Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
Statistica

PIATA BANCARA - PARTENERII BANCII

finante



+ Font mai mare | - Font mai mic



PIATA BANCARA

Bancile, ca institutii financiare, au rol de intermediari in economie. Principalele atributii, functii ale bancilor in general sunt:



. sa accepte depozite de la cei care au exces de numerar;

. sa transfere fondurile obtinute din depozite catre cei care au nevoie de ele;

. sa faciliteze anumite tranzactii intre doua sau mai multe parti.

1. PARTENERII BANCII

Toate sectoarele din orice economie au nevoie de banci pentru multe din activitatile lor, asa cum este explicat in cele ce urmeaza:

Persoanele fizice

Persoanele fizice au nevoie de banci in principal din urmatoarele motive:

. persoanele care au numerar in exces vor sa-1 aiba in siguranta, lichid si sa le aduca un profit prin dobanda (din acest motiv ei aleg intre diferite tipuri de depozite).

persoanele fizice care au nevoie sa imprumute cash vin la banca si accepta sa ia imprumutul in schimbul platii unei anumite dobanzi la suma imprumutata. Imprumutatorii de cash pot lua credit ipotecar, credit prin intermediul cardurilor etc.

persoanele fizice au intotdeauna nevoie de banci pentru a le usura efectuarea platilor, pentru cumpararea de valuta si pentru multe alte servicii.

Firmele particulare si de stat

Firmele particulare si de stat au nevoie de banci in principal pentru urmatoarele motive:

. toate firmele, particulare sau de stat, au nevoie de facilitati pentru activitatile de comert sau pentru alte operatiuni (plata furnizorilor, garantiile oferite partenerilor internationali etc);

. firmele, particulare sau de stat, care au exces de numerar vor sa-1 aiba in siguranta, lichid si sa le aduca un profit prin dobanda (din acest motiv ei aleg intre diferite tipuri de depozite, disponibile pentru corporatii);

. multe firme, particulare sau de stat, vin la banci pentru cresterea fondurilor necesare efectuarii operatiunilor. Atragerea fondurilor poate fi sub forma de crestere de capital de credite negarantate sau sub forma de acordare de credite.

Guvernul

Guvernul are nevoie de banci in principal din urmatoarele motive:

. Stabilirea politicii fiscale de catre guvern include determinarea ratelor dobanzii pe economie. Ratele dobanzii sunt influentate sau determinate de ratele dobanzii stabilite de banci la depozite si la credite acordate;

. Programul guvernantilor pentru dezvoltarea unor anumite sectoare ale economiei sau a unor anumite zone geografice este usurat prin utilizarea bancilor in aceasta directie.

Nota: Guvernul, in scopul garantarii sistemului bancar, impune anumite limite la adecvarea capitalului, lichiditate si alte calitati.

2. PIATA BANCARA

Cele mai multe banci nu efectueaza toate activitatile bancare care se pot gasi pe piata. Numai prin activitatea de universal banking, o banca poate oferi toate tipurile de servicii de pe piata. Majoritatea bancilor se specializeaza in anumite domenii. Deci piata bancara cuprinde intreaga activitate a bancilor.

Principalii factori care afecteaza cresterea unei banci si diversificarea serviciilor oferite sunt:

. capitalul utilizat de banca;

. reteaua de sucursale;

. reglementarile guvernamentale;

. deciziile conducerii.

Domeniile in care se specializeaza bancile, asa cum vor fi prezentate in capitolele urmatoare, sunt:

. retail banking;

. corporate banking;

. private banking;

. universal banking;

. activitate bancara de investitii (investment banking).

3. DEPOZITELE - POLITICI SI TEHNICI

Constituirea depozitelor este una dintre cele mai importante linii de afaceri pentru banci, datorita faptului ca depozitele sunt utilizate pentru finantarea creditelor si a activitatilor de investitii. Bancile ofera o varietate de tipuri de depozite cu scopul atragerii fondurilor de la persoanele fizice, firme si din surse publice.

