Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

Statistica

Instrumentele financiare de preaderare: PHARE, ISPA si SAPARD – prezentare generala –

finante

+ Font mai mare | - Font mai mic




Instrumentele financiare de preaderare: PHARE, ISPA si SAPARD – prezentare generala –

Contextul general

Consiliul European de la Copengaha din iunie 1993 a decis ca tarile din Europa Centrala si de Est vor putea deveni membre ale Uniunii Europene, o data ce o serie de conditii sunt indeplinite. Prin Strategia continuta in documentul Agenda 2000, Uniunea Europeana isi lua angajamentul sa ofere tarilor candidate trei instrumente financiare de preaderare, pentru o perioada de 7 ani (2000 – 2007):





PHARE (pentru constructie institutionala, dezvoltare sociala si regionala, restructurarea industriei, dezvoltarea sectorului privat) – 1,560 milioane€ pe an;

ISPA (pentru proiecte de infrastructura in domeniul mediului inconjurator si al transportului) – 1,040€ pe an, cu o alocatie egala intre proiectele de mediu si proiectele de transporturi;

SAPARD – pentru modernizarea agriculturii si pentru dezvoltare rurala – 520 de milioane€ pe an.

Pentru Romania, valoarea finantarii acordate prin cele 3 instrumente de preaderare este:

PHARE – aproximativ 280 de milioane € pe an;

ISPA – aproximativ 247 de milioane € pe an (cu o alocare egala intre sectorul de mediu si cel de transporturi);

SAPARD – aproximativ 156 de milioane € pe an.

Asemanari si diferente intre cele 3 instrumente financiare de preaderare

Toate sunt programate pe baza Parteneriatelor de Aderare sia Programelor Natoinale pentru Adoptarea Acquis-ului. Indiferent de domeniul finantat, de tipul de beneficari eligibili, de valoarea si tipul cofinantarii, de sistemele de monitorizare si control, cele trei programe tintesc, in primul rand, procesul de integrare, de fapt, pregatirea pentru cosntrangerile si cerintele Uniunii Europene.

Fondurile aferente celor trei instrumente sunt canalizate prin intermediul Fondului National, o entitate cu rol de trezorerie, creata in interiorul Ministerului de Finante din fiecare stat, entitate care este coordonata de un Responsabil National cu Autorizarea Programului.

SAPARD functioneaza pe baza unui exercitiu de programare multianul, de-a lungul perioadei 2000 – 2006, in timp de ISPA si PHARE functioneza pe baza unui exercitiu anual de programare. In fiecare caz, rezultatele procesului de programare sunt aprobate de catre Comisia Europeana.

Comisia asigura, cep putin in principiu, coordonarea celor trei instrumente, incercand, astfel, sa diminueze posibilele suprapuneri.

Pentru PHARE si ISPA, Comisia verifica in prealabil documentele de licitatie si de contractare, prin controlul ex ante (sistemul DIS – Decentralized Implementation System). In cazul SAPARD, Comisia confera managementul tehnic si financiar Agentiilor nationale create in fiecare stat beneficiar, iar implementarea proiectelor este supusa controlului ex post (sistemul EDIS – Extended Decentralized Implementation System).

Beneficiarii finantarilor PHARE pot fi: administratia publica (atat la nivel central, cat si local), cat si sectorul privat, ONG-urile si alte institutii publice, altele decat institutiile administratiei de stat (cum ar fi universitatile). Asistenta ISPA este acordata doar la nivel guvernamental si este canalizata in directia institutiilor administratiei de stat (atat la nivel national, cat si la nivel descentralizat – regii autonome). Finantarea SAPARD este accesibila atat pentru primariile din mediul rural, cat si pentru intreprinzatorii privati. In consecinta, marimea proiectelor ISPA este mult mai mare decat a proiectelor atat SAPARD, cat si PHARE.

Pe scurt:

PHARE este precursorul Fondurilor Structurale;

ISPA este precursorul Fondului de Coeziune;

SAPARD este precursorul Fondurilor Agricole (Politica Agricola Comuna – CAP).

PHARE – elemente-cheie

Programul PHARE (Poland Hungary Aid for the Reconstruction of the Economy) a fost lansat in anul 1989 si este implementat pe baza a doua principii:

a)      Descentralizare: inseamna ca, din momentul in care programul este convenit intre cele doua parti – Comisia Europeana si statul beneficiar, prin intermediul unui Memorandum de Finantare, responsabilitatea implementarii revine statului beneficiar. Statului candidat ii revine responsabilitatea pentru: organizarea licitatiilor, contractarea, managementul tehnic si financiar al proiectelor. Cu toate acestea, repsonsabilitatea finala pentru fiecare euro cheltuit revine Comisiei, care se asigura de corectitudinea derularii fondurilor prin controlul ex ante (sistemul DIS)



b)     Deconcentrare: inseamna transferul de competenta de la Bruxelles catre Delegatiile Comisiei Europene create in statele beneficiare, ceea ce, intr-o a doua etapa, inseamna transferul de competenta de la Delegatii catre autoritatile statului beneficiar).

Initial, PHARE a fost creat pentru a finanta urmatoarele domenii:

sectorul finantelor publice;

agricultura;

mediul inconjurator;

privatizarea (dezvoltarea IMM-urilor fiind de prima importanta);

dezvoltarea regionala, insotita de cooperarea transfrontaliera.

Treptat, acest tip de asistenta ad hoc (demand-driven) a fost inlocuita de asistenta acordata in vederea aderarii la Uniunea Europeana (accession-driven). Ca urmare a acestei schimbari majore, fondurile PHARE sunt indreptate, in momentul actual, in urmatoarele directii:

constructie si consolidare institutionala (aproximativ 30% din totaul fondurilor alocate) – prin intermediul schemelor de infratire institutionala (twinning si twinning light) si a schemelor de asistenta tehnica;

sprijin pentru investitii care sa conduca la imbunatatirea cadrului legislativ, la cresterea coeziunii economice si sociale, la adoptarea acquis-ului comunitar.

De curand, (mai precis, din 2000), programul PHARE include o linie de finantare speciala, numita Special Preparatory Programme (SPP), care este acordata pentru ca statele candidate sa isi consolideze structura institutionala si capacitatea administrativa in vederea implementarii Fondurilor Structurale.

ISPA – elemente-cheie

ISPA (Instrument for Structural Policies for Pre-Accession) a fost lansat din anul 2000. Prin acest program, sunt finantate proiecte complexe in domeniul mediului inconjutator si al transporturilor.

In domeniul transportului, ISPA se concentreaza asupra aplicarii directivelor europene de mediu in urmatoarele subdomenii:

rezerva de apa potabila;

tratarea apelor reziduale;

administrarea deseurilor solide si a deseurilor toxice;

poluarea aerului.

In domeniul transportului, ISPA incurajeaza finantarea proiectelor care sprijina tarile candidate sa intruneasca obiectivele Parteneriatelor de Aderare:

extinderea retelelor de tranport transeuropene in vederea asigurarii unor legaturi bune intre tarile Uniunii Europene si tarile candidate, de interconexiuni intre retelele nationale si retelele de transport transeuropene;

crearea unui sistem durabil care sa asigure circulatia persoanelor si a bunurilor.

ISPA se deruleaza in conformitate cu urmatoarele principii:

a)         Principiul catalizatorului: finantarea ISPA reprezinta un adevarat catalizator care sa incurajeze demararea si implementarea cu succes a altor activitatilor din domeniile direct vizate sau din cele conexe);

b)         Principiul cofinantarii: toate proiectele de investitii trebuie si beneficieze de o contributie nationala de cel putin 25%. Contributia poate fi asigurata si prin imprumuturi de la Institutiile Financiare Internationale.

c)         Principiul non-inlocuirii: finantarea ISPA nu trebuie sa se substituie altor surse posibile de finantare din societate, ci, dimpotriva, sa puna in miscare alte fonduri, din mediul privat sau de la institutiile financiare internationale (vezi si principiul catalizator);

d)         Principiul durabilitatii: toate proiectele trebuie sa respecte normele si standardele europene in vigoare, sa fie durabile din punct de vedere tehnic si financiar; finantarea ISPA trebuie sa acopere si costurile de operare si de mentenanta la sfarsitul proiectului;



e)         Principiul complexitatii: proiectele ISPA trebuie sa fie de o asemenea complexitate astfel incat sa asigure un impact considerabil in domeniul mediului inconjurator si al transportului.

Alocarea fondurilor ISPA de la un la altul se realizeaza in functie de urmatorii indicatori:

volumul populatiei;

PNB pe cap de locuitor;

suprafata statului si

rezultatele obtinute in anul anterior (!).

SAPARD – elemente-cheie

Programul SAPARD (Special Pre-Accession Programme for Agriculture and Rural Development) este operational din anul 2000. Prin acest program sunt finantate actiuni care sa sprijine tarile candidate in vederea participarii la Politica Agricola Comuna (CAP). Intreaga responsabilitate pentru derularea programului revine statului beneficiar, care trebuie sa creeze, in acest sens, o Agentie Nationala. In momentul aderarii, aceasta agentie devine in mod automat responsabila pentru implementarea fondurilor agricole.

Spre deosebire de ISPA si PHARE, Comisia nu este implicata in exercitiul de programare a prioritatilor, masurilor si proiectele si nu isi exercita controlul decat la sfarsitul programului, prin controlul ex post. Controlul ex ante este exercitat de catre Agentia Nationala.

Implementarea unui astfel de sistem extins de implementare descentralizata (EDIS) a fost precedata de doua procese:

procesul de creare a cadrului legislativ corespunzator (in prealabil, a fost introdusa legislatia europeana in domeniul agriculturii si al dezvoltarii agricole, iar Comisia si fiecare stat candidat au convenit asupra unui set de reguli in ceea ce priveste controlul financiar, contabilitatea, audit-ul etc);

procesul de constructie institutionala – crearea agentiiilor, in concordanta cu noile cerinte si cu normele legislative de abia introduse.

Bibliografie/ Surse de informare:

Bothorel, A., 1999, “The History and Development of the PHARE

Programme”, in Overview of the Phare Programme and the New Pre-Accession Funds. Proceedings of a Seminar Held in September 1999 at the EU Information Centre in Budapest, Edited by The European Commission - Directorate General for Enlargement

***, Agenda 2000 – Volume I – Communication – For a Stronger and Wider

Union (DOC/97/6, Strasbourg)

***, Agenda 2000 – Volume II – Communication - The effects on the Union’s

policies of enlargement to the applicant countries of Central and Eastern Europe (Impact study), (DOC/97/6, Strasbourg)

Cum se lucreaza cu PHARE, ISPA si SAPARD, 2004, Delegatia Comisiei

Europene in Romania

www.mie.ro

ww.mfinante.gv.ro

www.sapard.ro

www.europa.eu.int.







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1028
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site