Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
Statistica

Continut orientativ de elaborare a studiilor de fezabilitate pentru obtinerea unui produs bancar de la BCR

finante



+ Font mai mare | - Font mai mic



Continut orientativ de elaborare a studiilor de fezabilitate pentru obtinerea unui produs bancar de la BCR

A. Consideratii generale



Studiul de fezabilitate se defineste ca o modalitate sau instrument ce poate oferi o baza tehnica, economica si financiara in fundamentarea deciziei de finantare a unui proiect de investitii.

Conceptul de studiu de fezabilitate presupune efectuarea unei analize complexe de marketing, comerciale, tehnice, de management si financiare a unui obiectiv de investitii, privit ca un sistem dinamic si deschis de productie si comercializare de bunuri si servicii, precum si a factorilor angajati (resurse umane, capital, resurse materiale si energetice etc.), cu mentionarea aspectelor juridice definitorii, desfasurata pe un anumit orizont de timp, luand in consideratie inclusiv factorii de risc si incertitudine.

Rezultatele analizei, pentru orizontul de timp luat in considerare, trebuie sa ilustreze capacitatea resurselor financiare de a acoperi necesitatile functionarii sistemului respectiv, atat in ceea ce priveste asigurarea continuitatii activitatii de productie cat si in indeplinirea obligatiilor financiare fata de eventualii creditori.

Perioada totala a unui proiect de investitii, ce constituie cadrul temporal pentru calculul indicatorilor de evaluare (rata interna de rentabilitate, valoarea actualizata neta, durata de recuperare), este formata din perioada de executie, care variaza intre 1 si 5 ani (in functie de scopul si complexitatea proiectului), si perioada de viata economica.

Sfarsitul vietii economice este marcat, de regula, de necesitatea efectuarii unor investitii majore, astfel incat activitatea pentru care s-a realizat proiectul de investitii sa poata continua, fie din cauza atingerii unui grad avansat de uzura fizica si morala a bunurilor de capital cu valoare preponderenta in valoarea totala a investitiei, fie din cauza incheierii ciclului de viata al produselor si serviciilor care se realizeaza.

In cazurile in care se estimeaza o durata de viata economica mai mare de cinci ani, pentru analiza fezabilitatii financiare este suficienta o previziune discreta pentru perioada de executie (constructie) a proiectului, plus primii cinci ani de functionare. De regula, in acest interval de timp, este uzual acceptat ca activitatea de exploatare se va stabiliza, astfel incat unii indicatori (cifra de afaceri, cheltuielile efective de exploatare) previzionati intr-un orizont de timp mai indepartat (incepand din anul al 6-lea) vor reprezenta prelungirea in timp a valorilor estimate pentru anul al 5 - lea.

Rata interna de rentabilitate este definita in general ca acea rata de actualizare pentru care valoarea actualizata neta este zero sau, de fapt, ca rata maxima a dobanzii (privite ca un cost mediu ponderat al capitalului) la care ar putea fi finantata integral o investitie pe intreaga sa viata economica.

Pentru a da a doua interpretare este necesar ca fluxurile de lichiditati disponibile, pe baza carora se calculeaza atat rata interna de rentabilitate, valoarea actualizata neta, cat si durata medie de recuperare, sa nu includa ca intrari sursele de finantare a activului economic (capitalurile proprii si capitalurile atrase) si sa nu includa ca iesiri dividendele, dobanzile si ratele aferente imprumuturilor implicate in finantare.

In consecinta, exista diferente intre fluxurile nete de lichiditati, care exprima modificarea (cresterea sau descresterea) trezoreriei, incluzand in calcule toate intrarile si iesirile, si fluxurile de lichiditati disponibile, care reprezinta lichiditati generate de afacere si aflate la dispozitia agentului economic in vederea dezvoltarii, platii dividendelor si a datoriilor financiare (rate si dobanzi).

Fezabilitatea financiara a unui proiect de investitii se evalueaza pe baza unui set de indicatori care include, cel putin:

o                 fluxurile nete de lichiditati;

o                 rata rentabilitatii comerciale, rata rentabilitatii economice, rata rentabilitatii financiare;

o                 gradul de indatorare, gradul de acoperire a serviciului datoriei, indicatori de lichiditate;

o                 valoarea actualizata neta, rata interna de rentabilitate, durata de recuperare;

o                 indicatori de risc exprimati prin praguri de rentabilitate (punctul critic al vanzarilor, punctul critic al intrarilor de lichiditati) si prin analize de sensibilitate si risc.

Prezentul continut este orientativ, si nu restrictiv, adresandu-se elaboratorilor de studii de fezabilitate din cadrul bacii.

Formatul materialului de fata este adecvat proiectelor complexe de investitii pentru dezvoltare, modernizare sau retehnologizare a unor agenti economici, care au desfasurat, anterior proiectului, activitati relevante pe o perioada de cel putin un an. Proiectele de dezvoltare se pot referi la domeniul de activitate traditional al agentului economic, la domenii conexe acestuia, sau la domenii de activitate esential diferite de cel traditional.

Pentru cazurile in care proiectele de investitii implica infiintarea unor agenti economici noi, continutul studiilor de fezabilitate va fi adaptat in sensul eliminarii subcapitolului 2.2, a aspectelor referitoare la activitatea anterioara mentionate in contextul capitolelor 3.0, 4.0, 5.0 si 6.0.

Daca autorul studiului apreciaza ca activitatea agentului economic, desi are istoric, nu a avut suficienta relevanta din punct de vedere al unor indicatori economico-financiari realizati, cum ar fi: volumului cifrei de afaceri, unele categorii de cheltuieli, rata profitului etc., va mentiona aceste aspecte in cadrul subcapitolelor 2.2 si 6.1, va aborda selectiv aspectele referitoare la activitatea anterioara in contextul capitolelor 3.0, 4.0 si 5.0.

La elaborarea materialului de fata s-au avut in vedere urmatoarele lucrari:

Indrumar orientativ privind modul de apreciere al unui studiu de fezabilitate, Banca Comerciala Romana, editia februarie 1999.

Manual for the preparation of industrial feasibility studies, de W. Behrens si P.M. Hawranek, ONUDI 1992.

Finante, de Ion Stancu, 2002

Ordinul Ministerului Finantelor Publice nr. 94/2001 - pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate.

Ordinul Ministerului Finantelor Publice nr. 306/2002 - pentru aprobarea Reglementarilor contabile simplificate, armonizate cu directivele europene.

B. Cuprinsul recomandat al studiului de fezabilitate

INTRODUCERE

Scopul si obiectivele studiului

Prezentarea pe scurt a agentului economic

Surse de documentare

Sinteza studiului

Produse / servicii oferite

Prezentarea investitiei

Programul de punere in functiune

Planul de finantare a investitiei

Principalele concluzii ale analizei financiare

PREZENTAREA AGENTULUI ECONOMIC

Date de identificare a agentului economic

Forma juridica

Obiect de activitate

Structura actionarilor (asociatilor)

Scurt istoric

ANALIZA COMERCIALA

Produse si / sau servicii oferite

Prezentarea produselor si / sau serviciilor oferite

Principalele caracteristici ale produselor oferite

Nivelul de competitivitate pe piata a produselor

Ciclul de viata al produsului

Piata si comercializarea

Scurt istoric al evolutiei cererii si ofertei

Analiza cererii si a ofertei pe piata interna

Definirea segmentelor de piata tinta

Estimarea structurii si volumului cererii pe piata interna

Concurenta, avantaje competitive

Analiza cererii si ofertei pe piata externa

Definirea segmentelor de piata tinta 

Estimarea structurii si volumului cererii pe piata externa

Concurenta, avantaje competitive

Managementul comercial

Promovarea si distributia produselor

Metode de promovare utilizate

Canale de distributie a produselor

Cheltuieli pentru promovarea produselor

Pretul de vanzare al produselor / serviciilor

Preturi de piata

Preturile practicate de agentul economic

ANALIZA OPERATIONALA

Capacitatea tehnica si de productie a agentului economic

Amplasare si facilitati

Tehnologii de fabricatie

Dotari (teren si mijloace fixe pe grupe)

Active imobilizate existente

Active imobilizate noi (investitii de efectuat)

Program de fabricatie pe produse si / sau servicii

Evolutia activitatii in perioada anterioara

Capacitati si grad de incarcare

Prognoza activitatii

Factorii de productie ai agentului economic si costurile acestora

Costul investitiei totale

Valoarea ramasa actualizata a imobilizarilor corporale existente

Costul investitiei noi

Calculul amortizarii mijloacelor fixe

Estimarea cheltuielilor cu forta de munca

Evolutia structurii personalului si previziuni legate de aceasta

Cheltuielile anuale cu forta de munca

Estimarea cheltuielilor cu materiile prime, materialele si marfurile aprovizionate

Materii prime, materiale si subansamble

Surse de aprovizionare

Consumuri specifice, politica stocurilor de materiale

Costurile unitare cu materiile prime, materialele si marfurile aprovizionate

Cheltuieli anuale cu materii prime, materiale, marfuri

Estimarea costurilor cu utilitatile

Utilitati necesare exploatarii, consumuri specifice

Surse de aprovizionare, preturi de achizitie

Cheltuieli anuale cu utilitatile

Influenta asupra mediului

Emisii poluante

Mijloace de tratare si neutralizare

Costuri de tratare si neutralizare

Graficul de realizare a investitiei

MANAGEMENTUL AGENTULUI ECONOMIC

Strategia activitatii viitoare

Obiectivele strategice

Masuri necesare indeplinirii obiectivelor

Analiza organizarii si functionarii (organigrama si diagrama de relatii)

Conducerea agentului economic si calitatea echipei de conducere

Sistemul informational-informatic (existent si preconizat)

ANALIZA FINANCIARA

Scurt diagnostic economico-financiar

Analiza veniturilor, cheltuielilor si rezultatelor

Analiza patrimoniului

Calculul indicatorilor economico-financiari

Indicatori de solvabilitate si lichiditate

Indicatori de echilibru financiar

Indicatori de rentabilitate

Evaluarea activitatii viitoare

Proiectia contului de rezultate

Proiectia veniturilor pe activitati

Proiectia cheltuielilor pe activitati

Prognoza cheltuielilor de exploatare

Prognoza cheltuielilor financiare

Prognoza profiturilor si politica de dividende

Proiectia necesarului de fond de rulment

Proiectia bilantului simplificat

Proiectia fluxurilor nete de lichiditati

Calculul indicatorilor de evaluare a investitiei

Calculul valorii nete actualizate (VAN)

Calculul duratei de recuperare a investitiei

Calculul ratei interne de rentabilitate

Calculul si analiza pragului de rentabilitate

Analiza de sensibilitate si risc

Calculul indicatorilor de solvabilitate si lichiditate, gestiune si rentabilitate

CONCLUZIILE STUDIULUI DE FEZABILITATE

C. Anexe recomandate pentru studiul de fezabilitate

Nr. crt.