Exista multe moduri de clasificare a depozitelor (cele ale persoanelor fizice fata de cele ale firmelor, cele in moneda nationala fata de cele in valuta etc). Totusi cel mai popular mod de clasificare a depozitelor este in raport cu scadenta si cu caracteristicile contului. Principalele caracteristici ale celor mai importante tipuri de conturi sunt prezentate mai jos:

1. Conturi curente / conturi prin cecuri

Contul curent este acel tip de depozit in care:

a) banca se angajeaza:

. sa plateasca cecurile emise de depunator prin contul sau;

. sa mentina soldul net la dispozitia clientului in orice moment si

. sa crediteze in cont dobanda convenita si sa scada orice comision si cheltuiala in legatura cu acesta.

b) clientul se angajeaza:

. sa evite efectuarea oricarei operatiuni care ar crea un sold insuficient in cont;

. sa utilizeze contul conform termenilor acordului incheiat.

Conturile curente ofera de obicei o rata mica a dobanzii sau sunt fara dobanda si reprezinta o sursa de fonduri cu cost redus pentru banca. Motivul dobanzii mici sau a lipsei acesteia este satisfactia oferita clientilor prin efectuarea unor servicii pentru acestia prin banca, cum ar fi primirea chitantelor, achitarea facturilor etc.

2. Conturi de economii

Conturile de economii sunt conturi la vedere, ca si conturile curente, dar ofera o rata a dobanzii si sunt reglate in mod diferit.

Conturile de economii au o semnificatie economica diferita pentru banci, deoarece ele reprezinta depozite pe termen mediu sau lung (spre deosebire de conturile curente, care sunt considerate de obicei a avea termen scurt).

Principalele cerinte si asteptari ale depunatorilor care isi tin banii in conturi de economii sunt:

. in primul rand, siguranta (fiind asigurate de obicei prin legi si restrictii guvernamentale);

. in al doilea rand, lichiditatea (fiind livrati banii la cerere prin utilizarea unui carnet de cont);

. in al treilea rand, accesibilitatea (prin posibilitatea utilizarii oricarui automat pentru numerar - ATM - existent) si

. in ultimul rand, venitul (care este sacrificat in favoarea avantajelor mentionate mai sus).

Pana de curand, bancile nu au oferit multe servicii proprietarilor de conturi de economii. Totusi, datorita concurentei, ulterior bancile au inceput sa ofere multe servicii detinatorilor de conturi de economii, cum ar fi:

. expedierea unui extras lunar de cont, furnizand o prezentare analitica a modificarilor care au avut loc in cont;

. capacitatea de a plati anumite obligatii ale proprietarului pe baza acestui cont (comisioane pentru carduri, cheltuieli de intretinere, rate la credite etc);

. servicii bancare prin telefon (phone banking) etc.

Conturi cu termen fix

Conturile cu termen fix sunt acele depozite care nu se pot plati inainte de scurgerea unui anumit interval de timp. Datorita faptului ca ele nu se pot plati in orice moment in care ar dori detinatorul, aceste conturi aduc un venit mai mare prin rata dobanzii in comparatie cu conturile de economii. Pentru depunatori acest tip de cont are avantajul ca le aduce un venit mare pe perioada pe care ei presupun ca nu vor utiliza acesti bani, iar pentru banca el reprezinta o sursa sigura de finantare pe termen mediu si lung.

O caracteristica importanta a depozitelor pe termen este ca pot fi utilizate drept garantie la un credit si sunt destul de des utilizate in acest scop.

Certificate de depozit (CD)

Certificatele de depozit necesita o suma minima de bani ce trebuie depusa pe o perioada minima de timp, care este de obicei mai lunga decat cea ceruta pentru depozitele cu termen fix. Principalele caracteristici ale CD sunt:

. ele sunt foarte lichide (pot fi transformate in numerar la orice moment de timp -pierzand o parte din dobanda, ca penalizare);

. dreptul de proprietate poate fi transferat (noul proprietar este indreptatit sa primeasca intreaga suma la sfarsitul perioadei care a fost convenita initial intre banca si depunatorul initial).

5. Alte tipuri de conturi

In ciuda faptului ca multe tipuri de conturi depind in mare masura de cadrul legal creat de banca centrala a fiecarei tari, urmatoarele tipuri de conturi sunt prezente de obicei in orice tara:

. conturi cu restrictie de inchidere (la care depunatorul nu are dreptul de retragere a banilor pana la expirarea unui anumit termen);

. depozite pentru tineri (la care rata dobanzii oferite este un stimulent pentru promovarea depozitelor in randul tinerilor) si

. anumite conturi in valuta (la care ar trebui urmati anumiti pasi pentru stabilirea sursei de valuta etc).

Noi tipuri de depozite

Un cont tip sweep este o inovatie introdusa de curand de catre institutiile care preiau depozite. Acest concept este aplicat altor tipuri de conturi (adica la conturi tip NOW = Negociable Order or Withdrawal Account) in care soldurile peste un anumit nivel sunt transformate in fond al pietei de capital. Conturile sweep sunt oferite de banci clientilor bogati si sunt corelate de obicei cu rularea fondurilor mutuale.

. Un cont tip cash management este un produs dezvoltat de Merrill Lynch, care combina brokerajul si contul bancar, oferind clientilor dobanda zilnica pentru soldul din cont, facilitati prin cecuri, carduri de debit Visa si credite acordate imediat la rate ale dobanzii ale conturilor de brokeraj.

Operatiunile in functia de constituire a depozitelor dintr-o banca au loc in doua zone principale:

a) la ghiseu, in front office, unde au loc toate interactiunile cu clientul si

b) in spatele ghiseelor, in back office, unde are loc intocmirea documentatiei bancare.

Operatiunile de ghiseu - front office - includ:

. noi deschideri de conturi (prin utilizarea unui formular de cerere adecvat, prin cererea informatiilor de deschidere, prin introducerea datelor in baza de date, prin emiterea cardurilor si a carnetelor de cont etc);

. tranzactii efectuate de functionarul bancar de la ghiseu (prin recunoasterea -acceptarea clientului, intocmirea documentelor adecvate sau tastarea numerelor de cod corespunzatoare, transferul banilor etc).

Operatiunile din spatele ghiseelor - back office - includ:

. autentificarea si stabilirea soldului pentru toate conturile clientilor (prin transcrierea soldurilor din conturi in registrele contabile generale, pe baza documentelor utilizate);

. compensarea cecurilor prin sistemul casei de compensatii (prin sortarea cecurilor si urmarirea lor in sistemul de compensare);

. calcularea dobanzii (prin aplicarea ratelor corespunzatoare ale dobanzii si a scadentelor convenite);

. completarea documentelor pentru toate tranzactiile etc.

4. POLITICI DE CREDITE

In ultimele trei decenii, in toate tarile a luat amploare creditarea persoanelor fizice. Tipul de credite pentru persoane fizice care a ajuns probabil la saturatie in anumite tari este cel pentru locuinte, in timp ce creditele pentru consum se dezvolta vertiginos pentru banci (si riscurile in mod corespunzator).

Cand banca isi pune la punct politica privind acordarea creditelor pentru persoane fizice, inainte de toate ea evalueaza riscurile:

. riscul de creditare (riscul de neplata din partea clientului, plus riscul de a nu putea obtine suma necesara prin valorificarea garantiei, plus riscul de tara);

. riscul ratei dobanzii (in special cand bancile acorda credite la o rata fixa a dobanzii pe o perioada lunga de timp) si

. riscul de concentrare (care este mai mare cand se acorda credite mari in aceeasi directie sau unui grup de firme sau sectoare din economie).

Dupa evaluarea riscurilor, conducerea bancii decide asupra selectionarii cerintelor de piata in vederea satisfacerii cererii de credite a populatiei.

In mod continuu, banca stabileste criterii pentru aprobarea unui credit. Aceste criterii sunt de obicei:

. situatia venitului celor care cer credit si a potentialilor clienti impreuna cu familiile lor, in combinatie cu stabilitatea si situatia veniturilor permanente ale acestora;

. garantiile oferite bancilor de catre terti si

. garantiile utilizate pentru acoperirea riscului cu care se confrunta banca in diferite probleme posibile.

In sfarsit, banca stabileste procedurile de urmat pentru acordarea unui credit. Acesti pasi sunt:

. primirea cererii si informatiilor atasate;

. evaluarea posibilitatii de recuperare si a garantiilor furnizate (decizia o vor lua comitetele, in functie de valoarea creditului);

. obtinerea aprobarii de la comitetul imputernicit;

. obtinerea evaluarii legale si a examinarii garantiei;

. semnarea contractului si

. disponibilizarea sumei.

Creditarea tip "retail" este impartita in doua mari categorii: a) credite de consum si b) finantarea pentru locuinte. Tipurile de credite pentru consum pot fi impartite in moduri diferite:

. credite cu dobanzi fixe si credite cu dobanzi variabile;

. credite obtinute la punctele de vanzare sau credite obtinute la banca;

. credite in rate sau fara rate.

Cele patru categorii principale de credite de consum sunt prezentate in continuare:

Credite pentru persoane fizice

Sunt credite de valoare fixa, pe o perioada de timp fixa, la o rata a dobanzii fixa. Astfel de credite sunt disponibile pretutindeni si sunt foarte populare pentru cumpararea de masini, mobila sau alte obiecte de uz indelungat, pentru vacante etc.

Facilitati overdraft (cont descoperit)

Prin aceste facilitati clientii pot utiliza conturile de depozite nu numai in limita sumei depuse, ci pana la anumite limite convenite cu banca, sume pe care aceasta le va oferi clientilor la rate ale dobanzii stabilite de asemenea prin acord. Facilitatea de overdraft este foarte convenabila pentru client, deoarece acesta poate lua cu imprumut exact suma de care are nevoie pe o perioada ceruta, nefiind obligat sa plateasca dobanda pentru suma totala.

3. Creditarea prin carduri

Acesta este tipul de credit pentru consum cel mai larg utilizat si ofera clientului bancii posibilitatea sa ia cu imprumut sume pana la anumite limite prin utilizarea cardurilor. De cele mai multe ori, aceasta creditare are loc chiar in punctele de vanzare, intrucat cardurile pot fi de obicei utilizate pentru extrageri de numerar din automatele de plata tip ATM.

4. Cont de credit tip revolving

Clientii care au astfel de conturi pot face plati lunare regulate intr-un cont specific si apoi ei obtin permisiunea de a lua cu imprumut o suma care este mai mare pana la o anumita valoare fata de depozitul lor.

Creditarea pentru locuinte a cunoscut o crestere considerabila in ultimii 30 de ani. Principalele motive ale acestei cresteri sunt:

cresterea venitului mediu si a bunastarii generale a oamenilor in cea mai mare parte a tarilor dezvoltate;

. marile avantaje ale proprietatii asupra unei case etc. (sentimentul de siguranta);

. avantaje legate de impozit oferite in multe tari (scutirea de impozit a venitului obtinut din chirii in cazul proprietarilor, sume care vor fi deduse din impozitul pe venit, din impozitul pe rata ipotecii, din impozitul pe castigul de capital etc).

Sumele acordate de banci pentru finantarea procurarii de locuinte variaza intre 50% si 80% din valoarea totala a casei si in cazuri speciale pot ajunge chiar pana la 100%. Un alt factor luat in considerare la stabilirea sumei acordate este proportia ratelor lunare dintr-un an fata de venitul anual al beneficiarului creditului: in mod normal acest procent nu ar trebui sa depaseasca 30%.

Perioada de rambursare poate varia considerabil. In anumite tari aceasta perioada este de circa 15 pana la 20 de ani, in timp ce in altele se poate extinde pana la 50 sau 60 de ani.

Garantia obtinuta este de obicei dreptul de proprietate asupra casei, care ramane al bancii si casa nu poate fi transferata altui proprietar fara permisiunea (si probabil reglarea) bancii care a acordat creditul.

Costul unor astfel de credite poate fi de trei tipuri: a) cu rate fixe ale dobanzii -bazate pe rate pe termen scurt si rate pe termen lung; b) cu rate variabile ale dobanzii - bazate pe rate pe termen scurt si rate pe termen lung sau; c) cu dobanzi stabilite pe baza rulajului pe piata ipotecara.

Vorbind in general, in cea mai mare parte a tarilor creditele ipotecare sunt mai ieftine decat creditele de consum.

Schemele de rambursare pentru creditele de finantare pentru locuinte pot fi de cinci tipuri: a) ipoteci cu o suma fixa anuala cu plata constanta a ratelor lunare stabilite ca sume variabile de capital si dobanda; b) ipoteci rambursabile la scadenta prin incasarea sumelor dintr-un contract de asigurare pe viata; c) ipoteci cu dobanda pe o anumita perioada (5 pana la 10 ani) care sunt convertite in ipoteci cu rambursare anuala dupa aceasta perioada; d) plati care cresc gradat si; e) ipoteci lineare, care se ramburseaza prin plati egale si deci dobanda descreste in valoare absoluta.

Operatiunile in activitatea de creditare pot fi impartite in urmatoarele etape majore:

. acordarea creditului (proces care incepe cu eforturile de marketing ale bancii, continua cu evaluarea potentialilor clienti, acceptand garantiile si aproband creditul si sfarseste prin acordarea numerarului si intocmirea documentatiei);

controlului garantiei creditului (proces care incepe prin etapa de evaluare, inainte de acordarea creditului si continua pe parcursul intregii perioade in care creditul sau o parte din acesta este pe rol);

. contabilitatea si administrarea creditului (adica urmarirea procedurilor bancii si a operatiunilor contabile obligatorii de-a lungul perioadei in care creditul sau o parte din acesta este pe rol);

. revederea calitatii creditului (o functie foarte importanta care are ca scop evaluarea posibilitatilor de rambursare a soldului datorat bancii la orice moment pe durata creditului).

5. CARDURILE IN POLITICILE BANCARE

In ultimele doua decenii au fost introduse multe carduri pe piata bancara, avand diferite caracteristici, posibilitati si moduri de utilizare. Cele mai importante si mai larg utilizate sunt urmatoarele:

Card de credit: un mijloc prin care detinatorii acestuia pot face cumparaturi de bunuri si servicii si pot de asemenea sa primeasca avansuri in numerar de la comerciantii operationali - conectati la sistemul de vanzare prin card. Cele mai populare carduri sunt VISA si Mastercard, ambele fiind puse in circulatie de banci emitente.

Card ATM: un card oferit de o banca depunatorilor sai, care le permite sa efectueze anumite tranzactii prin intermediul automatelor de plata ATM, cum ar fi:

. retragere de numerar sau depunere de numerar si cecuri in conturile de economii;

. retragere de numerar sau depunere de numerar si cecuri in conturile de credit (si in conturile de credit prin card);

. obtinerea informatiei despre diferite conturi (tranzactii si detalii de sold);

. transfer de fonduri intre conturi etc.

Card de debit: un card care este card tip punct - de - vanzare si opereaza intr-un mod similar cardului de credit, diferenta constand ca in cazul cardului de debit plata este luata din contul de economii al detinatorului, de obicei prin transferul fondurilor prin intermediul unei Case Automate de Compensatie (Automated Clearing House - ACH).

Card inteligent (smart card): un card care contine un microprocesor incorporat, in memoria caruia sunt continute informatii legate de limita creditului.

Card pentru calatorii si recreere: fiind similare cardurilor de credit, diferenta consta in faptul ca soldul total este datorat in intregime la data facturarii.

Exista trei categorii de participanti pe piata cardurilor. Tinta fiecarei categorii este prezentata mai jos:

Detinatorul de card: un client al sistemului bancar care urmareste sa obtina:

. comoditate si siguranta (adica sa nu transporte numerar pentru cheltuieli neasteptate sau pentru plati planificate);

. accesul la o posibilitate de credit, care este neasigurat si pentru a carui obtinere nu este necesara de obicei o procedura complicata;

. plati intarziate sau extinse atunci cand este necesar (obtinand de asemenea avantaj din diferitele programe de plata corelate);

. usurinta inregistrarii in documente (intrucat extrasul de cont indica toate operatiunile).

Comerciantul: celalalt client al sistemului bancar care urmareste sa obtina:

. cresterea vanzarilor (fiecare client al sau are posibilitatea sa cheltuiasca cat de mult doreste pana la propriile limite, prin prezentarea cardului de credit);

. servicii pentru clientii care doresc credit pentru cheltuiala;

. reducerea riscului de acceptare a cecurilor fara acoperire;

. protectie fata de hoti (in comparatie cu vanzarile in numerar).

Bancile: (incluzand bancile emitente si bancile comerciale) care urmaresc:

. generarea veniturilor de la detinatorii de carduri datorita dobanzii percepute si a comisioanelor;

. generarea veniturilor de la comercianti datorita comisioanelor si altor taxe;

. cresterea soldurilor de depozite ((a) de la detinatorii de carduri care doresc plata automata din conturile lor de depozit a soldurilor datorate la carduri de credit si (b) de la comercianti, cand sunt platiti dupa compensarea vanzarilor prin card de credit);

. atragerea unor potentiali clienti pentru celelalte servicii bancare;

. vanzarea sau inchirierea de echipamente speciale pentru suportul vanzarilor in punctele de vanzare (points of sale = POS).

Fluxul operational al functiei cardurilor se imparte in doua sectiuni:

Fluxul traditional, care contine urmatoarele etape:

1. clientul (detinatorul potential) face cerere la banca emitenta pentru un card de credit.

2. banca emitenta evalueaza cererea si emite cardul, cand este obtinuta aprobarea.

3. detinatorul cumpara bunuri sau servicii prin utilizarea cardului in magazin.

4. comerciantul cere autorizatia - aprobarea de la banca comerciantului privind acceptarea sumei de la detinatorul cardului.

5. banca comerciantului, prin asociatia cardurilor si banca emitenta, verifica valabilitatea, daca este furat, limitele etc.

mesajul de autorizare este inaintat comerciantului prin banca acestuia.

Fluxul decontarii, care contine urmatoarele etape:

1. comerciantul trimite actul justificativ la banca sa, cerand plata.

2. banca comerciantului plateste acestuia (de obicei depunand suma in contul acestuia).

3. banca comerciantului trimite soldul debitor la banca emitenta prin asociatia cardurilor.

4. banca emitenta trimite soldul bancii comerciantului prin intermediul asociatiei cardurilor.

5. banca emitenta il taxeaza pe detinatorul cardului.

detinatorul cardului trimite plata la banca emitenta, direct sau indirect prin conturile sale din sistemul bancar.

Piata bancara cuprinde mult mai multe aspecte printre care, plati electronice, plati in numerar, operatiuni pe pietele bursiere si valutare, operatiuni in conturile firmelor. Unele din aceste produse, tehnici si politici vor fi abordate in alte capitole ale acestei lucrari.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1392
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved