Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


TRANSMITERI CULTURALE SI SCHIMBARE SOCIALA

Sociologie

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
SOCIALIZARE
NOTIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENA
SONDAJUL - CERCETAREA SELECTIVA - Tipuri de sondaj
Devianta sociala
Caracteristicile vietii de familie
TRANSMITERI CULTURALE SI SCHIMBARE SOCIALA
BIROCRATIE
Raport Planificarea temelor pentru consilierea de grup
DEVIANTA
CUM SA ABORDEZI FEMEILE


TRANSMITERI CULTURALE SI SCHIMBARE SOCIALA

Aria transmiterilor culturale intre generatii este varsta . Isabelle Bertaux – Wiame si Anne Muxel ( 1996 ) inscriu in campul transmiterilor culturale « multiple continuturi , vectorii materiali si simbolici , nivelurile constiente sau inconstiente »( apud C. Attias – Donfut ed.cit. )



Pe o pozitie dihotomica se situeaza studiul propus de C. Attias – Donfut si colaboratorii sai. “ Obiectivul nostru este diferit , el este centrat chiar pe analiza proceselor de transmitere: de-a lungul studiului despre continuitate si discontinuitate se va cauta , in special , sa se determine in ce masura natura raporturilor dintre generatii este legata de tipul de schimbare sociala “( ibidem, p. 650 ) Continuitatea dezvaluie nu doar transmiterile ce trec de la parinti la copii, ci si pe cele care merg in sens contrar , de la copii la parinti . Aceste « transmiteri ascendente » reusesc chiar sa inlocuiasca « transmiterile descendente », atunci cand se inverseaza relatia de ajutorare si de daruri sub efectul varstei si al evolutiei pozitiilor sociale corespunzatoare .

Transmiterile cu dublu sens reprezinta una dintre cheile mecanismelor de schimbare . De fapt schimbul social este suportat , in special de catre tineri care , in opinia lui Mannheim ( / 1990 ) , “ au o perspectiva noua asupra mostenirii acumulate “ .

Jocul de continuitate – discontinuitate intre generatii este ilustrat , in primul rand , prin datele obtinute , plecand de la simpla perceptie a diferentelor intre generatii si pana la conceptiile despre educatie , la raporturile dintre sexe si la unele atitudini privind viata personala , familiala si sociala .

Dupa parerea noastra, relatiile intre generatii sunt subintelese prin perceptiile fiecaruia dintre noi despre diferentele intergenerationale . Acum treizeci de ani, diferentele dintre generatii erau mult mai mari intre tineri si parintii lor decat dintre acestia din urma si proprii lor parinti . Astazi fenomenul s-a inversat . Distanta care exista in anii ¢70 intre tineri si parinti se mentine si acum in timpul batranetii si corespunde “ cenzurii istorice “ care a marcat raporturile intre generatii in deceniul al saptelea . In majoritatea anchetelor generationale perceptiile diferentelor dintre generatii , colectate de la cei mai batrani si de la copiii lor , dovedesc aceasta discontinuitate

Revenind la anchetele de tip “ trei generatii “ efectuate de catre sociologii francezi, observam ca la intrebarea : “ Resimtiti o mai mare diferenta intre generatia dumneavoastra si cea a parintilor dumneavoastra ? “ , raspunsurile indica intr-un mod concludent o mai mare diferenta intre G1 ( generatia de batrani ) si G2 ( generatia “ pivot “ ) , decat intre G2 si G3 ( generatia tinerilor ) Schematizat acest fapt este evidentiat in tabelul urmator :

CEA MAI IMPORTANTA DIFERENTA INTRE GENERATII

Experinta marturisita de

Cu parintii

Cu copiii

Fara raspuns

Total

Batrani ( G1 )

38

55



7

100

Generatia

“ pivot “ ( G2 )

39

2

100

Sursa : Ancheta CNAV Trei generatii ,1992 , apud C. Attias – Donfut , op. cit. , 2000 , p. 651

Fenomenul este mai accentuat printre femei decat printre barbatii generatiei “ pivot ” : 62% dintre femei spun ca resimt o mai mare diferenta intre ele si parintii lor , in timp ce procentul barbatilor care afirma acelasi lucru este de 58% . Rasturnarile sociale care s-au produs in cursul ultimelor decenii au afectat puternic femeile si au aprofundat distanta dintre ele si mamele lor .

In acelasi timp, s-a evidentiat faptul ca practicarea unei religii apropie copiii de parinti: in generatia G1 procentul celor care spun ca sunt mai apropiati de parintii lor decat de copiii lor este de 57% in cazul practicantilor si de numai 50% in cazul non-practicantilor . In generatia “ pivot “ ( G2 ) datele sunt de 40% in cazul practicantilor si de 35% in cel al non-practicantilor .

Invers , ancheta a demonstrat ca o impartire egala a sarcinilor intr-un cuplu il apropie de copii : 62% dintre cuplurile “ moderne “ , mai egalitare din generatia G2 se declara mai apropiate de copiii lor decat de proprii parinti ( in timp ce in cuplurile guvernate de diviziunea traditionala a rolurilor sexuale procentul este doar de 56% ).

Aceste rezultate indica faptul ca gradul de receptivitate al indivizilor la schimbarile sociale influenteaza perceptia pe care ei o au despre diferentele dintre generatii . Efectele generatiei se manifesta atat prin gradul de receptivitate, cat si prin calitatea raporturilor parinti – copii , mai putin conflictuale intre G2 si G3 decat intre G1 si G2 .

Pentru generatia “ pivot “ ( G2 ) aceasta evolutie istorica actioneaza intr-un singur sens, ca un fenomen general legat de relatia parinte – copil in cursul unui ciclu de viata sau , asa cu este denumit de Vern Bengston , ca «  miza generationala » ( “ generational stake ” ) . Pe masura ce imbatranesc , parintii mizeaza mai mult pe relatia cu copiii lor decat invers ( Bengtson si Kuypers , 1971 ) .

Raporturile dintre generatii sunt intotdeauna asimetrice : ele evolueaza in cursul unui ciclu de viata ca urmare a acestei asimetrii . Copiii de indeparteaza de parinti si investesc mai mult in propriii lor copii care , care devenind adulti , investesc , la randul lor, in urmasii lor . In acest fel generatiile ajung sa traiasca in universuri ce se desprind de-a lungul timpului si ajung sa se separe definitiv , devenind “ universuri paralele “

In perspectiva fenomenologica , “ lumea din viata cotidiana “ sau “ life world “ in sensul definit de Alfred Schutz in 1987 , este iremediabil separata de la o generatie la alta, chiar prin insusi faptul ca nu sunt contemporane. Schimbarile sociale profunde , purtatoare de conflicte, au avut o influenta majora in modurile de educatie, conturand relatiile cu generatia urmatoare .






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 709
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site