Titlul anexei

Schite, diagrame, fotografii ale principalelor produse

Evolutia vanzarilor pe ultimii doi ani intregi incheiati si in anul curent pana la data elaborarii studiului, pe produse, in total, din care intern si export

Structura si volumul cererii totale, din care intern si export, pe urmatorii 5 ani

Evolutia si structura productiei realizate in ultimii doi ani intregi incheiati si in anul curent pana la data elaborarii studiului, fizic si valoric

Evolutia gradului de incarcare al capacitatilor de productie, in total si pe structura, in ultimii doi ani intregi incheiati si in anul curent pana la data elaborarii studiului.

Programul de productie previzionat pe urmatorii 5 ani, in total si pe structura de produse, la intern si la export

Calculul amortizarii mijloacelor fixe

Evolutia structurii personalului, in ultimii doi ani intregi incheiati si in anul curent pana la data elaborarii studiului

Prognoza necesarului de personal in total si pe structura

Organigrama agentului economic

Diagrama de relatii

Situatia contului de profit si pierdere si a patrimoniului in ultimii doi ani intregi incheiati si in anul curent pana la data elaborarii studiului (formulare de raportare contabila: bilant pe ultimii doi ani intregi si ultima balanta)

Graficul de realizare a investitiei, esalonarea platilor

Planul de finantare a proiectului

Program de rambursare a imprumuturilor, existente si noi

Proiectia contului de rezultate

Proiectia necesarului de fond de rulment

Proiectia bilantului simplificat

19 (a,b)

Proiectia fluxurilor de lichiditati (a -metoda indirecta; b - metoda directa)

Calculul indicatorilor de eficienta a investitiei

Calculul pragului de rentabilitate

Analiza de sensibilitate si risc - influenta asupra contului de rezultate

Analiza de sensibilitate si risc - influenta asupra fluxului de lichiditati

Analiza de sensibilitate si risc - influenta asupra indicatorilor de evaluare a investitiei

Analiza de sensibilitate si risc - influenta asupra pragului de rentabilitate

Indicatori de solvabilitate si lichiditate, gestiune si rentabilitate

Note (referitoare la anexele recomandate, cuprinse in tabelul de mai sus)

1. Formatul anexelor de la nr. crt. 1 la 12 este optional, putand sa difere in functie de domeniul de activitate al agentului economic si de tipul informatiilor cuprinse. De asemenea, elaboratorul poate opta intre a prezenta informatiile cerute sub forma tabelara in text, sau/si sub forma de anexa.

2. In cazul in care investitia nu presupune infiintarea unei societati comerciale noi, anexa de la nr. crt. 7 va cuprinde  un calcul separat al amortizarii mijloacelor fixe existente, prezentat pe grupe de mijloace fixe, similar cu calculul amortizarii pentru mijloacele fixe cuprinse in investitia noua.

3. Pentru anexele de la nr. crt. 13 . 21 se recomanda formatul prezentat in tabelele 3.1.1 . 3.1.9 de mai jos, din prezenta anexa.

4. Anexele de la nr. crt. 22, 23, 24 si 25 vor avea acelasi format cu, respectiv, anexele de la nr. crt. 16, 19 (a sau b), 20 si 21.

5. Anexa de la nr. crt. 26 se va construi pentru intreaga perioada de previziune, avandu-se in vedere indicatorii prezentati la pct. 6.5.2.6 din prezenta anexa.

Anexe - Parti desenate

Desen nr. 1

Planul general al incintei agentului economic

D. Instructiuni de completare a continutului orientativ

(cu referire la capitolele din cuprinsul recomandat al studiului de fezabilitate)

1.0. INTRODUCERE

Scopul si obiectivele studiului

1.1.1 Scopul studiului

Se prezinta scopul studiului de fezabilitate, respectiv obtinerea unui produs bancar pe termen mediu sau lung:

credit pentru investitii in completarea surselor proprii, in lei si/sau valuta;

credit promotor, in lei si/sau valuta;

credit ipotecar, in lei si/sau valuta;

credit pentru activitatea de leasing, in lei si/sau valuta;

scrisoare de garantie bancara, in lei sau in valuta (pentru garantarea creditelor de investitii contractate de client de la alte institutii financiare);

1.1.2 Obiectivele studiului:

infiintare de agenti economici noi.

restructurare tehnologica (retehnologizare);

dezvoltare / modernizare de capacitati existente;

mentinere capacitati;

Vor fi inscrise cu claritate conditiile si ipotezele in care s-a angajat si realizat lucrarea, precum si o serie de clauze generale si privind raspunderile, limitele, confidentialitatea, nepublicarea s. a.

Prezentarea pe scurt a agentului economic

Se prezinta principalele informatii despre agentul economic, solicitant al unei forme de finantare din partea BCR:

o                 denumirea agentului economic;

o                 localizarea agentului economic;

o                 obiectul principal de activitate (descriere pe scurt);

Surse de documentare

Se prezinta sursele de documentare utilizate la elaborarea studiului, de exemplu:

o                 date puse la dispozitie de beneficiarul studiului;

o                 date statistice oficiale;

o                 studii de piata;

o                 studii de produs;

o                 alte lucrari, publicatii etc., pentru care se vor mentiona: titlul, editia, autorul si data aparitiei.

1.4. Sinteza studiului

Produse / servicii oferite

Se descriu pe scurt produsele/serviciile oferite prin realizarea investitiei.

Prezentarea investitiei

Se prezinta succint in ce consta investitia, cat costa, facandu-se dupa caz trimitere la documentele anexa in baza carora se mentioneaza aceste valori.

Programul de punere in functiune

Se prezinta succint: perioada necesara pentru executie si implementare (data inceperii, data punerii in functiune) si alte informatii relevante in acest context (stadiul proiectelor tehnice, situatia avizelor si acordurilor necesare, stadiul relatiilor contractuale cu furnizorii bunurilor de capital, activitati necesare de training etc.).

Planul de finantare a investitiei

Se mentioneaza sursele necesare finantarii investitiei (surse atrase, surse proprii si alte surse).

Pentru sursele atrase (credite bancare, leasing financiar, credite din alte surse decat institutii financiare) se mentioneaza conditiile de creditare (durata de acordare, dobanda anuala, perioada de gratie, transe de trageri, numar de rambursari).

1.5. Principalele concluzii ale analizei financiare

Se prezinta evolutia acelor indicatori financiari pe care autorul studiului de fezabilitate ii considera relevanti pentru sustinerea concluziilor analizei. Principalii indicatori recomandati sunt urmatorii:

valoarea actualizata neta;

rata interna de rentabilitate;

durata de recuperare a investitiei;

pragul de rentabilitate si, dupa caz, punctul critic al intrarior de lichiditati;

gradul de indatorare;

rata lichiditatii curente.

marja profitului net la cifra de afaceri

2.0. PREZENTAREA AGENTULUI ECONOMIC

2.1. Date de identificare a agentului economic

Denumire, numar de inregistrare la Registrul Comertului, codul fiscal/cod unic de inregistrare, informatii de contact (adresa, telefon, fax, e-mail, persoana de contact)

2.2. Forma juridica

Se precizeaza una din formele de constituire conform legislatiei in vigoare: societate comerciala (in nume colectiv, in comandita simpla, in comandita pe actiuni, pe actiuni, cu raspundere limitata), societate agricola, societate nationala, companie nationala, regie autonoma, regie nationala, etc.

Obiect de activitate

Se vor descrie principalele activitati economice cu pondere in realizarea cifrei de afaceri, conform statutului si se va face incadrarea acestora in clasificatorul CAEN conform cu HG nr.656/1997.

2.4. Structura actionarilor (asociatilor)

Se prezinta:

o                 cine sunt actionarii/asociatii si care este structura capitalului social;

o                 alte interese de afaceri ale principalilor actionari/asociati;

Scurt istoric

De regula, se prezinta cele mai importante aspecte, date si informatii, din istoria agentului economic, ca de exemplu:

o                 data infiintarii;

o                 dupa caz, data privatizarii;

o                 modificari ale capitalului social;

o                 actiuni de dezvoltare, retehnologizare, modernizare intreprinse;

o                 relatii cu diverse institutii financiare; etc.

ANALIZA COMERCIALA

3.1. Produse si/sau servicii oferite

3.1.1. Prezentarea produselor si/sau serviciilor oferite

Se vor enumera principalele produse, si/sau servicii oferite, rezultate atat din activitatea existenta, cat si din exploatarea investitiei.

Pentru produsele aferente investitiei se vor prezenta, in masura in care sunt cunoscute, tendintele produsului/serviciului, din punct de vedere al performantelor tehnice, economice, calitative si sociale, pe segmentele de piata carora li se adreseaza.

Daca agentul economic urmareste lansarea pe piata a unor produse noi, se vor face precizari privind stadiul de omologare al acestora.

3.1.2. Principalele caracteristici ale produselor oferite

Se va face descrierea completa si concisa a produsului/serviciului, insotita de schite, diagrame, fotografii, etc. cu explicatiile de rigoare, in termeni accesibili, si precizari privind incadrarea lor in categoria bunurilor de larg consum, bunuri de capital, servicii.

Se va prezenta lista cuprinzand principalele performante tehnice, economice si de calitate (incadrarea in standardele internationale de calitate) ale produselor ce fac obiectul studiului de fezabilitate.

In cazul serviciilor, se vor prezenta trasaturile caracteristice, in asa fel incat sa se inteleaga cui li se adreseaza si ce necesitati satisfac acestea.

In cazul comertului, se vor prezenta gamele de produse ce se vor comercializa, aria de distributie, daca vanzarea este cu amanuntul sau cu ridicata si daca se vor presta servicii specifice post vanzare (transport, montaj, garantie, reparatii, etc.).

3.1.3. Nivelul de competitivitate pe piata al produsului

Se vor prezenta aspecte privind nivelul de competitivitate al produsului/serviciului respectiv in raport cu produsele/serviciile similare existente pe plan regional, national si international  (aria de comparatie se va limita in functie de intinderea geografica a segmentelor de piata pe care opereaza, sau isi propune sa opereze agentul economic).

Se vor mentiona principalele elemente ce au format baza de comparatie si mecanismul utilizat la estimarea nivelului de competitivitate.

3.1.4. Ciclul de viata al produsului

Se mentioneaza faza in care se afla produsul/serviciul la data intocmirii studiului de fezabilitate: proiectare, lansare, avant, maturitate sau declin, si se va estima daca pana la sfarsitul perioadei de creditare, produsul respectiv se va gasi in aceeasi faza a ciclului sau de viata, de la data intocmirii studiului, sau va traversa una sau mai multe dintre fazele ciclului de viata.

Se vor face referiri atat la produsele/serviciile actuale, cat si la cele pe care agentul economic doreste sa le realizeze dupa implementarea proiectului de investitii.

Piata si comercializarea

Se vor prezenta pe scurt informatii privind autorul/autorii studiului de piata: numele sau denumirea , experienta pe care o poate proba in acest domeniu.

3.2.1. Scurt istoric al evolutiei cererii si ofertei

Se va face o succinta descriere a evolutiei cererii si ofertei pe segmentele de piata ale produsului/serviciului ce face obiectul studiului de fezabilitate, in cazul in care acesta nu este un produs/serviciu nou.

Pentru evidentierea evolutiei cererii si ofertei se va analiza  dinamica acestora pe cel putin pe ultimii 4 - 5 ani, fizic si valoric, in total si pe structura.

3.2.2. Analiza cererii si a ofertei pe piata interna

Se va prezenta, in cifre si grafic, evolutia vanzarilor agentului economic pe piata interna, dupa caz, in ultimii cinci ani, sau de la infiintare, valoric - in termeni reali prin actualizarea valorilor curente cu indici medii de crestere a preturilor sau cu indici medii de crestere a cursului valutar - si fizic - in functie de calitatea si gradul de incredere acordat de autorul studiului de fezabilitate informatiilor puse la dispozitie de beneficiar.

Se va pune in evidenta tendinta dominanta care s-a manifestat in evolutia vanzarilor firmei, calitativ si cantitativ (procentual).

3.2.2.1. Definirea segmentelor de piata tinta

Se vor prezenta segmentele de piata tinta, delimitate, dupa caz, geografic, economic, social si administrativ, cu referiri atat la activitatea anterioara, cat si la cea viitoare.

3.2.2.2. Estimarea structurii si volumului cererii pe piata interna

Se va prezenta prognoza cererii pe segmentele de piata interne, valoric si fizic - in functie de calitatea informatiilor disponibile -, cel putin pentru perioada de creditare, si se vor mentiona metodele si tehnicile de prognoza utilizate (metode obiective - bazate pe instrumentar statistic si/sau matematic si metode subiective - bazate pe intuitie, experienta, imaginatie, sau combinatii ale celor doua categorii de metode).

3.2.2.3. Concurenta, avantaje competitive

Se vor prezenta liderii pietei interne la nivel national si, dupa caz, cei mai importanti concurenti pe segmentele de piata tinta.

In functie de cantitatea si calitatea informatiilor disponibile, se vor prezenta aspecte privind performantele tehnice si calitative ale produselor similare oferite de concurenta, preturi, cote de piata, capacitati de productie, strategii de marketing, canale de distributie.

Se vor descrie toate avantajele competitive, sustenabile pe termen mediu si lung, ale agentului economic analizat in raport cu concurenta pe segmentele de piata tinta.

3.2.3. Analiza cererii si a ofertei pe piata externa

Se va prezenta, in cifre si grafic, evolutia vanzarilor agentului economic pe piata externa, dupa caz, in ultimii cinci ani sau de la infiintare, valoric - in termeni reali prin actualizarea valorilor curente cu indici medii de crestere a preturilor sau cu indici medii de crestere a cursului valutar - si fizic - in functie de calitatea si gradul de incredere acordat de autorul studiului de fezabilitate informatiilor puse la dispozitie de beneficiar.

Se va pune in evidenta tendinta dominanta care s-a manifestat in evolutia vanzarilor firmei, calitativ si cantitativ (procentual).

3.2.3.1. Definirea segmentelor de piata tinta

Prezentarea segmentelor de piata carora li se adreseaza produsele/serviciile oferite in prezent si in urma efectuarii investitiei (delimitare, dupa caz, geografica, economica, sociala, administrativa).

3.2.3.2. Estimarea structurii si volumului cererii pe piata externa

Se va prezenta prognoza cererii pe segmentele de piata interne, valoric si fizic - in functie de calitatea informatiilor disponibile -, cel putin pentru perioada de creditare, si se vor mentiona metodele si tehnicile de prognoza utilizate (metode obiective - bazate pe instrumentar statistic si/sau matematic si metode subiective - bazate pe intuitie, experienta, imaginatie, sau combinatii ale celor doua categorii de metode).

3.2.3.3. Concurenta, avantaje competitive

Se vor prezenta cei mai importanti concurenti pe segmentele de piata externa vizate.

In functie de cantitatea si calitatea informatiilor disponibile, se vor prezenta aspecte privind performantele tehnice si calitative ale produselor similare oferite de concurenta, preturi, cote de piata, capacitati de productie, strategii de marketing, canale de distributie.

Se vor descrie toate avantajele competitive, sustenabile pe termen mediu si lung, ale agentului economic analizat in raport cu concurenta pe segmentele de piata tinta.

3.3. Managementul comercial

Se vor prezenta modul de organizare si conducere a activitatilor comerciale ale agentului economic, structura de personal utilizata pentru aceasta activitate, principalele obiective specifice, atat in perioada anterioara, cat si dupa implementarea investitiei, informatii privind experienta profesionala, atat a conducerii executive a activitatii de marketing si comerciale, cat si a personalului angrenat in aceste activitati.

Promovarea si distributia produselor

3.4.1. Metode de promovare utilizate

Se vor prezenta mijloacele de promovare (cataloage, brosuri, participare la targuri si expozitii) si reclama (radio, TV, presa, afisaj) utilizate, cu referiri atat la activitatea anterioara cat si la cea viitoare.

3.4.2. Canale de distributie a produselor

Se va mentiona ce canale de distributie a utilizat agentul economic pana in prezent (vanzari directe prin reteaua proprie de magazine si/sau depozite,  prin reteaua publica de magazine, prin intermediari si/sau angrosisti etc.), precum si ce canale preconizeaza ca va utiliza pentru distributia noilor produse.

3.4.3. Cheltuieli pentru promovarea produselor

Se vor prezenta cheltuielile de marketing realizate pentru promovarea produselor/serviciilor in perioada anterioara precum si estimarea cheltuilelilor de marketing pe termen mediu si lung, care sa acopere cel putin perioada creditarii.

3.5. Pretul de vanzare al produselor / serviciilor

3.5.1. Preturi de piata

Se vor prezenta preturile actuale (minime, maxime, medii) de piata, ale  produselor/serviciilor oferite, facandu-se referiri la segmentele de piata interne si externe pe care opereaza agentul economic (in cazul in care nomenclatorul de produse este larg, se vor prezenta preturile medii pentru cel mult 10 grupe de produse reprezentative).

Se vor mentiona factorii de influenta a preturilor pe piata interna si externa, cel putin pentru perioada creditarii si, in functie de acesti factori, se vor face estimari cantitative privind trendul probabil al preturilor in aceasta perioada.

3.5.2. Prognoze privind preturile practicate de agentul economic

Se vor prezenta preturile practicate de agentul economic, pana la data elaborarii studiului, pentru principalele produse (grupe de produse), servicii, marfuri vandute si se vor face comparatii cu preturile de piata.

Se va descrie strategia agentului economic in stabilirea preturilor specifice produselor, serviciilor, marfurilor pe care la va comercializa in viitor si se vor efectua previziuni asupra nivelului acestor preturi, in corelatie cu strategia avuta in vedere si cu evolutia probabila a preturilor de piata.

Dupa caz, se vor face referiri distincte la facilitatile pe care agentul economic intentioneaza sa le acorde clientilor la plata produselor, cu mentionarea principalelor aspecte privind conditiile de plata: avansuri exprimate in procente medii din valoare, credite furnizor acordate exprimate in zile etc.

Precizari:

a) De regula, informatiile referitoare la piata vor proveni din studii de piata si cercetari de marketing intocmite de institutii, societati comerciale, organizatii, avand o experienta relevanta in domeniu, sau de catre personal de specialitate cu o experienta relevanta, angajat al agentului economic analizat. Indiferent cine a elaborat studiul de piata, la inceputul cap.3 se vor insera informatii privind identitatea si experienta, pregatirea profesionala a autorilor.

Studiul de piata se va anexa studiului de fezabilitate, obligatoriu, intr-una din urmatoarele situatii:

a1) valoarea investitiei este de cel putin 500.000 EUR;

a2) raportul intre valoarea investitiei, estimata in EUR, si cifra de afaceri realizata de agentul economic in ultimul an intreg incheiat, estimata in EUR utilizand media cursurilor de schimb valutar comunicate de BNR in anul respectiv, este mai mare sau egal cu 0,5;

a3) prin realizarea investitiei agentul economic intentioneaza sa opereze in domenii in care nu are istoric pana la data intocmirii studiului de fezabilitate.

b) In cazurile in care autorul studiului de fezabilitate apreciaza ca subiectul analizei nu se incadreaza intr-una dintre situatiile prezentate la alin a1.a3, va prezenta acele informatii de piata disponibile, pe care le considera relevante si credibile, mentionand sursele utilizate si data publicarii (pentru informatiile date publicitatii).

c) In toate situatiile de mai sus, autorul studiului de fezabilitate va acorda atentie coerentei informatiilor si analizelor de piata cu previziunea cifrei de afaceri realizabile de catre agentul economic pe termen mediu si lung. Pentru o fundamentare credibila a previziunilor referitoare la volumul productiei si cifra de afaceri, se fac urmatoarele recomandari, cu caracter nerestrictiv:

c1) Mentionarea si anexarea tuturor contractelor comerciale deja incheiate, sau a oricaror alte documente (precontracte, scrisori de intentie, cereri de oferta etc.), valabile juridic si care demonstreaza interesul actualilor sau potentialilor clienti pentru produsele/serviciile actuale si viitoare. Estimarea, in procente de probabilitate, a sanselor ca valorile incluse in aceste documente sa se materializeze in cifra de afaceri, precum si a sanselor de sustenabilitate/crestere a cifrei de afaceri pe termen mediu, in concordanta cu prognoza cererii pe segmentele de piata tinta.

c2) Identificarea factorilor care influenteaza indicatorii importanti in acest context: volumul pietei, volumul productiei si cifra de afaceri a agentului economic; analiza posibilelor relatii matematice intre acesti indicatori si factorii lor de influenta si construirea unor modele de regresie valide. Daca autorul studiului de fezabilitate acorda mai mare incredere predictiilor asupra factorilor de influenta, atunci modelele de regresie se pot utiliza la fundamentarea previziunii volumului pietei, a volumului productiei, a cifrei de afaceri.

4.0. ANALIZA OPERATIONALA

4.1. Capacitatea tehnica si de productie a agentului economic

4.1.1. Amplasare si facilitati

Se prezinta localizarea si vecinatatile obiectivului de investitii, precum si facilitatile de care dispune in materie de infrastructura si utilitati (telecomunicatii, drumuri de acces, alimentare cu apa, energie electrica, combustibili, retele de canalizare etc.).

4.1.2. Tehnologii de fabricatie

Se va prezenta tehnologia de fabricatie existenta (complexitate, grad de integrare, grad de noutate).

Se va descrie detaliat tehnologia de fabricatie aferenta exploatarii investitiei, relevandu-se, cu prioritate, urmatoarele aspecte:

provenienta tehnologiei (proiectare proprie, licenta, cumparare, aport strain la capitalul social in cazul societatilor mixte);

costul tehnologiei;

complexitatea tehnologiei (exprimata prin numarul operatiilor tehnologice, raportat la numarul de repere din componenta produsului);

nivelul de automatizare (exprimat prin numarul operatiilor tehnologice automatizate, raportat la numarul operatiilor tehnologice necesare realizarii produsului);

gradul de integrare al fabricatiei (exprimat prin numarul de repere executate, raportat la numarul total de repere al produsului);

volumul de timp consumat la fabricatia produsului (exprimat in ore-om, ore-masina);

Atat pentru tehnologia existenta, cat si pentru cea aferenta investitiei, se va face o descriere sumara, in termeni accesibili, a fluxului tehnologic.

Precizari:

Este recomandabil ca pentru societatile comerciale mari, care desfasoara activitati de productie, sa se cuprinda toate informatiile cerute la capitolului 4.1.2.

Intreprinderile mici si mijlocii, cu activitate de productie, vor prezenta doar o descriere sumara a fluxului tehnologic.

Agentii economici care dezvolta activitati de comert de tip super sau hiper-market vor prezenta doar o schita a fluxului tehnologic (logistic).

Agentii economici care dezvolta retele de service la nivel regional, national, sau international, vor prezenta doar aspectele considerate relevante pentru intelegerea mecanismului de functionare a acestor retele.

Pentru agentii economici in al caror obiect de activitate nu se regasesc caracteristicile mentionate la pct. 1, 2, 3 si 4 de mai sus, ca si pentru agentii economici care dezvolta productii agricole, completarea informatiilor cerute in cadrul subcapitolului 4.1.2 este optionala.

4.1.3. Dotari (teren si mijloace fixe pe grupe)

4.1.3.1. Active imobilizate existente

In ceea ce priveste terenul, se vor mentiona urmatoarele:

regimul juridic - proprietate, inchiriere, concesiune etc. (cu mentionarea duratei de valabilitate a contractelor, in cazurile in care terenul nu se afla in proprietatea agentului economic) si eventualele sarcini;

suprafata totala, din care: construita, ocupata cu retele si cai de transport, libera;

valoarea contabila si documentul prin care s-a stabilit/evaluat aceasta.

Pentru mijloacele fixe existente in patrimoniu, se vor mentiona urmatoarele:

natura cladirilor (civile, industriale, agricole, etc.), tipuri de constructii si instalatii speciale, gradul mediu de uzura;

regimul juridic al cladirilor existente - proprietate, inchiriere etc. (cu mentionarea duratei de valabilitate a contractelor, in cazurile in care cladirile nu se afla in proprietatea agentului economic) si eventualele sarcini;

principalele tipuri de echipamente existente precum si gradul mediu de uzura scriptic al acestora;

natura si structura valorica a imobilizarilor financiare existente;

daca activele imobilizate existente sunt integral platite la data analizei, altfel se vor mentiona sumele ramase, termenul si, dupa caz, esalonarea sumelor ramase pana la plata integrala.

4.1.3.2. Active imobilizate noi (investitii)

Se vor mentiona:

acordurile si avizele necesare pentru realizarea investitiei si stadiul obtinerii acestora;

natura investitiilor (teren, cladiri, echipamente, imobilizari necorporale, imobilizari financiare);

pentru teren:

o               regimul juridic - proprietate, inchiriere, concesiune etc. (cu mentionarea duratei de valabilitate a contractelor pentru cazurile in care agentul economic nu devine proprietar) si eventualele sarcini;

o               suprafata totala;

pentru cladiri:

o               caracteristici constructive (suprafata construita desfasurata, suprafata utila, numar deschideri si travei, inaltime, mijloace de ridicat si transportat, solutii constructive), regimul juridic si eventualele sarcini;

o               destinatie (productie, depozitare, comercializare);

pentru echipamente:

o               destinatia (productie, depozitare, comercializare);

o               prezentarea argumentelor ce au condus la alegerea echipamentelor respective (scurta analiza multi-criteriala, in functie de raportul pret/calitate, facilitati oferite de furnizor, gradul de performanta al echipamentului in contextul rigorilor impuse de tehnologia aplicata);

o               tipul, marca si cantitatile pe fiecare categorie de echipament;

o               parametrii tehnici, economici si functionali ai echipamentelor pentru productie si servicii;

o               anul de fabricatie al echipamentelor pentru productie si servicii;

o               starea fizica a echipamentelor (nou, uzat - cu mentionarea gradului estimativ de uzura);

o               capacitatea maxima de productie a echipamentelor destinate activitatii de productie sau servicii;

o               furnizorii;

o               alte caracteristici considerate relevante.

4.1.4. Program de fabricatie pe produse si / sau servicii

4.1.4.1. Evolutia activitatii in perioada anterioara

In cazul dezvoltarii de capacitati sau restructurarii acestora se va prezenta evolutia productiei realizate (fizic si valoric), cel putin pe ultimii doi ani intregi, cu comentarea rezultatelor precum si a cauzelor care le-au generat.

4.1.4.2. Capacitati si grad de incarcare

Se va prezenta capacitatea de productie proiectata si gradul ei de incarcare dupa implementarea proiectului de investitii.

4.1.4.3. Prognoza activitatii

Se va estima durata de viata economica a investitiei si se vor prezenta argumentele care au condus la rezultatul estimarii.

Se va prezenta prognoza anuala a programului de productie, in unitati fizice si valorice, pentru perioada de creditare. Pentru perioada ulterioara, se vor face estimari de ordin calitativ sau in procente (functie de calitatea modelelor de prognoza utilizate) privind trendul volumului de productie pana la incheierea duratei economice de viata a investitiei.

Este recomandabil ca previziunile sa fie corelate cel putin cu urmatoarele elemente:

capacitatea de productie si complexitatea obiectivului de investitii;

graficul de implementare a proiectului (dupa caz, se vor face referiri la asa-numita perioada de invatare);

sezonalitatea activitatii;

necesarul de personal din punct de vedere numeric si calitativ.

4.2. Factorii de productie ai agentului economic si costurile acestora

4.2.1. Valoarea dotarilor

4.2.1.1. Actualizarea valorii contabile ramase a imobilizarilor corporale existente

Se va actualiza valoarea contabila ramasa a imobilizarilor corporale existente, utilizand coeficientii de actualizare considerati potriviti pentru a reflecta cat mai realist valoarea ramasa actuala a acestora  (indici de crestere a preturilor pentru categoria de bunuri a caror valoare se actualizeaza, indicii medii de inflatie, indici medii de evolutie a cursului de schimb valutar), intre data la care s-a efectuat ultima evaluare a patrimoniului si data elaborarii studiului, pe grupe de active corporale imobilizate.

4.2.1.2. Valoarea investitiei

In cazul proiectelor complexe se va preciza daca agentul economic initiator al investitiei a ales un antreprenor general pentru livrarea la cheie a intregului obiectiv de investitii, sau a anumitor obiecte din cadrul acestuia. In cazul in care s-a incheiat un contract cu antreprenorul general, la studiu se va anexa o copie a acestui document.

In cazul in care agentul economic nu a optat pentru colaborarea cu un antreprenor general, se vor prezenta toate documentele si explicatiile necesare pentru justificarea valorilor luate in calcul, indiferent de complexitatea proiectului de investitie.

Valoarea imobilizarilor necorporale se va compune, dupa caz, din:

valoarea cheltuielilor de infiintare (in cazul agentilor economici nou infiintati);

valoarea de contract sau oferta in cazul achizitiei unor tehnologii de fabricatie, programe informatice etc.;

valoarea de contract sau oferta a proiectelor de inginerie tehnologica elaborate de firme specializate, structura cheltuielilor pentru elaborarea prin forte proprii  a unor studii si proiecte de cercetare-dezvoltare, programe informatice etc.;

Pentru stabilirea valorii terenului se vor utiliza, dupa caz:

valoarea de contract sau oferta, in cazul achizitiei de terenuri de la persoane fizice sau juridice;

preturi medii de piata (cu specificarea sursei de informatii si comentarii privind credibilitatea acesteia);

valoarea lucrarilor de amenajare a terenurilor, din devizele-oferta ale firmelor specializate, sau pe baza devizelor intocmite de agentul economic, in cazul lucrarilor efectuate in regie proprie.

Pentru stabilirea valorii constructiilor se vor utiliza, dupa caz:

valoarea taxelor pentru avizele si acordurile necesare in vederea realizarii lucrarilor de constructii;

valoarea proiectelor de constructii si arhitectura desprinse din contractele incheiate sau ofertele primite de la firmele specializate, sau valoarea si structura cheltuielilor de proiectare, in cazul proiectele se realizeaza de catre personalul agentului economic;

valorile inscrise in devizele-oferta ale firmei/firmelor de constructii si instalatii alese ca furnizor/furnizori, sau in devizele intocmite de agentul economic in cazul in care lucrarile se vor executa in regie proprie;

preturi medii de piata (cu specificarea sursei de informatii si comentarii privind credibilitatea acesteia);

Pentru stabilirea valorii utilajelor, echipamentelor, instalatiilor de lucru, mijloacelor de transport, a celorlalte bunuri incadrabile in categoria mijloacelor fixe din grupele 5-6 conform legislatiei in vigoare, se vor utiliza, dupa caz:

valoarea de contract sau oferta - in cazul achizitiei de pe piata, sau structura cheltuielilor necesare pentru productie - in cazul realizarii bunurilor in regie proprie;

valoarea de contract sau oferta de transport, in cazul in care aceasta nu este prevazuta in contractul sau oferta de achizitie, structura cheltuielilor specifice, in cazul in care transportul de realizeaza cu mijloace proprii;

valoarea taxelor vamale si a taxelor necesare pentru avize de la organismele interne abilitate, in cazul bunurilor din import;

valoarea de contract sau oferta pentru lucrarile de montaj si punere in functiune (C+I+M), in cazul in care aceasta nu este cuprinsa in contractele sau ofertele comerciale, devize intocmite de agentul economic pentru lucrarile specifice executabile in regie proprie;

Precizari

a) Valorile elementelor de investitie vor fi prezentate in lei si valuta, in functie de provenienta acestora, iar valoarea totala se va exprima in mii lei utilizand cursul de schimb valutar valabil in perioada elaborarii studiului;

b) este necesara evidentierea TVA in valorile fiecarei grupe de mijloace fixe ce alcatuiesc investitia ( vezi modelul din tabelul 3.1.1 de mai jos);

c) Se vor face referiri la conditiile de plata inscrise in documentele prin care se fundamenteaza valorile, sau se vor efectua previziuni referitoare la acestea, daca documentele amintite nu le prevad;

4.2.1.3. Calculul amortizarii investitiilor

Se va tine seama de prevederile legislatiei in vigoare, la data elaborarii studiului, privind amortizarea mijloacelor fixe.

4.2.2. Estimarea cheltuielilor cu forta de munca

4.2.2.1 Evolutia structurii personalului si previziuni legate de aceasta

Se vor prezenta evolutia numarului de personal si a structurii acestuia in perioada ultimilor doi ani intregi, si comentarii legate de fluctuatie, nivelul de pregatire profesionala pe categorii principale de personal (muncitori direct si indirect productivi, personal de marketing si activitati comerciale, personal administrativ, personal de conducere).

Se va previziona necesarul de personal, in total si  pe structura.

Se vor descrie actiunile necesare pentru asigurarea necesarului de personal in conformitate cu cerintele implementarii proiectului si cu cele ale exploatarii obiectivului de investitii, atat din punct de vedere numeric, cat si calitativ (aspecte privind conditiile de recrutare-selecte, instruire, perfectionare profesionala etc.).

4.2.2.2. Cheltuielile anuale cu forta de munca

Se va prezenta evolutia cheltuielilor cu forta de munca in ultimii doi ani intregi si se vor face referiri la salariul mediu acordat (in masura informatiilor disponibile se vor prezenta salariile medii acordate in corelatie cu structura personalului).

Se vor enumera premisele de baza ale proiectiei cheltuielilor cu personalul, desprinse din politica de salarizare pe care agentul economic o are in vedere pentru viitor, referitoare la salariile medii brute pe categorii de personal (inclusiv eventuale sporuri, prime etc.) in corelatie cu structura prezentata la capitolul anterior, cuantumul sarcinilor sociale aferente salariilor brute, conditii de plata a salariilor (in doua transe, integral etc.).

Pe baza necesarului numeric si a premiselor privind salariile medii si sarcinile sociale aferente, se vor estima cheltuielile anuale cu personalul.

Se vor cuantifica cheltuielile necesare pentru instruirea si perfectionarea pregatirii profesionale a personalului, in corelatie cu actiunile descrise la capitolul anterior.

4.2.3. Estimarea cheltuielilor cu materiile prime, materialele

4.2.3.1. Materii prime, materiale si alte bunuri aprovizionate

Se vor prezenta principalele categorii de materii prime, materiale, semifabricate, marfuri si alte bunuri necesare desfasurarii activitatii de exploatare, cu referiri atat la activitatea anterioara cat si la cea viitoare.

4.2.3.2. Surse de aprovizionare

Se vor nominaliza cei mai importanti furnizori de materii prime, materiale, semifabricate, marfuri, cu referiri atat la activitatea anterioara cat si la cea viitoare a agentului economic.

In masura informatiilor disponibile, se va preciza care este stadiul relatiilor comerciale cu furnizorii la data elaborarii studiului (contracte incheiate, in curs de negociere, selectie de oferte, cerere de oferte, etc.), si care sunt conditiile relevante de plata prevazute (termene, modalitati, instrumente). Pe baza acestor informatii se va efectua previziunea duratei medii anuale de plata a furnizorilor de materiale si marfuri, exprimata in zile, pentru intreaga perioada acoperita de proiectiile financiare. (v. si cap. 6.2.2)

4.2.3.3. Consumuri specifice, politica stocurilor de materiale

Se vor prezenta consumurile specifice (pe unitati de produs sau grupe de produse reprezentative) de materii prime, materiale, subansamble, marfuri, alte bunuri aprovizionate in vederea utilizarii lor ciclice in cadrul activitatii de exploatare, realizate in perioada anterioara si se vor efectua previziuni privind evolutia consumurilor specifice medii anuale pentru intreaga perioada acoperita de proiectiile financiare.

Se vor face referiri la duratele medii de stocare realizate in activitatea anterioara si se vor efectua previziuni privind evolutia acestora pentru intreaga perioada acoperita de proiectiile financiare. (v. si cap. 6.2.2)

Se va prezenta distinct o dimensionare a stocurilor necesare pentru inceperea exploatarii investitiei proiectate precum si conditiile de plata la achizitionarea acestora.

4.2.3.4. Costurile unitare cu materii prime, materiale, subansamble, marfuri

Se vor prezenta costurile unitare (pe unitati de produs sau grupe de produse reprezentative) cu materiile prime, materialele, subansamblele, marfurile si alte bunuri aprovizionate in vederea utilizarii lor ciclice in cadrul activitatii de exploatare, realizate in perioada anterioara si se vor efectua previziuni privind evolutia costurilor unitare medii anuale pentru intreaga perioada acoperita de proiectiile financiare.

4.2.3.5. Cheltuieli anuale cu materii prime, materiale, marfuri

Pe baza consumurilor specifice si a costurilor unitare, se vor estima cheltuielile anuale cu materii prime, materiale, subansamble, marfuri, alte bunuri aprovizionate in vederea utilizarii lor ciclice in cadrul activitatii de exploatare.

4.2.4. Estimarea cheltuielilor cu utilitatile

4.2.4.1. Utilitati necesare exploatarii, consumuri specifice

Se vor prezenta utilitatile necesare activitatii de exploatare (energie, combustibil, apa, gaze industriale, etc.), precum si consumurile specifice (pe unitatea de produs, sau grupe de produse) aferente, realizate in activitatea anterioara.

Se vor efectua previziuni privind utilitatile necesare si consumurile specifice medii anuale pentru intreaga perioada acoperita de proiectiile financiare.

4.2.4.2. Surse de aprovizionare, preturi de achizitie

Se vor prezenta furnizorii de utilitati, preturile medii practicate (oferite) si se vor include informatii referitoare la stadiul relatiilor comerciale ale agentului economic cu acestia (contracte incheiate, in curs de negociere, selectie de oferte, cerere de oferte, etc.).

4.2.4.3. Cheltuieli anuale cu utilitatile

Pe baza datelor privind consumurile fizice si preturile medii ale utilitatilor, se vor estima cheltuielile anuale cu utilitatile pentru intreaga perioada acoperita de proiectiile financiare.

4.2.5. Influenta asupra mediului

4.2.5.1. Emisii poluante

Se va preciza ce tipuri de emisii poluante rezulta din procesele tehnologice de fabricatie, precum si cantitatile si caracteristicile acestora, cu referiri atat la activitatea anterioara cat si la cea viitoare.

4.2.5.2. Mijloace de tratare si neutralizare

Se vor prezenta mijloacele de tratare si neutralizare prevazute pentru combaterea poluarii.

4.2.5.3. Costuri de tratare si neutralizare

Se vor estima costurile implicate de aplicarea tehnologiilor de neutralizare a efectelor poluarii, specificandu-se daca acestea sunt de natura investitiei sau/si a cheltuielilor curente.

Precizare

Se va atasa studiului de fezabilitate documentatia de mediu care sa contina avizele organelor abilitate, si din care sa rezulte elementele necesare intocmirii capitolului 4.2.5.

4.2.6. Graficul de realizare a investitiei

Se va prezenta graficul (GANT sau PERT) de realizare si punere in functiune a investitiei.

Exemplu de grafic GANT:

Perioada

Activitatea

Luna 1

Luna 2

Luna 3

Luna 4

Luna n

Valoare

pe activitati

Activitatea 1

Activitatea 2

Activitatea 3

Activitatea n

Valoare lunara

(plati*)

(TOTAL

(*) Este necesar sa se evidentieze graficul de esalonare a platilor pentru achitarea valorii lucrarilor de investitii. In cazul in care conditiile de plata o permit, esalonarea se va prezenta conform tabelului de mai sus. Altfel, se va prezenta un tabel separat din care sa reiasa explicit volumul transelor de plata precum si perioada efectuarii acestora.

Pentru intocmirea graficului de realizare a investitiei, se va tine seama de urmatoarele:

o        perioadele necesare pentru elaborarea sau definitivarea studiilor si proiectelor tehnice de executie;

o        planificarea lucrarilor de constructii-montaj;

o        programul de achizitie si punere in functiune a echipamentelor;

o        programul de asistenta tehnica de specialitate;

o        programul de recrutare, selectie si instruire a personalului operativ, functional si de conducere;

o        perioada necesara obtinerii diferitelor avize, acorduri, aprobari necesare.

o        programul de definitivare a contractelor comerciale, atat cu furnizorii de materii prime, materiale etc., cat si cu clientii produselor si serviciilor oferite.

5.0. MANAGEMENTUL AGENTULUI ECONOMIC

5.1. Strategia activitatii viitoare

5.1.1 Obiectivele strategiei

Se vor prezenta principalele obiective generale si derivate ale strategiei agentului economic.

5.1.2. Masuri necesare indeplinirii obiectivelor

Se vor mentiona principalele masuri de operationalizare a strategiei, cu termene, responsabilitati, precum si o estimare calitativa a efectelor aplicarii strategiei.

5.2. Structura organizatorica

Se va prezenta organigrama si diagrama de relatii ale agentului economic, orice comentarii considerate relevante privitor la acestea, cu referiri atat la activitatea actuala cat si la cea viitoare.

5.3. Conducerea agentului economic si calitatea echipei de conducere

Se vor include informatii privind persoanele implicate in conducerea administrativa si in cea executiva a agentului economic: numele complet, functia, pregatirea si experienta profesionala, elichiditatiea unor realizari anterioare relevante in domeniul de activitate curent, sau in domenii conexe etc.

Dupa caz, se va preciza in ce masura detinatorii de actiuni, parti sociale etc. sunt implicati in conducerea administrativa si/sau executiva.

Dupa caz, se va prezenta si echipa insarcinata cu coordonarea implementarii proiectului de investitii.

5.4. Sistemul informational-informatic (existent si preconizat)

Se vor face comentarii privind calitatea sistemului informational-informatic existent si preconizat, evidentiindu-se, daca este cazul, efortul financiar estimat pentru imbunatatirea acestuia.

6.0. ANALIZA FINANCIARA

6.1. Scurt diagnostic economico-financiar

Pentru elaborarea acestui capitol se vor utiliza documentele de raportare contabila a agentului economic pe, cel putin, ultimii doi ani intregi incheiati, cea mai recenta balanta de verificare, indici statistici de evolutie a preturilor de consum, indici statistici de evolutie a cursului de schimb valutar in perioada anterioara.

6.1.1. Analiza veniturilor, cheltuielilor si rezultatelor

Pe baza contului de profit si pierderi se vor prezenta si comenta pe scurt:

o                 evolutia si structura veniturilor;

o                 evolutia si structura cheltuielilor;

o                 evolutia profitului;

o                 evolutia si structura valorii adaugate.

Aspectele calitative si cantitative care se vor mentiona privind evolutia indicatorilor de mai sus vor avea la baza valori comparabile in timp ale acestora. Pentru comparabilitate se va aplica tehnica actualizarii asupra valorilor curente extrase din documentele contabile, utilizand rate medii de crestere a preturilor de consum pentru bunurile ce fac obiectul activitatii agentului economic, rate medii ale inflatiei, sau rate medii de crestere a cursului de schimb valutar. Se va argumenta optiunea pentru ratele de actualizare utilizate, mentionandu-se sursa acestora.

Se vor prezenta cauzele evolutiei indicatorilor mentionati mai sus.

Dupa caz, se vor evidentia acele venituri inscrise in grupele de conturi 71 - Variatia stocurilor, 72 - Venituri din productia de imobilizari, 75 - Alte venituri de exploatare, 76 Venituri financiare, care nu produc fluxuri de intrari de lichiditati, respectiv acele cheltuieli inscrise in grupele  de conturi 65 - Alte cheltuieli de exploatare, 66 - Cheltuieli financiare, 68 - Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele, care nu produc fluxuri de iesiri de lichiditati.

6.1.2. Analiza patrimoniului

Se va efectua o scurta analiza a urmatoarelor aspecte:

evolutia structurii patrimoniului, respectiv a ponderii principalelor elemente de activ (active imobilizate total, stocuri total, creante total, disponibilitati, alte elemente de activ) si pasiv (capitaluri proprii, datorii financiare pe termen mediu si lung, datorii financiare pe termen scurt, datorii nefinanciare pe termen scurt, alte elemente de pasiv) in valoarea totala a patrimoniului;

analiza indicatorilor de gestiune, exprimati prin duratele de rotatie in zile a principalelor elemente de activ curent (stocuri total, creante total, disponibilitati total) si pasiv curent (datorii financiare pe termen scurt si datorii nefinanciare pe termen scurt).

In cazul cazul societatilor comerciale cotate la bursa, se va mentiona valoarea nominala a actiunilor, valoarea de tranzactie inregistrata de bursa in ultima zi a lunii precedente inceperii elaborarii studiului de fezabilitate si, optional, se vor prezenta tendintele semnificative inregistrate de valoarea la bursa a actiunilor de-a lungul perioadei de timp analizate.

6.1.3. Calculul indicatorilor economico-financiari

6.1.3.1. Indicatori de solvabilitate si lichiditate

Se vor calcula si se va comenta pe scurt evolutia urmatorilor indicatori: gradul de indatorare generala (levierul), gradul de indatorare financiara, indicele lichiditatii generale, rata rapida.

6.1.3.2. Indicatori de echilibru financiar

Se vor calcula si se va comenta pe scurt evolutia principalilor indicatori: fondul de rulment, necesarul de fond de rulment si trezoreria (fond de rulment minus necesar de fond de rulment).

6.1.3.3. Indicatori de rentabilitate

Se vor calcula si se va comenta pe scurt evolutia principalilor indicatori: marja profitului, rata rentabilitatii economice, rata rentabilitatii financiare, rata valorii adaugate.

Precizari:

a) Pentru calculul indicatorilor de mai sus se vor utiliza recomandarile si formulele prezentate in textul prezentului material, la cap. 6.2.2 si 6.2.5.6 .

b) Comentariile care se vor insera la capitolele 6.1.3.1 . 6.1.3.3 se vor concentra pe evidentierea cauzelor care au determinat evolutiile indicatorilor economico-financiari analizati.

6.2. Evaluarea activitatii viitoare

Recomandari cu caracter general:

a) In vederea evaluarii activitatii viitoare se vor efectua previziuni in mii lei, utilizand, de regula, valori constante, comparabile in timp cu nivelul preturilor valabil la data elaborarii studiului de fezabilitate.

Valorile bunurilor de investitie, veniturile si cheltuielile realizabile in valuta se vor exprima in mii lei utilizand cursul de schimb valutar valabil in perioada elaborarii studiului de fezabilitate.

b) In cazurile in care, autorul studiului de fezabilitate considera ca proiectia fluxurilor de lichiditati este mai relevanta in valori curente decat in valori constante, poate opta pentru realizarea proiectiilor financiare in termeni nominali.

c) Se va utiliiza, de regula, ipoteza constantei pe termen mediu si lung a costului capitalului imprumutat (a ratei dobanzii) si, dupa caz, ipoteza constantei pe termen lung a ratei inflatiei (sau a ratei de crestere a cursului de achimb valutar).

d) Perioada de previziune va cuprinde durata de viata economica a proiectului, sau cel putin durata creditelor de investitii implicate in finantare.

e) Previziunile vor reflecta, de regula, situatia la inchiderea exercitiilor financiare anuale (data de 31 decembrie a fiecarui an). Daca proiectul prevede ca investitia se va pune in functiune intr-o alta luna decat decembrie, in cadrul proiectiilor anuale se vor insera si situatiile corespunzatoare lunii si anului punerii in functiune.

f) Optional, in functie de gradul de complexitate a proiectului, se vor elabora proiectii financiare lunare, sau trimestriale, care sa acopere, cel putin, perioada de realizare a investitiei si primul an de exploatare. Proiectiile pe perioade subanuale sunt obligatorii in conditiile mentionate la paragrafele 6.5.2.3 (precizarea b) si 6.2.5.4 (precizare).

6.2.1. Proiectia contului de rezultate

6.2.1.1. Proiectia veniturilor pe activitati (exploatare, financiara si exceptionala)

Pe baza previziunilor privind programului de productie si a preturilor de vanzare, se vor prognoza veniturile din exploatare: venituri din productia vanduta (total, din care intern si export), venituri din comercializarea marfurilor, subventii pentru exploatare si alte venituri de exploatare incasabile.

De regula, nu se vor previziona venituri care nu produc fluxuri de intrari de lichiditati.

Previziunea veniturilor din cesionarea activelor se va limita la un orizont scurt de timp si doar la cazurile in care se poate dovedi cu certitudine posibilitatea realizarii lor.

Previziunea unor categorii relevante de venituri financiare si extraordinare este acceptabila doar in masura in care este insotita de explicatii privind bazele si metodele de cuantificare a acestora.

6.2.1.2. Proiectia cheltuielilor pe activitati

6.2.1.2.1. Proiectia cheltuielilor de exploatare

Pe baza elementelor de fundamentare cuprinse la cap. 4.2, se vor reda cheltuielile de exploatare care concura la realizarea cifrei de afaceri, sau, dupa caz, a veniturilor din exploatare, de regula conform modelului din tabelul 3.1.4 de mai jos.

Autorul studiului de fezabilitate poate opta pentru structura cheltuielilor de exploatare dupa destinatie si nu dupa natura lor, asa cum sunt prezentate in anexa 3.16

Se va explica modul de estimare a tuturor elementelor de cheltuieli pentru care nu s-au previzionat consumuri fizice si costuri specifice in cadrul cap. 4.2.

De regula, cu exceptia amortizarii mijloacelor fixe si, dupa caz, a cheltuielilor reprezentand valoarea ramasa neamortizata a imobilizarilor cedate, nu se vor proiecta cheltuieli de exploatare care nu produc fluxuri de iesiri de lichiditati.

6.2.1.2.2. Proiectia cheltuielilor financiare

Pe baza programului de rambursare a imprumuturilor, dupa caz, existente si viitoare se vor prognoza cheltuielile financiare cu dobanzile.

De regula, nu se vor previziona cheltuieli financiare care nu produc fluxuri de iesiri de lichiditati.

Previziunea altor categorii relevante de cheltuieli financiare este acceptabila doar in masura in care este insotita de explicatii si argumente credibile privind bazele si metodele de cuantificare a acestora.

6.2.1.3. Proiectia profiturilor si politica de dividende

Profiturile nete se vor estima pe baza previziunilor privind veniturile si cheltuielile. Se va tine cont de legislatia in vigoare privind impozitul pe profit, mentionandu-se, dupa caz, facilitatile fiscale de care beneficiaza agentul economic precum si baza legala a acestor facilitati. Se va preciza in ce masura s-a previzionat prelungirea facilitatilor fiscale in activitatea viitoare.

Se vor face referiri la politica de dividende a agentului economic si se va reda estimativ, conform modelului din tabelul 3.1.4 de mai jos, volumul acestora, atat procentual (relativ la profiturile nete previzionate) cat si valoric.

6.2.2. Proiectia necesarului de fond de rulment

Necesarul de fond de rulment se va proiecta avandu-se in vedere modelul orientativ prezentat in tabelul 3.1.5 de mai jos.

Se recomanda ca valorile elementelor componente ale necesarului de fond de rulment sa se proiecteze pe baza estimarilor privind duratele medii de rotatie a acestora, exprimate in zile, astfel:

1. Active curente:

Ø      Stocuri de materii prime si materiale - zile cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile;

Ø      Stocuri de produse in curs de executie si stocuri de produse finite - zile cheltuieli platibile de exploatare;

Ø      Stocuri de marfuri si ambalaje - zile cost marfuri;

Ø      Stocuri de animale si alte stocuri - zile cheltuieli platibile de exploatare;

Ø      Creante comerciale - zile vanzari;

Ø      Avansuri platite (furnizori debitori) - zile consumuri de la terti;

Ø      Alte creante de exploatare- zile vanzari;

Ø      Cheltuieli in avans - zile cheltuieli efective de exploatare.

2. Pasive curente (exclusiv datorii financiare pe termen scurt):

Ø      Furnizori pentru activitatea de exploatare - zile consumuri de la terti;

Ø      Avansuri primite (furnizori creditori) - zile vanzari;

Ø      Alte datorii de exploatare - zile vanzari;

Ø      Venituri in avans - zile vanzari.

Precizari:

a) Pentru calcule se vor utiliza elementele de venituri si cheltuieli estimate in cadrul proiectiei contului de rezultate, conform modelului din tabelul 3.1.4 de mai jos.

b) Cheltuielile platibile de exploatare reprezinta totalul cheltuielilor de exploatare (cheltuielile cu amortizarea si, dupa caz, valoarea neamortizata a imobilizarilor cedate, sunt excluse).

c) Consumurile de la terti includ cheltuielile cu materii prime, materiale consumabile, energie si apa, alte cheltuieli materiale si servicii executate de terti.

d) Vanzarile includ veniturile din comercializarea marfurilor si productia vanduta.

Estimarea valorii elementelor necesarului de fond de rulment se va face utilizand urmatoarea formula generala:

St = x Ch [mii lei]

in care:

St - elementul necesarului de fond de rulment care se dimensioneaza (stocuri, creante, datorii, etc.), in mii lei;

Ch - veniturile sau cheltuielile, in mii lei, pe baza carora se dimensioneaza elementul St al necesarului de fond de rulment (vanzari, cheltuieli cu materialele, cheltuieli platibile de exploatare, consumuri de la terti);

Dz - durata de rotatie medie, in zile, previzionata pentru elementul St, in perioada de formare a veniturilor sau cheltuielilor Ch;

Ntz - durata in zile a perioadei de formare a veniturilor sau cheltuielilor Ch (360 zile pentru un an intreg, 180 zile pentru 6 luni s.a.m.d.).

Necesarul de fond de rulment se calculeaza ca diferenta intre totalul activelor curente de exploatare si totalul pasivelor curente de exploatare (exclusiv datoriile financiare pe termen scurt).

Variatia necesarului de fond de rulment de la o perioada la alta se determina prin diferenta dintre necesarul de fond de rulment al perioadei curente si necesarul de fond de rulment al perioadei anterioare.

Se vor face referiri distincte la dimensionarea necesarului de fond de rulment pentru inceperea activitatii in ceea ce priveste, atat elementele componente, cat si valorile corespunzatoare acestora (vezi modelul din tabelul 3.1.2).

6.2.3. Proiectia fluxurilor de lichiditati

Utilizand elementele necesare din planul de finantare si esalonare a investitiei, programul de rambursare a capitalurilor atrase, programul de amortizare a mijloacelor fixe, proiectia contului de rezultate si a necesarului de fond de rulment, se va intocmi proiectia fluxurilor de lichiditati, pe intreaga durata de previziune.

Proiectia are ca scop evaluarea fluxurilor nete de lichiditati ale perioadelor discrete in care este divizat orizontul de timp al previziunii (dupa caz, ani, trimestre, luni) astfel incat sa se poata estima capacitatea afacerii de a asigura cel putin echilibrul intre sursele de lichiditati estimate ca fiind realizabile (incasari din vanzarea produselor, infuzii de capitaluri proprii si capitaluri atrase, subventii etc.) si utilizarile de lichiditati (plati pentru investitii, plata furnizorilor pentru exploatare, a salariilor, a sarcinilor fiscale, a ratelor si dobanzilor, a dividendelor etc.).

De regula, pentru a exprima o concluzie favorabila privind fezabilitatea scenariului fluxurilor de lichiditati, este preferabil ca, atat fluxurile nete de lichiditati cat si lichiditatile cumulate la sfarstul perioadelor analizate sa fie pozitive.

Obtinerea unor fluxuri nete de lichiditati ale perioadelor negative, respectiv a unor lichiditati cumulate la sfarsitul perioadelor negative, exprima incapacitatea afacerii de a asigura echilibrul financiar, respectiv necesitatea identificarii unor surse de finantare suplimentare fata de cele considerate realizabile in cadrul scenariului, astfel incat activitatea sa poata continua.

Fezabilitatea scenariului fluxurilor de lichiditati depinde, in acest caz, de accesibilitatea surselor suplimentare de finantare.

Avandu-se in vedere recomandarile IAS 7, se accepta prezentarea fluxurilor de lichiditati, fie in forma directa, conform normelor metodologice ale bancii, fie in forma indirecta, conform modelului din tabelul 3.1.7 de mai jos

Precizari:

a) Redarea fluxurilor de lichiditati prin metoda directa permite:

o               redarea explicita a fluxurilor de intrari si iesiri de lichiditati aferente activitatii de exploatare;

o               estimarea punctului critic al intrarilor de lichiditati, conform precizarilor de la cap. 6.2.5.4

b) Redarea fluxurilor de lichiditati prin metoda indirecta permite:

o               redarea explicita a influentei variatiilor necesarului de fond de rulment asupra fluxurilor de lichiditati din exploatare si, din punctul de vedere al cititorului, sau al verificatorului studiului de fezabilitate, intelegerea mai usoara a logicii pe care se bazeaza proiectia.

c) Cele doua forme de redare a fluxurilor de lichiditati conduc la rezultate identice (se obtin aceleasi fluxuri nete de lichiditati, respectiv acelasi volum de lichiditati cumulat la sfarsitul fiecarei perioade de previziune).

Proiectia bilantului simplificat

Se va intocmi bilantul simplificat previzionat pe intreaga perioada de previziune, conform modelului prezentat in tabelul 3.1.6 de mai jos.

6.2.5. Calculul indicatorilor de evaluare a investitiei

Recomandari cu caracter general

a) De regula, indicatorii de evaluare a investitiei se vor calcula in urmatoarele cazuri:

a1) Investitia noua este complexa, in sensul ca presupune, cumulativ, achizitia de terenuri, cladiri, utilaje, echipamente etc., prin aceasta fie infiintandu-se o firma noua, fie creandu-se situatia ca valoarea totala a noii investitii este de cel putin 10 ori mai mare decat valoarea ramasa actualizata a imobilizarilor existente.

a2) Investitia noua cuprinde, sau nu, elementele enumerate la pct. 1, valoarea sa totala estimandu-se a nu fi mai mare decat de 10 ori valoarea imobilizarilor existente, in urmatoarele conditii care trebuie indeplinite simultan:

valoarea ramasa actualizata a imobilizarilor existente este credibila, respectiv:

o    rezulta din rapoarte de evaluare valabile in perioada elaborarii studiului de fezabilitate;

o    rezulta din reevaluari contabile, efectuate in concordanta cu prevederile legale, asupra tuturor categoriilor de imobilizari corporale existente;

dupa caz, se cunosc, sau se pot prevedea valoric, eventualele iesiri de mijloace fixe existente implicate de realizarea noii investitii.

a3) In celelalte cazuri, calculul si interpretarea indicatorilor de evaluare a investitiei sunt optionale.

b) Elaborarea studiului de fezabilitate nu presupune si evaluarea imobilizarilor existente in scopul calculului indicatorilor de evaluare a investitiei.

6.2.5.1. Calculul valorii actualizate nete

Valoarea actualizata neta (VAN) reprezinta diferenta pozitiva sau negativa de valoare intre fluxurile de lichiditati disponibile actualizate, generate de exploatarea unei investitii pe durata vietii sale economice, si valoarea actualizata a investitiei.

Calculul VAN presupune parcurgerea a doua etape principale si anume:

Etapa 1. Estimarea ratei de actualizare

Rata de actualizare reflecta asteptarile furnizorilor de capital (actionari, asociati, institutii financiare, alti creditori pe termen mediu si lung) in privinta fructificarii capitalului investit.

Ca urmare, rata de actualizare se va exprima, de regula, sub forma unui cost mediu ponderat al capitalului (c.m.p.c.), calculat ca medie pnderata a doua componente:

costul capitalului propriu;

costul capitalului imprumutat (care, dupa caz, poate sa reprezinte la randul sau o medie ponderata).

Rata de actualizare (Ra) se calculeaza cu formula:

Ra = (c.m.p.c.) = p1 x Cp + p2 x Ci

in care:

p1, p2 = ponderea capitalului propriu, respectiv a capitalului imprumutat in suma lor;

Estimarea ponderilor p1 si p2 se va face, de regula, pe situatia proiectata a bilantului simplificat, anual, in perioada de rambursare a creditelor de investitii (structura capitalurilor firmei se schimba in aceasta perioada, implicand modificarea in timp a valorii costului mediu ponderat).

Cp = costul capitalului propriu;

Ci = costul capitalului imprumutat.

Costul capitalului imprumutat se va calcula ca medie a ratelor dobanzilor la creditele pe termen mediu si lung si la creditele pe termen scurt, pentru care se estimeaza functionarea in sistem revolving, ponderata cu proportia fiecarei componente de credit in suma lor.

Costul capitalul propriu (Cp) se poate estima pentru urmatoarele situatii:

a) Pentru societati comerciale cotate la bursa de valori, in general se recomanda estimarea costului capitalului propriu prin metoda CAPM (Capital Asset Pricing Method), sintetizata de urmatoarea formula:

Cp = Rf + β x (Rm - Rf)

in care:

Rf - rata de actualizare in conditiile unei investitii fara risc;

Rata de actualizare in conditiile unei investitii fara risc se poate estima la nivelul ratei reale a dobanzii oferite pentru titluri de valoare emise de stat.

β - coeficient de volatilitate a riscului actiunilor societatii analizate fata de riscul pietei de capital in ansamblu;

Rm - rentabilitatea medie a pietei de capital.

Rentabilitatea medie a pietei de capital (Rm) este un indicator publicat de burse de valori, societati de investitii, firme de rating.

Coeficientul de volatilitate (β) se determina prin analiza de regresie a rentabilitatii actiunilor societatii analizate functie de rentabilitatea medie a pietei de capital.

b) Pentru societati comerciale necotate la bursa de valori, se va utiliza metoda build-up, sintetizata de urmatoarea formula:

Cp=Rf+Prc+Prs+Prd+Pc

in care:

Rf - rata de actualizare in conditiile unei investitii fara risc, la fel ca la pct. a) de mai sus;

Prc - prima de risc legata de capital (echivalenta cu prima de risc Rm - Rf de la pct. a);

Prs - prima de risc a legata de sectorul de activitate;

Prd - prima de risc legata de dimensiunile intreprinderii;

Pc - prima legata de detinerea pachetului control/discount pentru actionarii minoritari;

Primele de risc Prs, Prd, Pc sunt calculate prin metode statistice de catre entitati specializate: societati de investitii, firme de rating, burse de valori, fiind accesibile de regula contra cost.

c) in situatia cand sursele enumerate generic anterior nu sunt disponibile pentru culegerea de informatii privind Prs, Prd, Pc, in cazul firmelor necotate, se recomanda aproximarea costului capitalului propriu cu media aritmetica a ratelor de rentabilitate financiara previzionate in primii 5 ani de exploatare a investitiei (utilizand proiectia contului de rezultate si a bilantului simplificat).

In acest scop, rata de rentabilitate financiara se va calcula cu urmatoarea formula:

ROEi =

in care:

PEi - profit din exploatare in anul i;

t - cota de impozit pe profit prevazuta de legislatia in vigoare, exprimata in procente;

CPRi-1 - capitaluri proprii in anul anterior anului i;

Etapa 2. Proiectia fluxurilor anuale de lichiditati disponibile, pe intreaga durata de viata economica a proiectului, se face conform modelului din tabelul 3.1.8, care s-a construit prin metoda indirecta, astfel:

a) Intrari:

venituri totale conform proiectiei contului de rezultate,

valoarea reziduala, estimata ca o suma ce s-ar putea obtine pe piata la incheierea vietii economice a investitiei, din vanzarea, dupa caz, a bunurilor, activelor, intregii afaceri;

b) Iesiri:

cheltuieli totale platibile, exclusiv dobanzi, conform proiectiei contului de rezultate;

plati de impozit pe profit, conform proiectiei fluxurilor nete de numerar;

valoarea ramasa actualizata a mijloacelor fixe existente in patrimoniu - se inscrie ca si cand mijloacele fixe existente s-ar achizitiona la valoarea ramasa in primul an al proiectiei, conventional acceptat ca fiind primul an in care se efectueaza plati pentru noua investitie;

costul investitiei noi fara TVA (conform graficului de esalonare al platilor aferente);

necesar de fond de rulment existent (in cazul cand investitia se realizeaza de catre o entitate existenta), sau initial (in cazul cand investitia se realizeaza de catre o entitate noua) - se inscrie in primul an al proiectiei (notat Anul 0);

variatia anuala (+ crestere/- descrestere) a necesarului de fond de rulment - se inscrie incepand cu al doilea an al proiectiei (notat Anul 1);

Fluxurile de lichiditati disponibile se vor calcula anual ca diferenta intre suma intrarilor si suma iesirilor.

Etapa 3. Valoarea actualizata neta (VAN) se va calcula dupa urmatoarea formula:

VAN = +

in care:

VAN - valoarea actualizata neta;

FDi - Fluxul de lichiditati disponibile in anul i;

Vr - valoarea reziduala;

Ra - rata de actualizare;

n - durata de viata economica a proiectului.

Utilizatorii programului Excel din pachetului de programe Microsoft Office pot calcula VAN aplicand formula financiara NPV() astfel:

A

B

C

D

E

F

G

H

I

Anul0

Anul1

Anul2

Anul3

Anul n+1

FDi

Ra

VAN

Daca Daca se doreste ca celula B4 sa redea valoarea VAN, in aceasta celula se tasteaza formula "=NPV(B3;C2:I2)+B2" .

Observatie:

De regula fluxul de lichiditati disponibile, cel putin in primul an al proiectiei (Anul 0), este de valoare negativa.

6.2.5.2. Calcului duratei de recuperare a investitiei

Durata de recuperare investitiei se va calcula pe baza fluxurilor de lichiditati disponibile, actualizate cu rata de actualizare estimata pentru calculul VAN, astfel:

1. Se calculeaza fluxurile de lichiditati disponibile actualizate, cumulate anual incepand cu primul an al proiectiei (Anul 0).

2. Se retine numarul de ani (i) dupa care fluxurile de lichiditati disponibile actualizate cumulate trec de la o valoare negativa - FDACi-1, la o valoare pozitiva +FDACi.

3. Se calculeaza durata de recuperare cu formula:

Dr = (i -1) +

6.2.5.3 Calculul ratei interne de rentabilitate

Rata interna de rentabilitate se calculeaza prin actualizarea fluxurilor de lichiditati disponibile definite la pct. 6.2.5.1, astfel:

Varianta 1:

a) Se calculeaza succesiv valoarea neta actualizata (VAN), conform formulei prezentate la cap. 6.2.5.1, utilizand rate de actualizare crescatoare, pana cand se obtin doua valori ale VAN de semne opuse (una pozitiva si cealalta negativa), avandu-se in vedere ca diferenta absoluta intre ratele de actualizare utilizate pentru obtinerea celor doua valori sa fie de cel mult 5%.

b) Se calculeaza rata interna de rentabilitate utilizand formula:

RIR = rmin + x (rmax - rmin)

in care:

RIR - rata interna de rentabilitate;

rmin - rata de actualizare minima (cea pentru care s-a obtinut VAN pozitiva);

rrmax - rata de actualizare maxima (cea pentru care s-a obtinut VAN negativa);

VAN+ - valoarea neta actualizata pozitiva;

VAN- | - valoarea neta actualizata negativa, in valoare absoluta.

Pentru o precizie acceptabila a calculului este necesar ca rrmax - rmin <= 5%.

Varianta 2:

Utilizatorii programului Excel din pachetul Microsoft Office vor putea calcula rata interna de rentabilitate utilizand functia financiara IRR() astfel:

A

B

C

D

E

F

G

H

I

Anul0

Anul1

Anul2

Anul3

Anul n+1

FDi

RIR

Presupunand ca in celulele B2 . I2 sunt inscrise fluxurile de lichiditati disponibile anuale, daca se doreste ca valoarea RIR sa apara in celula B3, atunci in aceasta celula se tasteaza formula "=IRR(B2:I2)".

Precizari:

a) In cazurile in care VAN rezulta de valoare pozitiva, atunci Dr rezulta mai mic decat viata economica a proiectului, iar RIR mai mare decat Ra, reflectand o situatie favorabila in privinta fezabilitatii proiectului.

b) Daca VAN rezulta negativ, atunci Dr rezulta mai mare decat viata economica a proiectului, iar RIR mai mica decat Ra. In aceste cazuri, caracterul finantabil al investitiei este discutabil, depinzand de proiectia fluxurilor nete de lichiditati, motiv pentru care aceasta se va realiza pe perioade subanuale (lunar sau trimestrial). De cele mai multe ori, in aceste situatii, politica de dividende si de reinvestire a profiturilor trebuie subordonata necesitatii ca datoriile financiare sa fie rambursate conform graficelor preliminate.

6.2.5.4. Calculul si analiza pragului de rentabilitate

a) Conform modelului din tabelul 3.1.9 de mai jos, se vor estima proportiile de cheltuieli variabile, respectiv cheltuieli fixe, din fiecare dintre urmatoarele elemente de cheltuieli:

costul marfurilor vandute;

materii  prime si materiale,

materiale consumabile;

energie, apa;

alte cheltuieli materiale;

servicii executate de terti;

impozite, taxe si varsaminte asimilate;

personal;

cheltuieli din diferente de curs valutar.

De regula, cheltuielile cu amortizarea, cheltuielile cu dobanzile si celelalte categorii de cheltuieli cuprinse in proiectia contului de rezultate si care nu sunt mentionate mai sus, se vor considera conventional constante (fixe) in proportie de 100%.

Se vor calcula totalul cheltuielilor variabile si totalul cheltuielilor fixe si se va determina pragul de rentabilitate pentru fiecare perioada cuprinsa in previziune, utilizand urmatoarea formula:

Prent = x100 [%]

in care:

Prent - pragul de rentabilitate;

Cf - totalul cheltuielilor fixe;

V - totalul veniturilor;

Cv - totalul cheltuielilor variabile.

b) In cazul in care fluxurile nete de lichiditati se prezinta prin metoda directa, se va calcula punctul critic, prin care se va estima acea proportie din intrarile de lichiditati ale fiecarei perioade, pentru care fluxurile nete aferente sunt egale cu zero.

Pentru calcul, se va aplica o formula similara cu cea prezentata la pct. a, semnificatia factorilor fiind in acest caz urmatoarea:

Cf - totalul platilor cu caracter conventional constant, categorie in care vor fi incluse aceleasi elemente de cheltuieli considerate constante la pct. a, plus platile pentru investitii si ratele aferente datoriilor financiare.

V - totalul intrarilor de lichiditati ale fiecarei perioade, inclusiv credite, aporturi de capital propriu, recuperari de taxe si impozite.

Cv - totalul platilor cu caracter conventional variabil, categorie in care vor fi incluse aceleasi elemente de cheltuieli considerate variabile la pct. a, plus platile de TVA si impozit pe profit.

Interpretare generala:

a) Pragul de rentabilitate (punctul critic) mai mic decat 100% - activitatea asigura realizarea de profit (sau, dupa caz, fluxuri nete de lichiditati pozitive) in cazul realizarii veniturilor si cheltuielilor (sau, dupa caz, a intrarilor si iesirilor de lichiditati) proiectate. De regula, cu cat valorile obtinute sunt mai mici decat 100%, cu atat perioadele corespunzatoare se pot considera mai putin riscante (a se vedea si precizarea c. de la paragraful 6.2.5.6).

b) Pragul de rentabilitate (punctul critic) mai mare decat 100% - activitatea nu asigura realizarea de profit (sau, dupa caz, fluxuri nete de lichiditati pozitive) in cazul realizarii veniturilor si cheltuielilor (sau, dupa caz, a intrarilor si iesirilor de lichiditati) proiectate. De regula, perioadele in care pragul de rentabilitate este supraunitar se interpreteaza ca fiind deosebit de riscante.

Precizare:

In cazurile in care, pragul de rentabilitate (sau, dupa caz, punct critic al intrarilor de numerar) al unor perioade anuale cuprinse in perioada de creditare, este mai mare de 90%, acele perioade se vor considera riscante, sau deosebit de riscante, in privinta capacitatii de rambursare a ratelor si dobanzilor, fiind necesar ca proiectia fluxurilor nete de lichiditati aferente sa se realizeze lunar, sau trimestrial.

6.2.5.5. Analiza de sensibilitate si risc

Se vor defini scenarii carora autorul studiului de fezabilitate le atribuie o probabilitate insemnata de realizare si care pot implica modificari ale premiselor avute in vedere la proiectia veniturilor si cheltuielilor in varianta de baza, ca de exemplu:

Variatia preturilor materiilor prime;

Variatia costului investitiei;

Variatia cheltuielilor cu personalul;

Variatia preturilor de vanzare a produselor;

Neatingerea/depasirea gradului de utilizare a capacitatii de productie, etc.

Se va evidentia influenta acestor scenarii, dupa caz, asupra:

fluxurilor nete de lichiditati si a pragului de rentabilitate (sau a punctului critic al intrarilor de lichiditati);

valorii actualizate nete, ratei interne de rentabilitate si a duratei de recuperare a investitiei.

6.2.5.6. Calculul indicatorilor de solvabilitate si lichiditate, gestiune si rentabilitate

Pe baza proiectiei contului de rezultate si a bilantului previzionat se vor calcula indicatorii de solvabilitate si lichiditate, gestiune si rentabilitate ai activitatii, anual, pentru intreaga perioada de previziune.

Indicatori de solvabilitate

Rata de acoperire a serviciului datoriei = (este de preferat sa se obtina > 1);

Gradul general de indatorare (levierul) = (este de preferat sa se obtina <=1);

Gradul de indatorare financiara pe termen lung = (este de preferat sa se obtina <1);

Indicatori de lichiditate

Rata lichiditatii curente = (este de preferat sa se obtina > 1);

Rata lichiditatii rapide = (este de preferat sa se obtina > 0,5);

Indicatori de gestiune

durata medie de stocare = x 360 [zile CA] (este de preferat sa se obtina de valori mai mici decat media istorica);

durata medie de recuperare a creantelor = x 360 [zile CA] (este de preferat sa se obtina de valori mai mici decat media istorica);

durata medie de achitare a datoriilor pe termen scurt = x 360 [zile CA] (este de preferat sa se obtina de valori mai mici decat media istorica).

Indicatori de rentabilitate

marja de profit = x 100 [%] (pozitiva, cat mai mare, in functie de domeniul de activitate);

rata rentabilitatii economice = x 100 [%] (pozitiva, cat mai mare, in functie de domeniul de activitate);

rata rentabilitatii financiare = [%] (pozitiva, cat mai mare, functie de domeniul de activitate);

rata valorii adaugate = x 100 [%] (cat mai mare, functie de domeniul de activitate).

Precizari:

a) Reperele mentionate intre paranteze, privind valorile unora dintre indicatorii de mai sus, sunt teoretic minim acceptabile. De regula, in limita informatiilor disponibile, indicatorii economico-financiari se vor interpreta comparativ cu indicatorii medii statistici pe domenii de activitate la nivel national.

b) In cazurile in care valorile obtinute vor fi inferioare mediilor pe domenii de activitate la nivel national, se va mentiona acest lucru si se vor accentua aspectele rezultate din proiectia fluxurilor nete de lichiditati, privind capacitatea de rambursare a datoriilor financiare.

c) In cazurile in care valorile obtinute vor sugera imbunatatiri spectaculoase si continue pe termen mediu si lung, fata de indicatorii medii pe domenii de activitate la nivel national, in functie de pozitia pe care agentul economic analizat o ocupa pe piata, se vor verifica ipotezele de realizare a previziunilor financiare si se vor elimina selectiv acele ipoteze care se constata ca au condus la supraevaluarea performantelor, dupa care se vor reface proiectiile financiare.

7.0. CONCLUZIILE STUDIULUI DE FEZABILITATE

Se vor prezenta concluziile studiului de fezabilitate, comentandu-se pe larg cele mai importante aspecte referitoare la:

Evolutia estimativa pe termen mediu a raportului cerere/oferta pe segmentele de piata ale agentului economic.

Valoarea totala a investitiei si modul de finantare al acesteia;

Conditiile de creditare luate in calcul;

Principalii indicatori de eficienta a investitiei (valoarea neta actualizata, rata interna de rentabilitate si durata de recuperare a investitiei).Principalii indicatori de performanta economico - financiara rezultati din previziuni.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3629
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved