat asupra mijloacelor de transport de acest fel trebuie acordata atentie sporita portierelor, pragurilor, stalpilor de sustinere a plafonului, podelei, aripilor, barelor de protectie, rotilor, rezervorului de benzina, radiatorului, bateriei cu acumulatori, tubulaturii sistemelor de ventilatie si de incalzire, tabloului de bord, farurilor si lampilor de pozitie si de semnalizare, tapiteriei, scaunelor, s.a.

In cazul autocamioanelor de transport international de marfuri se impune examinarea instalatiilor frigorifice, a suspensiei, a sasiului remorcii, insistandu-se pe zonele unde apar urme de sudura sau de vopsire recenta. Totodata trebuie verificat sistemul de inchidere a usilor, cunoscut fiind faptul ca, deseori, traficantii folosesc diferite ascunzatori si dispozitive secrete care permit deschiderea acestora fara violarea sigiliului vamal.

Un astfel de caz s-a intamplat in vama Petea din judetul Satu Mare la data de 9.06.2000. Politistii de la frontiera, atentionati de colegii lor de la Bucuresti si IJP Cluj, l-au retinut pe cetateanul polonez E.J., aflat la volanul unei dubite. Masina avea rezervorul si peretii interiori dublati, iar in compartimentele astfel create fusese introdusa o cantitate de 136,6 litri de benzil-metil-cetona (BMK) – o substanta din care se realizeaza, in laboratoare speciale, droguri de sinteza ca amfetamina sau ecstasy –, al carei pret se ridica la 2000 de marci germane litrul.

Cand se banuieste ca drogurile sunt transportate pe calea ferata, trebuie cunoscut faptul ca ascunzatorile frecvente sunt amplasate in urmatoarele locuri :

tapiteria interioara a vagoanelor;

plafoniere si lampi;

scrumiere amplasate in interiorul vagoanelor sau pe culoarele acestora;

spatele radiatoarelor de caldura, al oglinzilor si al tablourilor;

cosurile pentru hartii;



amenajarile de la extremitatile vagoanelor, cum ar fi : dulapurile goale sau cele pentru relee electrice, compartimentele unde sunt montate mecanismele usilor glisante, dulapurile pentru stingatoarele de incendiu, prizele electrice neconectate, precum si dulapurile pentru produsele si substantele farmaceutice si cele destinate pastrarii pieselor de schimb;

toaletele si spalatoarele, indeosebi compartimentul rezervorului de apa si cel al incalzitorului de apa, suporturile pentru servetele si sapun, sub etajere sau lavabouri, in spatele oglinzilor, in sulurile de hartie igienica ori sub suporturile acestora;

in compartimentele pentru calatori, de regula, in canapele, in spatele lor sau sub acestea, in spatarele pe care se sprijina capul, sub sau in spatele meselor rabatabile, in suporturile pentru maini, in spatele perdelelor sau jaluzelelor;

in compartimentele vagoanelor de dormit, respectiv in sonerii si suporturile acestora, in saltele, perdele, locurile destinate bagajelor, instalatiile sanitare, etc.;

in cusetele controlorului de la vagoanele de dormit, inclusiv in depozitele pentru lenjeria de pat – atat pentru lenjeria de schimb, cat si pentru cea folosita –, in sacii pentru lenjerie s.a.;

in dulapurile si recipientele ce se afla in barurile vagoanelor de dormit ;

pe culoarele compartimentelor, locurile de ascundere putand fi atat jaluzelele  – storurile –, cat si scaunele rabatabile, portbagajele ori usile culisante, etc.

Este necesara extinderea cercetarii si in exteriorul vagoanelor, aici putandu-se amenaja foarte usor ascunzatori in dulapurile pentru baterii, in gurile de apa, soclurile pentru lampi, prizele electrice cu capac, lonjeroane, in spatiile goale si terase, s.a. Nu trebuie omisa nici locomotiva, practica judiciara oferind numeroase exemple cand infractorii au ascuns drogurile in anumite locuri ale masinii de tractiune.

Pe navele maritime sau cele fluviale, locurile cele mai propice pentru ascunderea drogurilor sunt :

tubulatura din bai si toalete;

rezervoarele de reziduuri, de apa,de carburanti;

dulapurile si rafturile cu registre de navigatie;

locul unde este amenajata farmacia vasului si anexele acestui spatiu;

interiorul catargelor, elicea, colacii de franghii;

sala masinilor cu tot ce tine de aceasta;

uneltele de pescuit si rezervoarele pentru plonjari submarine, s.a.

La data de 13.02.2001, lucratori ai Garzii de Coasta Constanta impreuna cu ofiteri ai Serviciului Combaterii Crimei Organizate si vamesi au descoperit in terminalul „Socep” un container plin cu 9 tone de hasis. Descarcat de pe nava „MSC Sariska”, sub pavilion de complezenta Panama, containerul fusese incarcat in Tanzania si ar fi trebuit sa contina tigla ambalata in cutii de lemn.

In aeronave, drogurile sunt ascunse de obicei in bagajele pasagerilor, in incaperile destinate depozitarii alimentelor, bauturilor sau in cele destinate pastrarii obiectelor sau valorilor ce apartin membrilor echipajului, etc.


3. Alte moduri de ascundere a stupefiantelor

Deseori traficantii transporta personal stupefiantele, ascunzandu-le in diferite obiecte pe care le au asupra lor sau in imbracaminte. Corpul uman este, de asemenea, folosit in acelasi scop.

Drogurile pot fi transportate in ascunzatori realizate in corsete, sutiene, slipuri, coafura, incaltaminte special confectionata, suporturi special realizate pentru ascunderea stupefiantelor pe corp, proteze, in cavitati anatomice ale femeilor si barbatilor. Femeile pot simula graviditatea, ascunzand stupefiantele in saculeti fixati pe abdomen.

Stupefiantele pot fi ascunse in reverul hainelor, epoleti (buretele de la umar), interiorul cravatei, captuseala, buzunare, catarama de la curea, mansetele si slitul pantalonilor, palarie, sapca, in varfurile pantofilor si in tocurile false.

Obiectele de uz casnic si personal sunt des folosite de traficanti pentru ascunderea drogurilor. Sunt confectionate in acest scop valize cu fund dublu, sunt folosite ramele tablourilor, bastoanele de sprijin, umbrelele; sunt ascunse droguri si in stilouri, pixuri, genti, printre haine, in tocurile de ochelari, in carti, cosmetice, parfumuri, jucarii, obiecte de arta, lumanari de ceara sau parafina, covoare rulate sau mici carpete, la radacina unei flori, in sacii pentru corturi, in cutia unei benzi de casetofon, etc.

Drogurile pot fi ascunse si in alimente, bauturi sau tigari. Au fost descoperite stupefiante in cutii de conserve, in fructe, salam, cascaval, carnati, oua, cutii de lapte, paine, cuburi de zahar imbibate cu LSD, ciocolata amestecata cu stupefiante, etc. Spre exemplu, in data de 21 iunie 2000 un rezident roman din Costa Rica a fost arestat pe aeroportul din San Jose, in timp ce incerca sa paraseasca tara avand in bagaje 10 kg de cocaina dizolvate in vin. La deschiderea damigenelor, vamesii au descoperit cate o cantitate mica de vin si o pasta care s-a dovedit a fi clorhidrat de cocaina. Vamesii din Costa Rica mai descoperisera cocaina in whisky si sampon.


4. Fabricarea, transportul si distribuirea drogurilor

4.1. Fabricarea. Culturile clandestine de mac opiaceu, cannabis, „Indica” sau „Sativa”, planta de coca si ciuperci halucinogene furnizeaza materia prima pentru obtinerea stupefiantelor. In unele tari, culturile clandestine sporesc adesea in detrimentul culturilor alimentare, acest lucru ducand la o dependenta a fermierilor de banii proveniti de la traficantii de droguri si bineinteles in conflict cu autoritatile.

Daca plantatiile de coca, cannabis, s.a. erau inainte mai lesne de depistat si de distrus, retelele de traficanti au gasit acum cheia unei solutii mai comode : drogurile sintetice, ingineria chimica dand ofertantilor posibilitatea unei extraordinare mobilitati. Asa  s-a ajuns ca tari care erau doar consumatoare de droguri naturale – mai cu seama tarile Uniunii Europene – sa fie impanzite de laboratoare ce produc droguri sintetice, alimentand mai ales tineretul, dar patrunzand si in mediul familial. Echipamentul folosit pentru producerea drogurilor sintetice este improvizat, foarte ieftin, fiind cumparat din magazine fara a trezi suspiciuni. Practica a dovedit ca traficantii nu folosesc prea des aceeasi incapere pentru producerea de stupefiante, ci schimba frecvent laboratorul, pentru nu a fi identificati de politie.

Existenta unui laborator clandestin este tradata de mirosul de acetona, amoniac sau alte substante chimice, care sunt indispensabile in procesul de fabricare a morfinei sau heroinei.

La data de 3 martie 2000, intr-un apartament din Sfantu-Gheorghe s-a gasit o plantatie hidroponica de cannabis. A fost arestat Attila Wenzel, de 30 de ani, care folosea apartamentul numai pentru cultivarea acestei plante de cannabis.

4.2. Transportul. Transportul drogurilor se face pe cai aeriene, rutiere si maritime.

Traficantii folosesc tot mai des autovehicule cu numere false de inmatriculare sau numere de tranzit de tip Z sau W pentru transportarea marfurilor de contrabanda si, implicit, a drogurilor. Uneori contrabandistii ascund drogurile in autovehicule aflate in traficul international, fara ca personalul de deservire al acestora sa cunoasca acest fapt.

De obicei, drogurile se transporta cu autovehicule de tip TIR, cu trenuri, aeronave sau nave. Spre exemplu, in data de 23 ianuarie 1997, organele vamale, in colaborare cu cadre ale Inspectoratului General de Politie din Directia de Combatere  a Crimei Organizate si Antidrog, au identificat in Portul Constanta un container care prezenta caracteristici generatoare de suspiciuni cu privire la marfa continuta si la modul cum era stivuita. In spatele containerului care continea ceai, intr-un perete dublu, s-au descoperit 1,5 tone de hasis, valorand atunci pe piata noastra 10.000 de dolari/kg. In cazul transporturilor de droguri efectuate cu autovehicule TIR, traficantii profita de faptul ca acestea sunt incarcate de cele mai multe ori cu alimente perisabile (carne, fructe, legume), neputand fi oprite si controlate timp indelungat.

Transbordarea drogurilor in estul si centrul Europei se face cu ajutorul autoturismelor particulare care nu apar pe listele organelor de politie, astfel incat daca acestea din urma au unele informatii, urmaresc camionul, iar transportul de droguri este dus la destinatie de autoturism. In alte imprejurari, masina este abandonata de traficanti intr-un oras timp de cateva zile, dupa care marfa va fi preluata de catre alti infractori si predata la destinatie, in special in vestul Europei.

Pentru lovituri mai mari, drogul este lasat sa treaca, pentru a permite „livrarea controlata”. Statisticile arata insa ca, din intreaga cantitate ce se transporta ilicit, doar 10% este interceptata de organele de control.

4.3. Distribuirea si consumul. In multe tari drogurile nu se vand pe ascuns. Spre exemplu in Asia de Sud-Est opiul se vinde in mod deschis. In America de Sud sacii cu frunze de coca sunt scosi in plina strada. Unele persoane vand hasis   prin bodegi, iar altele isi expun marfa – marihuana sau hasis – chiar pe caldaramul strazii.

O chestiune importanta pentru traficanti este ambalarea si prezentarea spre desfacere a drogurilor. Producatorii de opiu il ambaleaza in saculete de panza si ii dau forma unei turte. Pe marfa ambalata (opiu sau morfina) se aplica si o marca de recunoastere. Aceasta marca poate consta intr-un desen reprezentand un paun, fluturi, carti de joc, etc. Pe unele pachete se poate citi : „de cea mai buna calitate”, „opiul este cel mai bun”, „opiul are un gust excelent”, „refuzati alte produse”.

Narcomanii folosesc diverse metode pentru a obtine droguri, de la cele mai pasnice la cele extrem de violente. De fapt, traficantii recurg la o metoda deja cunoscuta. Ei incep sa distribuie gratuit pliculete cu droguri, mai ales dintre cele care provoaca dependenta intr-un timp relativ scurt, asigurandu-si clientela. Cei care incep sa consume  stupefiante au certitudinea ca vor putea renunta oricand la ele si, deci, ca ar putea incerca sa faca uz de acestea pentru a le simti efectele „binefacatoare”, dar stupefiantele pun stapanire pe intreg sistemul nervos central, pe care il afecteaza, astfel ca vointa individului de a se abtine de la consumul de stupefiante este anulata.

Nevoia sistemului nervos, a celulelor nervoase, in speta, este de o intensitate deosebita; „este o sete mai mare decat cea a unui om care ar merge cateva zile, fara avea apa, prin pustiurile Saharei”. Atata timp cat toxicomanii au la indemana sau isi pot procura constant stupefiantul,ei sunt, de regula, linistiti si pasnici, ganditori la fericirea artificial obtinuta. Cand nu mai au drogul dorit sau ajung la un grad de intoxicatie deosebit, pot deveni periculosi, manifestandu-se specific elementelor antisociale si  intrand,in cele din urma, in marea criminalitate.







Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 150
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site