Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

Statistica

IMPOZITELE INDIRECTE - Taxele de consumatie

finante

+ Font mai mare | - Font mai mic




IMPOZITELE INDIRECTE

Elemente de analiza




Taxe de consumatie;

Monopolurile fiscale;

Taxe vamale;

Taxe;

Impozitele indirecte definitii, aspecte generale, clasificari, clarificari terminologice

Au fost introduse incepand cu deceniul trei al sec.XX.

se percep la vanzarea marfurilor si serviciilor;

se incaseaza de la toate persoanele care cumpara marfuri si servicii, indiferent de veniturile, averea sau situatia personala a acestora;

se stabilesc in cote proportionale asupra pretului marfurilor supuse vanzarii si serviciilor sau in suma fixa pe unitatea de masura a acestora;

au un caracter regresiv;

au un caracter inechitabil, deoarece nu prevad venit minim neimpozabil sau facilitati in cazul celor care au copii sau persoane in intretinere;

nu exista o concordanta intre platitorul acestora la buget si suportatorul lor; se platesc la bugetul public de producatori, comercianti, dar sunt suportate de catre consumatori, fiind incluse in preturile marfurilor sau tarifele serviciilor ;

  • utilizarea lor conduce la scaderea nivelului de trai al populatiei;
  • marimea lor este necunoscuta de consumatori, fiind inclusa in preturi sau tarife;
  • manifesta sensibilitate ridicata fata de conjunctura economica (de pilda, cand o economie are o evolutie ascendenta, impozitele indirecte pot avea un randament fiscal ridicat si invers in situatia de recesiune economica);
  • perceperea lor este comoda si reclama un cost relativ redus.
  • in tarile dezvoltate, aportul impozitelor indirecte la resursele bugetare publice este mai mic decat cel al impozitelor directe;
  • in tarile in curs de dezvoltare, ponderea impozitelor indirecte o devanseaza pe cea a impozitelor directe, datorita nivelului mediu scazut al veniturilor si averii realizate si detinute de majoritatea populatiei acestor tari.
  • forme:
    1. taxe de consumatie;
    2. monopoluri fiscale;
    3. taxe vamale;
    4. alte taxe;

1.Taxele de consumatie

reprezinta, cel mai important impozit indirect.

sunt impozite indirecte care se includ in pretul de vanzare al marfurilor si serviciilor realizate in interiorul tarii care percepe impozitul.

se percep asupra marfurilor de larg consum.

pot fi:

    1. taxe generale pe vanzari, cand se percep la vanzarea tuturor marfurilor, indiferent daca acestea sunt bunuri de consum sau mijloace de productie;
    2. taxe speciale de consumatie, care se aplica numai asupra unor categorii de marfuri sau servicii.

1.1.Taxele generale pe vanzari

Taxele generale pe vanzari apar sub forma impozitului pe cifra de afaceri.

In functie de unitatea economica la care se incaseaza (unitatea producatoare, unitatea comertului cu ridicata sau cu amanuntul), impozitul pe cifra de afaceri apare sub forma de:

    • impozit cumulativ;
    • impozit pe cifra de afaceri.

Impozitul cumulativ - utilizat o anumita perioada in Olanda, Germania etc. s-a aplicat marfurilor la toate verigile pe la care au trecut din momentul iesirii lor din productie si pana ajungeau la consumator. Cu cat o marfa trecea prin mai multe verigi, cu atat se platea statului un impozit mai mare.

Impozitul pe cifra de afaceri apare sub forma de:

a. impozit pe cifra de afaceri bruta - se determina prin aplicarea cotei de impunere asupra intregii valori a marfurilor vandute, care include si impozitul platit la verigile precedente;

Inconveniente:

    • utilizarea lui conduce la o stratificare de impozit, la perceperea de impozit la impozit;
    • are ca efect concentrarea productiei, unitatile economice integrate evitand plata impozitului la verigile intermediare;
    • este lipsit de transparenta, adica nu se cunoaste precis cat s-a platit la buget de la producator la consumatorul final.
    • nu are caracter neutru in privinta schimburilor economice internationale.

b. impozit pe cifra de afaceri neta: se aplica numai asupra diferentei dintre pretul de vanzare si pretul de cumparare, adica numai asupra valorii adaugate de catre fiecare participant la procesul de productie si circulatie al marfii respective. Acest impozit este cunoscut si sub denumirea: Taxa pe valoarea adaugata (T.V.A.).

Caracteristici:

are un caracter universal, deoarece se aplica tuturor marfurilor si serviciilor din economie;

asigura o buna transparenta, deoarece fiecare platitor cunoaste exact care este marimea impozitului si a obligatiei de plata ce-i revine;

are un randament fiscal ridicat, deoarece este perceput la fiecare tranzactie cu produse si servicii;

asigura neutralitatea.

taxa pe valoarea adaugata se aplica operatiunilor cu plata, precum si asupra celor asimilate acestora, efectuate de o maniera independenta de catre persoanele fizice si juridice, in mod obisnuit sau ocazional, cum sunt:

      • livrarile de bunuri mobile, executarile de lucrari si prestarile de servicii efectuate in cadrul exercitarii activitatii profesionale;
      • transferul proprietatii bunurilor imobiliare intre agentii economici, intre acestia si institutii sau persoane fizice;
      • importul de bunuri si servicii

Livrarile de bunuri mobile corporale sunt considerate a fi:

    • operatiunile de vanzare obisnuite;
    • schimbul reciproc de bunuri (barterul) – care este interpretat ca fiind constituit din doua livrari separate, ce se impoziteaza distinct.

Operatiunile asimilate livrarilor si prestarilor de servicii sunt cele care vizeaza:

    • vanzarea cu plata in rate sau inchirierea bunurilor pe baza unui contract cu clauza transferarii proprietatii asupra acestora dupa plata ultimei rate sau la o anumita data;
    • preluarea de catre agentii economici a unor bunuri in vederea folosirii sub orice forma, in scop personal sau pentru a fi puse la dispozitia altor persoane fizice sau juridice in mod gratuit.

 In categoria bunurilor imobiliare, in sensul T.V.A., se includ:

    • toate constructiile imobiliare prin natura lor, cum sunt: locuintele, vilele, constructiile industriale, comerciale, agricole sau cele destinate exercitarii altor activitati;
    • terenurile;
    • bunurile mobile care nu pot fi detasate fara a fi deteriorate sau fara a antrena deteriorarea imobilelor insesi (instalatii de forta, cazane montate in subsoluri tehnice, conducte etc.).

prestarile de servicii impozabile sunt realizate pe baza de contract in scopul obtinerii de profit. In sensul T.V.A., prin prestare de servicii impozabile se intelege orice activitate desfasurata de o persoana fizica sau juridica si care nu reprezinta transfer al dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile sau imobile. In categoria prestarilor de servicii impozabile se includ, printre altele:

    • lucrarile de constructii-montaj;
    • transportul de persoane si marfuri;
    • serviciile de posta si telecomunicatii;
    • inchirierea de bunuri mobile sau imobile;
    • operatiunile de comision si intermediere;
    • reparatiile de orice natura;
    • cesiunea unor bunuri mobile necorporale, cum sunt: drepturile de autor, de brevete si licente, titlurile de participare, marcile de fabrica si de comert;
    • operatiunile de consulting, publicitate, expertizare s.a..

Importurile de bunuri si servicii impozabile sunt cele pentru care se datoreaza si taxele vamale, potrivit Regulamentului vamal de import al Romaniei, indiferent daca bunurile sau serviciile au fost introduse in tara pentru productie, investitii, comercializare sau uz personal. De asemenea, in aceasta categorie se includ si materiile prime, materialele si subansamblele scutite de taxe vamale, dar folosite in continuare pentru obtinerea de produse destinate schimbului sau consumului propriu al agentilor economici.

SCUTIRI DE TAXA PE VALOAREA ADAUGATA

a) spitalizarea, ingrijirile medicale, inclusiv veterinare, si operatiunile strans legate de acestea, desfasurate de unitati autorizate pentru astfel de activitati, indiferent de forma de organizare si de titularul dreptului de proprietate, respectiv: spitale, sanatorii, centre de sanatate rurale sau urbane, dispensare, cabinete si laboratoare medicale, centre de ingrijire medicala si de diagnostic, statii de salvare si alte unitati autorizate sa desfasoare astfel de activitati, precum si cantinele organizate pe langa aceste unitati. Sunt de asemenea scutite serviciile de cazare, masa si tratament prestate cumulat de catre persoane impozabile autorizate care isi desfasoara activitatea in statiuni balneoclimaterice si a caror contravaloare este decontata pe baza de bilete de tratament, precum si serviciile funerare prestate de unitatile sanitare.

b) prestarile de servicii efectuate in cadrul profesiunii lor de catre tehnicienii dentari, precum si livrarea de proteze dentare efectuata de catre stomatologi si de catre tehnicienii dentari, indiferent de forma de organizare si de titularul dreptului de proprietate;



c) prestarile de ingrijire si supraveghere la domiciliu a persoanelor efectuate de personal specializat, cu exercitarea profesiunilor medicale si paramedicale;

d) livrarile de organe, de sange si de lapte uman;

e) activitatea de invatamant prevazuta la art. 15 alin. (5) din Legea invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile ulterioare, desfasurata de unitatile autorizate de Ministerul Educatiei si Cercetarii si care sunt cuprinse in sistemul national de invatamant, precum si achizitionarea de catre acestea de documentatie tehnica si materiale de constructii destinate invatamantului de stat si particular, precum si de aparatura, utilaje, publicatii si dotari pentru procesul didactic. Sunt de asemenea scutite cantinele organizate pe langa unitatile cuprinse in sistemul national de invatamant autorizate de Ministerul Educatiei si Cercetarii;

f) prestarile de servicii si livrarile de bunuri strans legate de asistenta si protectia sociala efectuate de institutiile publice, institutiile de interes public, sau de alte organisme recunoscute ca avand caracter social;

g) prestarile de servicii si livrarile de bunuri strans legate de protectia copiilor si tinerilor, efectuate de institutiile publice, institutiile de interes public sau de alte organisme recunoscute ca avand caracter social;

h) prestarile de servicii si livrarile de bunuri furnizate membrilor in interesul lor colectiv, in schimbul unei cotizatii fixate conform statutului, de organizatii fara scop patrimonial ce au obiective de natura politica, sindicala, religioasa, patriotica, filozofica, filantropica sau civica, precum si obiective de reprezentare a intereselor membrilor lor, in conditiile in care aceasta scutire nu provoaca distorsiuni de concurenta;

i) serviciile ce au stransa legatura cu practicarea sportului sau a educatiei fizice prestate de organizatii fara scop patrimonial in beneficiul persoanelor care practica sportul sau educatia fizica;

j) prestari de servicii culturale si livrarile de bunuri legate nemijlocit de acestea, efectuate de institutii publice;

k) prestarile de servicii si livrarile de bunuri efectuate de unitati ale caror operatiuni sunt scutite conform lit. a), e), f), g), h), i) si j) cu ocazia manifestarilor destinate sa le aduca sprijin financiar si organizate in profitul lor exclusiv, cu conditia ca aceste scutiri sa nu produca distorsiuni concurentiale.

l) realizarea si difuzarea programelor de radio si televiziune, cu exceptia celor de publicitate;

m) vanzarea de filme sau licente de filme destinate difuzarii prin televiziune, cu exceptia celor de publicitate;

n) transportul bolnavilor sau ranitilor cu vehicule special amenajate si autorizate in acest sens.

o) activitatile de cercetare-dezvoltare si inovare pentru realizarea programelor, subprogramelor, proiectelor si temelor componente ale Programului national de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica, precum si actiunile cuprinse in acestea, in baza Ordonantei Guvernului nr. 25/1995 privind reglementarea organizarii si finantarii activitatii de cercetare-dezvoltare, cu modificarile ulterioare, aprobata prin Legea nr. 51/1996, sau ale Planului national de cercetare-dezvoltare si inovare prevazut in Ordonanta Guvernului nr. 8/1997, aprobata prin Legea nr. 95/1998. Sunt de asemenea scutite activitatile de cercetare-dezvoltare si inovare finantate in parteneriat international, regional si bilateral;

p) livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii efectuate de producatorii agricoli individuali;

r) urmatoarele operatiuni bancare si financiare:

acordarea de credite, inclusiv acordarea de imprumuturi de asociatii/actionarii societatilor comerciale in vederea asigurarii resurselor financiare ale societatii, precum si acordarea de imprumuturi de catre orice persoana fizica sau juridica in conditiile prevazute la art. 100 din Legea nr. 99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice, cu modificarile ulterioare;

operatiunile prevazute la art. 8 din Legea bancara nr.58/1998, cu modificarile ulterioare, efectuate de bancile, persoane juridice romane, sucursalele din Romania ale bancilor persoane juridice straine, organisme financiar-bancare internationale, casele de economii, casele de ajutor reciproc, cooperativele de credit si alte societati de credit, casele de schimb valutar precum si alte persoane juridice autorizate sa desfasoare activitati bancare, cu exceptia urmatoarelor operatiuni: operatiunile de leasing financiar, inchirierea de casete de siguranta, tranzactii in cont propriu sau in contul clientilor cu metale pretioase, obiecte confectionate din acestea si/sau pietre pretioase, expertizare de studii de fezabilitate, acordarea de consultanta, evaluari de patrimoniu;

operatiunile specifice efectuate de Banca Nationala a Romaniei, reglementate in mod expres prin Legea nr.101/1998 privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei, cu modificarile ulterioare. Nu sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata achizitiile de aur, argint, alte metale si pietre pretioase efectuate de Banca Nationala a Romaniei de la persoane impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata.

operatiunile de investitii financiare, de intermediere financiara, operatiunile cu valori mobiliare sau instrumente financiare derivate, inclusiv cele cu valori mobiliare care nu sunt tranzactionate pe piata de capital, precum si operatiunile cu alte instrumente financiare;

intermedierea in plasamentul de valori mobiliare si oferirea de servicii legate de acesta;

s) gestiunea fondurilor comune de plasament si a fondurilor comune de creanta efectuate de Fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar, Fondul Roman de Garantare a Creditelor pentru Intreprinzatorii Privati - s.a.., Fondul de Garantare a Creditului Rural - s.a.., Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii s.a.., precum si de alte organisme constituite in acest scop;

s) operatiunile de asigurare si de reasigurare, precum si prestarile de servicii aferente acestor operatiuni efectuate de intermediarii in operatiuni de asigurare;

t) activitatile de organizare si exploatare a jocurilor de noroc efectuate de Compania Nationala 'Loteria Romana' - s.a.. si contribuabilii autorizati de Comisia de coordonare, avizare si atestare a jocurilor de noroc;

t) livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii realizate cu detinuti de unitatile din sistemul penitenciar;

u) lucrarile de constructii, amenajari, reparatii si intretinere executate pentru monumente comemorative ale combatantilor, eroilor, victimelor de razboi si ale Revolutiei din decembrie 1989, precum si pentru muzee, case memoriale, monumente istorice si de arhitectura;

v). incasarile din taxele de intrare la castele, muzee, targuri si expozitii, gradini zoologice si botanice, biblioteci, precum si operatiunile care intra in sfera de aplicare a impozitului pe spectacole;

x) editarea, tiparirea ai/sau vanzarea de manuale scolare si/sau de carti, exclusiv activitatea de publicitate;

y) livrarile de proteze de orice fel, accesorii ale acestora, precum si de produse ortopedice;

w) valorificarea obiectelor si vesmintelor de cult, tiparirea cartilor de cult, teologice sau cu continut bisericesc, necesare practicarii cultului, precum si a celor asimilate obiectelor de cult, potrivit art. 1 din Legea nr.103/1992 privind dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult;

z) Sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata activitatile persoanelor impozabile cu venituri din operatiuni taxabile declarate, sau dupa caz realizate anual, de pana la 1,5 miliarde lei inclusiv. In situatia realizarii unor venituri superioare plafonului de impozitare de 1,5 miliarde lei in cursul unui an fiscal, persoanele impozabile au obligatia sa solicite inregistrarea ca platitori de taxa pe valoarea adaugata in conformitate cu prevederile legale in vigoare. Dupa inscrierea ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, persoanele impozabile respective nu mai beneficiaza de scutire chiar daca ulterior realizeaza venituri inferioare plafonului de 1,5 miliarde lei. Persoanele impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, care in anul 2001 au realizat venituri din operatiuni taxabile sub plafonul de 1,5 miliarde lei, pot solicita scoaterea din evidenta ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, in conditiile stabilite prin normele de aplicare a prezentei legi, etc.

SCUTIRI LA IMPORTURI:

a)      bunurile importate destinate comercializarii in regim duty-free, precum si prin magazinele pentru servirea in exclusivitate a reprezentantelor diplomatice si a personalului acestora;

b)      bunurile introduse in tara de calatori sau alte persoane fizice cu domiciliul in tara sau in strainatate, in conditiile si in limitele stabilite prin hotarare a Guvernului, potrivit regimului vamal aplicabil persoanelor fizice;

c)      reparatiile si transformarile la nave si aeronave romanesti in strainatate, precum si carburantii si alte bunuri, aprovizionate din strainatate, destinate utilizarii pe nave si/sau aeronave;

d)      importul de bunuri a caror livrare de catre persoane impozabile este scutita de taxa pe valoarea adaugata in interiorul tarii. Acelasi regim se aplica pentru serviciile efectuate de prestatori cu sediul sau cu domiciliul in strainatate pentru care locul prestarii se considera a fi in Romania potrivit prevederilor art.7;

e)      licente de filme si programe, drepturi de transmisie, abonamente la agentii de stiri externe si altele de aceasta natura, destinate activitatii de radio si televiziune;

f)       importul de bunuri primite in mod gratuit cu titlu de ajutoare sau donatii destinate unor scopuri cu caracter umanitar, social, filantropic, religios, de aparare a sanatatii, cultural, artistic, educativ, stiintific, sportiv, de protectie si ameliorare a mediului, de protectie si conservare a monumentelor istorice si de arhitectura si importurile de bunuri finantate direct din imprumuturi nerambursabile, acordate Romaniei de organisme internationale, de guverne straine si/sau de organizatii nonprofit si de caritate, in conditii stabilite prin normele de aplicare a prezentei legi;

g)      importul urmatoarelor bunuri: mostrele fara valoare comerciala, materialele publicitare si de documentare, bunurile de origine romana, bunurile straine care potrivit legii devin proprietatea statului, bunurile reparate in strainatate sau bunurile care le inlocuiesc pe cele necorespunzatoare calitativ, returnate partenerilor externi in perioada de garantie, bunurile care se inapoiaza in tara ca urmare a unei expedieri eronate, echipamentele pentru protectia mediului stabilite prin hotarare a Guvernului,

SCUTIRI PENTRU EXPORTURI SAU ALTE OPERATIUNI SIMILARE SI PENTRU TRANSPORTUL INTERNATIONAL:

a)      exportul de bunuri, transportul si prestarile de servicii legate direct de exportul bunurilor, precum si bunurile comercializate prin magazinele duty-free;

b)      transportul international de persoane in si din strainatate, precum si prestarile de servicii legate direct de acesta;

c)      transportul de marfa si de persoane, in si din porturile si aeroporturile din Romania, cu nave si aeronave sub pavilion romanesc, comandate de beneficiari din strainatate;

d)      trecerea mijloacelor de transport de marfuri si de calatori cu mijloace de transport fluvial specializate, intre Romania si statele vecine;

e)      transportul, prestarile de servicii accesorii transportului precum si alte prestari de servicii aferente marfurilor din import, si a caror contravaloare este inclusa in baza de impozitare conform art.19 alin (1) si (2);

f)       livrarile de bunuri destinate utilizarii pe nave si aeronave, sau incorporarii in nave si aeronave, care presteaza transporturi internationale de persoane si de marfuri;

g)      prestarile de servicii efectuate in aeroporturi aferente aeronavelor in trafic international, precum si prestarile de servicii efectuate in porturi aferente navelor de comert maritim si pe fluvii internationale;

h)      reparatiile la mijloacele de transport contractate cu beneficiari din strainatate;

i)        alte prestari de servicii efectuate de persoane impozabile cu sediul in Romania, contractate cu beneficiari din strainatate;

j)       prestarile de servicii pentru navele aflate in proprietatea companiilor de navigatie care isi desfasoara activitatea in regimul special maritim sau operate de acestea, precum si livrarile de nave in intregul lor catre aceste companii;

k)      livrarile de bunuri si prestarile de servicii in favoarea directaa a misiunilor diplomatice si oficiilor consulare, precum si a personalului acestora, pe baza de reciprocitate; livrarile de bunuri si prestarile de servicii in favoarea directaa a reprezentantelor internationale interguvernamentale acreditate in Romania, precum si a personalului acestora ;

l)        bunurile cumparate din expozitiile organizate in Romania, precum si din reteaua comerciala, expediate sau transportate in strainatate de catre cumparatorul care nu are domiciliul sau sediul in Romania;

m)    livrarile de bunuri si prestarile de servicii finantate din ajutoare sau imprumuturi nerambursabile acordate de guverne straine, de organisme internationale si de organizatii nonprofit si de caritate din strainatate si din tara, inclusiv din donatii ale persoanelor fizice;

n)      constructia, extinderea, reabilitarea si consolidarea lacasurilor de cult religios.

o)      livrarile de utilaje, echipamente si prestarile de servicii legate nemijlocit de operatiunile petroliere, realizate de titularii acordurilor petroliere persoane juridice straine in baza Legii petrolului nr. 134/1995;

p)      livrarile de utilaje, echipamente si prestarile de servicii aferente obiectivului de investitii 'Dezvoltarea si modernizarea Aeroportului international Bucuressti - Otopeni'.

SCUTIRI SPECIALE LEGATE DE TRAFICUL INTERNATIONAL DE BUNURI:

a)      operatiunile de perfectionare activa, prevazute la Cap.VII, Sectiunea a IV-a, din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al Romaniei;

b)      bunurile realizate in regim de perfectionare activa, potrivit prevederilor Cap. VII, Sectiunea a IV-a art. 111 lit.a) din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al Romaniei, de persoane impozabile cu sediul in Romania, contractate cu beneficiari din strainatate si care din dispozitia acestora sunt livrate in antrepozite vamale aflate pe teritoriul Romaniei;



c)      introducerea in tara de bunuri plasate in regim vamal suspensiv cu exonerarea totala de la plata drepturilor de import, potrivit prevederilor Codului vamal al Romaniei;

d)      introducerea de bunuri in zonele libere direct din strainatate, in vederea simplei depozitari a acestora, fara intocmirea de formalitati vamale;

e)      introducerea de marfuri in zonele libere direct din strainatate, precum si operatiunile comerciale de vanzare-cumparare a acestora intre diversi operatori in perimetrul zonelor libere si care ulterior acestor operatiuni parasesc in aceeasi stare teritoriul zonelor libere cu destinatie externa, fara intocmirea de declaratii vamale;

f) prestarile de servicii legate direct de operatiunile prevazute la lit. a)-e).

FAPTUL GENERATOR

Faptul generator al taxei pe valoarea adaugata ia nastere in momentul efectuarii livrarii de bunuri si/sau in momentul prestarii serviciilor, cu exceptiile prevazute de prezenta lege.

Pentru operatiunile prevazute mai jos, faptul generator al taxei pe valoarea adaugata ia nastere la:

a) data inregistrarii declaratiei vamale, in cazul bunurilor plasate in regim de import;

b) data primirii facturii externe pentru serviciile contractate de persoane impozabile din Romania cu prestatori cu sediul sau domiciliul in strainatate, pentru care locul prestarii se considera a fi in Romania;

c) data platii prestatorului extern in cazul platilor efectuate fara factura pentru serviciile contractate de persoane impozabile din Romania cu prestatori cu sediul sau domiciliul in strainatate, pentru care locul prestarii se considera a fi in Romania;

d) data la care bunurile aflate intr-un regim vamal suspensiv sunt plasate in regim de import;

e) data stabilirii debitului pe baza de factura pentru prestarile de servicii care dau loc la decontari sau plati succesive, acestea fiind considerate ca au fost efectuate in momentul expirarii perioadelor aferente acestor decontari sau plati ;

f) data vanzarii bunurilor catre beneficiari, in cazul operatiunilor efectuate prin intermediari sau prin consignatie;

g) data emiterii documentelor in care se consemneaza preluarea de catre persoane impozabile a unor bunuri achizitionate sau fabricate de catre acestea pentru a fi utilizate in scopuri care nu au legatura cu activitatea economica desfasurata de acestea, sau pentru a fi puse la dispozitia altor persoane fizice ori juridice in mod gratuit;

h) data documentelor prin care se confirma prestarea de catre persoane impozabile a unor servicii in scopuri care nu au legatura cu activitatea economica desfasurata de acestea sau pentru alte persoane fizice ori juridice in mod gratuit;

i) data colectarii monedelor din masina pentru marfurile vandute prin masini automate;

j) termenele de plata a ratelor prevazute in contracte pentru operatiunile de leasing;

EXIGIBILITATEA TAXEI PE VALOAREA ADAUGATA

Exigibilitatea este dreptul organului fiscal de a pretinde platitorului de taxa pe valoarea adaugata, la o anumita data, plata taxei datorate bugetului de stat.

Exigibilitatea ia nastere concomitent cu faptul generator, cu exceptiile prevazute de prezenta lege.

Pentru livrarile de bunuri cu plata in rate exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata intervine la data prevazuta pentru plata ratelor.

Exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata este anticipata faptului generator atunci cand:

a) factura fiscala este emisa inaintea efectuarii livrarii bunurilor sau prestarii serviciilor ;

b) contravaloarea bunurilor sau a serviciilor se incaseaza inaintea efectuarii livrarii bunurilor sau prestarii serviciilor;

c) se incaseaza avansuri, cu exceptia avansurilor acordate pentru:

1. plata importurilor si a datoriei vamale stabilite potrivit legii;

2. realizarea productiei destinate exportului;

3. efectuarea de plati in contul clientului;

4. livrari de bunuri si prestari de servicii scutite de taxa pe valoarea adaugata.

Pentru livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii care se efectueaza continuu - energie electrica, energie termica, gaze naturale, apa, servicii telefonice si altele similare- exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata intervine la data stabilirii debitului beneficiarului pe baza de factura fiscala sau alt document legal.

Exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata aferenta avansurilor incasate de persoanele impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata care au castigat licitatii pentru efectuarea obiectivelor finantate din credite acordate de organismele financiare internationale statului roman sau garantate de acesta ia nastere la data facturarii situatiilor de lucrari.

Exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata aferenta sumelor constituite drept garantie pentru acoperirea eventualelor reclamatii privind calitatea lucrarilor de constructii-montaj ia nastere la data incheierii procesului verbal de receptie definitiva sau, dupa caz, la data incasarii sumelor, daca incasarea este anterioara acestuia.

Exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata pentru lucrarile imobiliare intervine la data incasarii avansurilor pe baza de situatii de lucrari, dar antreprenorii pot sa opteze pentru plata taxei pe valoarea adaugata la data livrarii, in conditii stabilite prin normele de aplicare a prezentei legi.

BAZA DE IMPOZITARE

(1) Baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata este constituita din:

a) pentru livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii, altele decat cele prevazute la lit. b)-c), din tot ceea ce constituie contrapartida obtinuta sau care urmeaza a fi obtinuta de furnizor sau prestator din partea cumparatorului, beneficiarului, sau a unui tert, inclusiv subventiile direct legate de pretul acestor operatiuni, exclusiv taxa pe valoarea adaugata.

b) preturile de achizitie sau, in lipsa acestora, pretul de cost determinat la momentul livrarii/prestarii;

c) compensatiile;

(2) Sunt cuprinse in baza de impozitare:

a) impozitele, taxele, daca prin lege nu se prevede altfel, exclusiv taxa pe valoarea adaugata;

b) cheltuieli accesorii cum ar fi: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare, decontate cumparatorului sau clientului.

(3) Nu se cuprind in baza de impozitare urmatoarele:

a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturile si alte reduceri de pret acordate de furnizori direct clientilor in vederea stimularii vanzarilor, in conditiile prevazute in contractele incheiate;

b) penalizarile, precum si sumele reprezentand daune-interese stabilite prin hotarare judecatoreasca definitiva, solicitate pentru neindeplinirea totala sau partiala a obligatiilor contractuale;

c) dobanzile percepute pentru: plati cu intarziere, vanzari cu plata in rate, operatiuni de leasing;

d) sumele achitate de furnizor sau prestator in contul clientului si care apoi se deconteaza acestuia;

e) ambalajele care circula intre furnizorii de marfa si clienti, prin schimb, fara facturare;

(4) Baza de impozitare se reduce corespunzator:

a) in cazul refuzurilor totale sau partiale privind cantitatea, preturile sau alte elemente cuprinse in facturi ori in alte documente legal aprobate, precum si in cazul retururilor de pana la 15% din presa scrisa;

b) in situatia in care reducerile de pret prevazute la alin. (3) lit. a) sunt acordate conform contractelor incheiate dupa livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;

c) in cazul in care cumparatorii returneaza ambalajele in care s-a expediat marfa, pentru amblajele care circula prin facturare.

La importul de bunuri

(1) Pentru bunurile importate baza de impozitare este constituita din valoarea in vama, determinata potrivit legii, la care se adauga taxele vamale, comisionul vamal, accizele si alte taxe datorate potrivit legii.

(2) Sunt cuprinse in baza de impozitare, in masura in care nu au fost cuprinse in baza de impozitare determinata potrivit alin. (1), cheltuieli accesorii cum ar fi: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare care intervin dupa intrarea bunului in tara pana la primul loc de destinatie a bunurilor.

(3) Prin primul loc de destinatie se intelege locul care figureaza pe documentul de transport care insoteste bunurile la intrarea in tara.

COTELE DE IMPOZITARE SI CALCULUL TAXEI

(1) in Romania cota standard a taxei pe valoarea adaugata este de 19% si se aplica operatiunilor impozabile, cu exceptia celor scutite de taxa pe valoarea adaugata.

(2) Cota de taxa pe valoarea adaugata aplicabila este cea in vigoare la data la care ia nastere faptul generator al taxei pe valoarea adaugata.

(3) Taxa pe valoarea adaugata se calculeaza prin aplicarea cotei standard asupra bazei de impozitare.

(4) Prin derogare de la prevederile alin. (1), taxa pe valoarea adaugata se calculeaza prin aplicarea cotei recalculate, determinata potrivit metodologiei stabilite prin normele de aplicare a prezentei legi, asupra:

a) sumelor obtinute din vanzarea bunurilor comercializate prin comertul cu amanuntul - magazine comerciale, consignatii, unitati de alimentatie publica sau alte unitati care au relatii directe cu populatia, ale caror preturi cuprind si taxa pe valoarea adaugata;

b) sumelor obtinute din unele prestari de servicii - transport, posta, telefon, telegraf si altele de aceeasi natura ale caror tarife practicate cuprind si taxa pe valoarea adaugata;

c) sumelor obtinute din vanzarea de bunuri pe baza de licitatie, pe baza de evaluare sau expertiza, precum si pentru alte situatii similare;

d) compensatiei, pentru transferul dreptului de proprietate a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile in domeniul public, in conditiile prevazute de legislatia referitoare la proprietatea publica si regimul juridic al acesteia.

Principiul de baza pe care se sprijina sistemul de functionare a T.V.A. consta in aceea ca din taxa facturata pentru bunurile livrate si serviciile prestate se scade taxa aferenta bunurilor si serviciilor prestate sau executate in unitatile proprii destinate realizarii operatiunilor impozabile. Diferenta de taxa in plus se preleva la bugetul de stat, iar diferenta in minus se regularizeaza in conditiile legii.

Taxa pe valoarea adaugata deductibila (T.V.A./d) reprezinta taxa inscrisa in facturile primite pentru bunurile si serviciile destinate realizarii de operatii impozabile.
Deci,

T.V.A./d = totalul sumelor de T.V.A. din facturile primite

adica

T.V.A./d = valoarea marfurilor din facturile primite x cota de T.V.A.

Taxa pe valoarea adaugata colectata (T.V.A./c) reprezinta taxa inscrisa distinct in facturile emise pentru bunurile si serviciile destinate realizarii de operatii impozabile la intern.
Deci,

T.V.A./c = totalul sumelor de T.V.A. din facturile emise

adica

T.V.A./c = valoarea marfurilor din facturile emise x cota de T.V.A.

Taxa pe valoarea adaugata de plata (T.V.A./p) reprezinta diferenta dintre T.V.A./c si T.V.A./d.
T.V.A./p se poate determina si pe baza valorii adaugate (V.A.) cu relatia:

T.V.A./p = V.A. x cota de T.V.A. = (Mf/FE – Mf/FP) x cota de T.V.A.

unde: Mf/FE – valoarea marfurilor din facturile emise;

Mf/FP – valoarea marfurilor din facturile primite

Taxa pe valoarea adaugata de incasat (T.V.A./i) reprezinta diferenta dintre T.V.A./d si T.V.A./c.
Deci,

T.V.A./i = T.V.A./d – T.V.A./c

Aceasta situatie se intalneste mai rar si apare atunci cand valoarea facturilor primite plus valoarea facturilor emise pentru marfurile exportate, este mai mare decat valoarea facturilor emise la intern.

Cand intreaga productie este destinata exportului, T.V.A./d se restituie integral, realizandu-se egalitatea:

T.V.A./d = T.V.A./i

    • iar T.V.A./c = 0 si T.V.A./p = 0.

daca intreaga productie a unei unitati economice consta in realizarea de produse scutite de la plata T.V.A, T.V.A./d se trece pe costuri, T.V.A./c nu se calculeaza si nu se aplica T.V.A./p si T.V.A./i.

Platitorii de T.V.A. sunt obligati sa depuna, sub semnatura persoanelor autorizate, la organul fiscal competent, o declaratie de inregistrare fiscala, in termen de 15 zile de la data eliberarii certificatului de inmatriculare, a autorizatiei de functionare sau a actului de constituire, dupa caz.

De asemenea, in caz de incetare a activitatii, platitorii T.V.A. sunt obligati sa solicite organului fiscal competent scoaterea din evidenta ca platitor de T.V.A.

1.2.ACCIZE

Reglementari legislative: -Ordonanta 27-2000, 158-2001, 3-2003, Legea 553-2002, Codul fiscal 

Sunt incluse in pretul de vanzare a marfurilor importate sau produse si vandute in interiorul tarii si apreciate ca nu sunt de stricta necesitate in consumul populatiei.

Unii economisti considera ca accizele sunt impozite indirecte pe lux si vicii.



Spre deosebire de T.V.A., care se percepe la vanzarea tuturor marfurilor, accizele sunt taxe de consumatie care se percep asupra produselor ce se consuma in cantitati mari si care nu pot fi inlocuite, de cumparatori, cu altele.

Prin urmare, accizele au un randament fiscal ridicat si se instituie asupra unor produse de larg consum, cum sunt: alcoolul etilic alimentar, berea, tuica si rachiurile naturale, vinurile si orice alte produse destinate industriei alimentare si consumului care contin alcoole etilic alimentar, cafeaua, produsele din tutun, unele confectii din blanuri naturale cu exceptia celor din iepure, oaie si capra, articole de cristal, mobilierul sculptat, articolele de parfumerie si toaleta, cartile de joc, bijuteriile din metale pretioase (exclusiv verighetele de aur), produsele petroliere, gazul metan sau gazul de sonda, benzina, motorina s.a..

Accizele se datoreaza bugetului de stat intr-o singura faza a circuitului economic, respectiv de catre producatori sau achizitori. Ele se calculeaza fie in suma fixa pe unitatea de masura, fie pe baza unor cote procentuale proportionale aplicate asupra pretului de vanzare.

Nivelul cotelor utilizate pentru determinarea accizelor difera de la o tara la alta si de la un produs la altul.

Dupa decembrie 1989, in Romania, regimul accizelor a fost stabilit prin Legea nr. 42/1993, cand accizele se calculau, in principal, in baza sistemului ad-valorem prin aplicarea unor cote procentuale asupra bazei de impozitare. La tigarete, acciza se calcula in suma fixa pe unitatea de masura.

Datorita unor aspecte negative aparute ca urmare a utilizarii sistemului ad-valorem (fenomene de evaziune fiscala prin subevaluarea bazei de impozitare a bauturilor alcoolice, comercializarea ilicita a bauturilor alcoolice, concurenta neloiala intre producatorii de alcool s.a.) prin Ordonanta Guvernului nr. 82/1997 s-a trecut la calcularea accizelor pe baza unei sume fixe stabilite pe unitatea de masura si exprimata in ECU. Acest sistem a intrat in vigoare la 1 ianuarie 1998 si viza produse si grupe de produse ca: alcool, bauturi alcoolice, tigarete, cafea si produse petroliere.
Desi a reprezentat un pas important in directia armonizarii legislatiei fiscale romanesti cu cea din Uniunea Europeana, sistemul de accize stabilite in ECU pe unitatea de masura a creat anumite dificultati in aplicarea lui. De asemenea, acest sistem nu a putut contracara extinderea evaziunii fiscale frauduloase astfel ca s-a inregistrat o scadere considerabila a veniturilor bugetare provenite din accize.

Drept urmare, de la 1 ianuarie 1999, s-a trecut la:

    • stabilirea de accize in lei/U.M. pentru alcool, bauturi alcoolice, vinuri si produse de baza de vin, bere, produse din tutun si cafea;
    • actualizarea trimestriala, prin ordin al ministrului finantelor, a nivelului accizelor stabilite in lei, in functie de evolutia ratei inflatiei si a cursului de schimb valutar pentru alcool, bauturi alcoolice, produse din tutun si cafea.

De asemenea, conform Ordonantei Guvernului nr. 50/1998, pentru a se diminua evaziunea fiscala si a usura activitatea de control a organelor fiscale, privind determinarea corecta a cuantumului accizelor datorate bugetului de stat, in cazul alcoolului etilic alimentar, al bauturilor alcoolice si al oricaror altor produse destinate industriei alimentare sau consumului, care contin alcool etilic alimentar, accizele se calculeaza si se datoreaza o singura data de catre agentul economic producator sau importator.

Accizele se platesc pana la 25 ale lunii urmatoare, pe baza decontului lunar de impunere depus la organul financiar pana la aceeasi data, prin virament sau in numerar, dupa caz, in contul bugetului de stat deschis la unitatile teritoriale ale Trezoreriei Publice.

Sunt scutite de la plata accizelor:

    • produsele exportate direct sau prin agentii economici care isi desfasoara activitatea pe baza de comision;
    • marfurile vandute prin magazinele autorizate sa comercializeze marfuri in regim duty-free (fara taxe vamale);
    • produsele exportate in regim de tranzit sau impozit temporar, atat timp cat se afla in aceasta situatie;
    • bunurile din import provenite din donatii sau finantate direct din imprumuturi nerambursabile, precum si din programe de cooperare stiintifica si tehnica, acordate de guverne straine, organisme internationale si organizatii nonprofit si de caritate, institutiilor de invatamant si cultura, ministerelor, altor organe ale administratiei publice;
    • produsele livrate la rezerva de stat si la rezerva de mobilizare, pe perioada cat au acest regim;
    • alcoolul etilic alimentar, utilizat in productia de medicamente, de alcool sanitar si de otet alimentar;
    • alcool etilic alimentar utilizat in scop medical in spitale si farmacii.
  • Neplata la termen a accizelor sau a impozitului la titeiul si gazele naturale din productia interna, se sanctioneaza prin aplicarea unei majorari pentru fiecare zi intarziere din ziua urmatoare expirarii termenului de plata pana in ziua platii inclusiv.
  • daca prin controlul efectuat, de catre organele de specialitate ale Ministerului Finantelor, se constata diferente in minus, acestea trebuie platite in termen de 7 zile de la data incheierii actului de control, impreuna cu majorarile de intarziere aferente.
  • Daca se constata diferente in plus, acestea se compenseaza cu platile ulterioare sau se restituie la cererea platitorilor in acelasi termen.
  • Toate documentele emise de organele de control ale Ministerului finantelor constituie titluri executorii, iar unitatile bancare sunt obligate sa le puna in aplicare fara acceptul platitorilor.
  • Stabilirea accizelor ca si executarea silita a acestora se prescriu dupa cinci ani.
  • In tarile Europei Occidentale, hidrocarburilor le este rezervata o impozitare specifica, facandu-se distinctie intre impozitarea acestora si accizele practicate.

2.Monopolurile fiscale

Monopolul reprezinta dreptul ce si-l rezerva statul de a produce sau/si de a vinde anumite bunuri de consum.

Monopolul fiscal nu este un impozit special, ci o modalitate de percepere a impozitului indirect si este egal cu diferenta dintre pretul de vanzare stabilit de catre stat si costul de productie inclusiv profitul intreprinzatorului.

Relatia de calcul a acestui impozit este:

I = PV – (CP + P) (1)

unde: I – impozitul

PV – pretul de vanzare stabilit de catre stat

CP – costul de productie

P – profitul intreprinzatorului

Monopoluri fiscale au fost instituite, de catre stat, asupra productiei si/sau vanzarii unor marfuri ca: tutunul, sarea, alcoolul, zaharul, cartile de joc, chibriturile si alte produse specifice.
Printre tarile in care monopolurile fiscale aduc incasari importante mentionam: Italia (asupra chibriturilor si tutunului), Germania (asupra alcoolului si bauturilor alcoolizate), Spania (asupra tutunului si petrolului) si Tunisia.

In functie de sfera lor de cuprindere, monopolurile fiscale pot fi:

    • depline, cand se stabilesc de catre stat atat asupra productiei, cat si asupra vanzarii cu ridicata si cu amanuntul;
    • partiale, cand se aseaza fie numai asupra productiei si comertului cu ridicata, fie numai asupra comertului cu amanuntul.

In Romania, monopoluri fiscale se instituie asupra chibriturilor, partial asupra alcoolului si diferitelor produse alcoolice, tutunului, timbrelor fiscale, judiciare si postale, Loteriei nationale, subsolului s.a..

Acolo unde se utilizeaza, monopolurile fiscale desi aduc venituri importante statului, afecteaza veniturile reale ale consumatorilor.

3.Taxele vamale

Taxele vamale sunt impozite indirecte ce se percep de catre stat asupra importului, exportului si tranzitului de marfuri.

Platitorii taxelor vamale sunt persoanele fizice si juridice care au ca activitate importul, exportul si tranzitul de marfuri.

Cele mai frecvent utilizate sunt taxele vamale de import, deoarece alimenteaza bugetul statului cu venituri importante, limiteaza – intr-o anumita masura – importul de marfuri si au un randament fiscal ridicat.

Taxele vamale au un caracter complex si exercita o mare influenta asupra competitivitatii si schimbului de marfuri pe plan international.

Datorita diversitatii si complexitatii acestora, taxele vamale se clasifica asa cum se prezinta in figura 6.1.

Taxele vamale de import se instituie asupra importului de marfuri si se calculeaza asupra valorii acestora cand trec frontiera tarii importatoare.
Odata cu depunerea documentelor necesare pentru a intra in posesia marfurilor importate, importatorul achita si taxa vamala de import corespunzatoare.
Totodata, taxele vamale de import au fost si sunt considerate mijloc de protectie a economiilor nationale, deoarece prin aplicarea lor asupra marfurilor importate, rezulta o scumpire a acestora si, implicit, se realizeaza o protectie a productiei autohtone de acelasi gen.
De regula, nivelul taxelor vamale de import este determinat de raportul cerere-oferta din tara importatoare si de politica economica si fiscala pe care aceasta le promoveaza. Taxele vamale de import au un nivel diferit in functie de natura marfurilor care fac obiectul taxarii (marfuri agro-alimentare, industriale, materii prime, semifabricate, produse finite s.a.). De regula, nivelul taxelor vamale pentru produsele finite importate este superior nivelului taxelor vamale la materii prime si semifabricate. Atunci cand o tara nu dispune de anumite materii prime, ea poate reduce sau chiar elimina taxele vamale pentru importul acestora.

4.Alte taxe

Principalele trasaturi ale taxelor:

    • reprezinta plata neechivalenta pentru servicii sau lucrari efectuate de organe sau institutii care primesc, intocmesc sau elibereaza diferite acte, presteaza servicii si rezolva alte interese legitime ale persoanelor fizice sau juridice;
    • subiectul platitor este determinat in momentul cand acesta solicita efectuarea unei activitati din partea unui organ sau institutii publice;
    • se datoreaza numai atunci cand are loc o ontraprestatie din partea organului de stat.
    • au caracter nerambursabil.
    • au caracter obligatoriu

Subiecti ai taxelor (platitori) sunt atat persoanele fizice cat si cele juridice pentru care se presteaza un serviciu, se intocmesc acte sau se efectueaza activitati supuse taxelor de timbru.
Principalele categorii de acte sau servicii supuse taxelor de timbru sunt urmatoarele:

    • actele si serviciile prestate de birourile notariale si de organele administratiei publice cu atributii notariale;
    • reclamatiile si memoriile adresate organelor administratiei publice si certificatele de orice fel;
    • actele de stare civila;
    • actele de identitate;
    • actiunile si cererile adresate instantelor judecatoresti;
    • autorizatiile eliberate de organele administratiei publice si autorizatiile acordate;
    • eliberarea permiselor de conducere si a certificatelor de inmatriculare a autovehiculelor.

Cuantumul taxelor de timbru se stabileste in functie de natura si complexitatea serviciului prestat, de valoarea bunurilor sau a drepturilor ce fac obiectul actului taxabil, de caracterul actelor sau faptelor solicitate. De aceea, in practica, distingem doua categorii de taxe de timbru, si anume:

    • taxe fixe, care se aplica, de regula, actelor neevaluabile valoric si se exprima in sume
    • taxe procentuale (proportionale, progresive sau regresive pe transe de valoare), care se aplica „ad-valorem' in cazul actelor evaluabile valoric.

Obiectul taxelor de timbru il constituie actele si faptele intocmite sau prestate de institutii publice sau alte organe specializate. In functie de organele care primesc, intocmesc, elibereaza sau presteaza servicii taxabile, taxele de timbru se grupeaza in:

    • taxe de timbru pentru actele si serviciile notariale;
    • taxe judiciare de timbru pentru actele si faptele cu caracter jurisdictional; in literatura de specialitate, referitor la expresia taxa de timbru s-au conturat doua acceptiuni, si anume:

a)      – in sens restrans (stricto sensu), taxele de timbru sunt acele plati efectuate prin aplicarea de timbre fiscale (practica legislativa a largit sensul acestei notiuni, incluzand in sfera sa si unele plati pentru care nu exista conditia perceperii lor prin timbre fiscale, aceasta fiind motivata de dificultatile de incasare a taxelor de timbru, atunci cand sumele sunt mari);
b) – in sens larg (lato senso), taxele de timbru sunt platile referitoare la timbru, efectuate pentru solutionarea unor interese legitime ale persoanelor fizice si juridice, sau pentru anumite servicii prestate de catre anumite institutii de drept public.

Initial, taxele de timbru erau definite ca fiind „acele contributii, datorate de catre particulari, cu ocazia formarii diferitelor acte sau formulari de pretentiuni in justitie si inaintea autoritatilor publice pentru ca in schimbul achitarii lor, sa se obtina dreptul de a li se lua in considerare cererile si admite prezentarea actelor ca instrumente probatorii'.
In prezent, taxele de timbru reprezinta plata serviciilor prestate ori a lucrarilor efectuate de diferite organe sau institutii publice care primesc, intocmesc sau elibereaza diferite acte, presteaza diferite servicii sau rezolva anumite interese legitime ale partilor.
Rezulta, din definitia de mai sus, ca taxele de timbru au un echivalent in serviciile prestate sau lucrarile efectuate de catre diferite institutii de drept public, chiar daca raportul de echivalenta exista numai principial (intre cuantumul fiecarei taxe si valoarea economica a serviciului sau a activitatii aferente nu poate fi un raport de egalitate). De aici rezulta si deosebirea dintre taxele de timbru si impozite (care se percep fara vreun echivalent direct si imediat platitorului), precum si intre taxele de timbru si pretul marfurilor, prestarile de servicii etc., care includ cheltuielile de productie, de circulatie si alte elemente de acumulare baneasca si sunt incasate de toti agentii economici care le produc si executa.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1135
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site