Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Sistemul factorilor educativi

Sociologie



+ Font mai mare | - Font mai mic



Sistemul factorilor educativi



Sistemul factorilor educativi cuprinde ansamblul institutiilor, organizatiilor si comunitatilor umane dintr-o anumita societate care, in mod direct sau indirect, exercita actiuni sau influente educative prin care contribuie la procesul de formare - dezvoltare a personalitatii umane. Factorii educativi prezinta o mare diversitate (scoala, familie, institutii culturale, mass - media s.a.), fiecare prezentand o anumita specificitate in ceea ce priveste modul de desfasurare a actiunii sau influentelor educative.

In sistemul factorilor educativi se detaseaza factorii institutionali ai educatiei care se constituie la nivelul societatii si asigura un cadru social organizat pentru desfasurarea actiunilor educative, in conformitate cu anumite norme, principii, legi care-si pun amprenta asupra tuturor componentelor structurale ale actiunii educative (agent, receptor, mesaje, mod de desfasurare).

Pentru ca actiunea factorilor educativi sa fie eficienta, aceasta trebuie sa fie convergenta, unitara, continua si sistematica, ceea ce nu se poate asigura decat in conditiile in care toti factorii educativi - familie, scoala, institutii cultural - educative, mass - media, intreprinderi (societati) economico - industriale si comerciale - colaboreaza si urmaresc prin modalitatile ce le sunt specifice aceleasi obiective.

1. Familia - factor educativ

Familia reprezinta nucleul de baza al societatii si in aceasta calitate indeplineste functii diverse, cum sunt:

Functia natural - biologica de reproducere si perpetuare a spetei umane. Este o functie permanenta al carei continut nu a inregistrat transformari fundamentale de-a lungul timpului, ci numai unele schimbari in ceea ce priveste atitudinea societatii si a parintilor fata de aceasta.

Functia economica consta in asigurarea bazei materiale necesare satisfacerii nevoilor de existenta a tuturor membrilor familiei. Continutul si formele de manifestare ale acestei functii s-au schimbat odata cu dezvoltarea economica si complicarea vietii sociale. In conditiile privatizarii si economiei de piata, functia economica a familiei dobandeste valente noi, mai ales in ceea ce priveste procurarea si autogestiunea rationala a veniturilor pentru asigurarea conditiilor materiale de existenta.

Functia de socializare vizeaza pregatirea copilului pentru integrarea in viata sociala. La nivelul familiei se dezvolta o varietate de relatii sociale de intelegere, cooperare, respect si ajutor reciproc, de rezolvare in comun a unor trebuinte materiale, spirituale si sociale care-l pregatesc pe copil pentru multitudinea si varietatea relatiilor in care va fi implicat ulterior ca subiect activ.

Functia educativa reprezinta functia fundamentala a familiei contemporane. Presupune realizarea deliberata a unui ansamblu de actiuni si influente educative dirijate, orientate si organizate in vederea formarii personalitatii copilului. Nu se reduce la influentele educative implicite, spontane, latente pe care le realizeaza mediul familial ca spatiu si cadru natural in care se satisfac trebuintele elementare ale copilului. Aceste influente educative exercitate de mediul familial, din cauza caracterului lor spontan, nediferentiat, intamplator, nu au totdeauna efectele dorite. Tocmai de aceea este necesar ca acestea sa fie organizate, dirijate corespunzator pentru realizarea unor finalitati precise, ceea ce reprezinta de fapt insasi functia educativa a familiei.

Realizarea functiei educative a familiei impune cu necesitate ca parintii sa constientizeze ca educatia in familie nu se poate realiza spontan, de la sine, ci trebuie organizata si condusa dupa modele pedagogice stiintifice. De asemenea, parintii trebuie sa fie convinsi ca educatia copilului nu este doar o problema particulara a familiei, ci este o problema sociala de mare raspundere.

Functia educativa a familiei se exercita pe diverse planuri - social, afectiv, cultural - acoperind toate dimensiunile educatiei. Ea nu inceteaza odata cu includerea copiilor intr-o forma institutionalizata de educatie, ci dimpotriva sporeste, cunoscand noi directii de actiune. Aceasta pentru ca nici o institutie educativa nu se poate substitui, nu poate prelua rolul educativ al familiei si al relatiilor familiale. Abandonarea sau diminuarea functiei educative constituie o cauza esentiala a unor carente ce apar in personalitatea copiilor si tinerilor.

Exercitarea cu succes a functiei educative de catre familie presupune in mod obligatoriu o buna colaborare a acesteia cu ceilalti factori educativi si, in primul rand, cu scoala, acesteia revenindu-i si sarcina de a-i pregati pe parinti pentru indeplinirea acestei functii, in ideea ca a fi parinte este o meserie care, ca orice alte meserii, trebuie invatata.

2. Scoala - principalul factor educativ

Scoala este o institutie sociala care a aparut din cele mai vechi timpuri, avand ca principal scop educarea tinerei generatii, pregatirea acesteia pentru a se integra in societate si a contribui la continua dezvoltare si perfectionare a tuturor domeniilor activitatii sociale.

Inclusa in sistemul factorilor educativi, scoala ocupa in cadrul sistemului, un loc aparte, fiind factorul principal de educare a tinerei generatii in conformitate cu cerintele vietii sociale. In sprijinul acestei idei se pot aduce numeroase argumente:

q Scoala este o institutie sociala creata de societate pentru a asigura conditiile necesare infaptuirii functiilor principale ale educatiei. Ca institutie sociala, scoala se afla sub influenta factorilor social - economici si politici, misiunea sa fiind aceea de a contribui la realizarea idealului educativ impus de imperativele vietii sociale. Este supusa determinismului social si contribuie in mod activ la in-faptuirea progresului general al societatii, dar in acelasi timp dispune de o relativa autonomie, functionand in baza unei legislatii proprii care reglementeaza structura sa organizatorica, precum si relatiile sale cu ceilalti factori educativi. Pentru a se realiza acordul intre organizarea si functionarea scolii cu tendintele fundamentale din evolutia sistemului social, la anumite perioade de timp se initiaza reforme scolare prin care se asigura perfectionarea continua a scolii ca institutie sociala.

q Transmitand generatiilor tinere valorile spirituale acumulate de-a lungul istoriei societatii, scoala contribuie la crearea de noi valori materiale si spirituale care vor imbogati patrimoniul national si universal. In felul acesta creeaza premise favorabile dezvoltarii stiintei, culturii, fiind un factor al progresului social.

q Scoala dispune de personal calificat, special pregatit pentru munca de educatie si instructie, de o baza materiala adecvata infaptuirii la parametrii calitativ superiori a procesului de formare - dezvoltare a personalitatii.

q In scoala educatia se desfasoara in cadrul procesului de invatamant, forma cu cel mai inalt nivel de organizare a educatiei, un proces organizat sistematic si metodic, condus de cadre special pregatite pe baza unor documente scolare care-i imprima finalitati clare si precizeaza continuturile ce urmeaza a fi valorificate in vederea indeplinirii lor, precum si indicatii privind metodologia de urmat.

q Rolul scolii ca factor principal de educatie este sustinut si de faptul ca scoala are menirea si capacitatea de a valorifica influentele educative pe care le exercita ceilalti factori si medii educative, inclusiv mediul social, si de a le imprima o finalitate care sa concorde cu cerintele idealului educational.

3. Institutiile cultural - educative, factori componenti

ai sistemului educativ

Nu putem avea o imagine de ansamblu asupra sistemului factorilor educativi decat in masura in care in cadrul acestuia includem institutiile cultural - educative (teatre, cinematografe, muzee, biblioteci, case de cultura, cluburi, palate ale copiilor, videoteci, discoteci s.a.). Toate acestea au un rol bine stabilit in ansamblul activitatii educative, lor fiindu-le proprie o oferta educationala bogata si diversa in continut, supla, flexibila, personalizata prin care se urmareste completarea, imbogatirea educatiei de tip scolar in raport cu preferintele, interesele, aptitudinile tineretului. Ele reprezinta ansamblul agentilor investiti cu sarcina realizarii educatiei nonformale. Promoveaza programe educative deschise spre interdisciplinaritate si educatie permanenta, facultative, dependente de optiunile copiilor si tinerilor.

Pentru ca actiunea lor sa fie eficienta este necesar ca aceasta sa fie bine corelata cu educatia de tip scolar, intre acestea fiind necesare relatii de stransa interdependenta care sa permita optimizarea actiunii fiecarui dintre cei doi factori.

4. Mass - media, factor educativ

Mass - media reprezinta, dupa cum indica insasi denumirea, un fenomen cu efecte unanim recunoscute in transmiterea de informatii la nivelul maselor largi; genereaza o receptivitate ridicata a publicului de toate varstele si profesiile si exercita o influenta educativa (modelatoare) ce nu poate fi neglijata. Radioul, televizorul, ziarele, revistele, cartea cu tiraj de masa transmit mesaje informationale cu conti-nuturi extrem de diverse in forme plastice, sugestive, convingatoare si tocmai din aceasta cauza au o mare forta de influentare. Indeplinesc multiple functii: de informare, educationala, de socializare si de compensare, de refacere si dinamizare a energiilor umane. Nu se substituie celorlalti factori educativi, ci li se alatura, contribuind la realizarea obiectivelor instructiv - educative ale tinerei generatii, ale maselor, prin continuturi, mijloace tehnice si solutii specifice.

Pentru ca mass - media sa aiba un rol cu adevarat educativ este necesar ca selectarea continuturilor sa se faca dupa criterii axiologice, sa li se asigure accesibilitatea, evitandu-se improvizatia, amatorismul, sa nu denatureze adevarul, sa lase marelui public posibilitatea de a desprinde semnificatia faptelor prezentate, de a-si forma opinii si convingeri personale. In plus, este nevoie ca marele public sa fie pregatit pentru a recepta, selecta, interpreta mesajele transmise prin mass - media, raportandu-le la un sistem de valori insusite prin diverse forme de educatie institutionalizata.

5. Intreprinderile economico - industriale si societatile

comerciale, factor educativ

Desi intreprinderile economico - industriale si comerciale sunt, in primul rand, factori de productie, proiectare, desfacere, ele au si un important rol in modelarea celor care-si desfasoara activitatea in cadrul lor. Functiile lor educative se exercita pe diverse planuri: perfectionarea pregatirii profesionale, stimularea si dezvoltarea creativitatii tehnico - economice, policalificarea sau recalificarea profesionala, imbogatirea orizontului cultural, formarea comportamentului civic, educarea in spiritul deontologiei profesionale, in care indeplinirea sarcinilor de munca, apararea avutului public si a celui personal, dreptatea, cinstea, corectitudinea sa reprezinte calitati definitorii ale fiecarei persoane cu atributii in buna desfasurare a activitatii intreprinderii.

Bibliografie

1. Bontas, V.,

Pedagogie, Ed. All, Bucuresti, 1994

2. Cristea, S.,

Pedagogie, vol.I, Ed. Haridscom, Pitesti, 1996

3. Nicola, I.,

Tratat de pedagogie scolara, E.D.P., Bucuresti, 1996



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3575
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved