Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

Statistica

PROCESUL BUGETAR

finante

+ Font mai mare | - Font mai mic




DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Originalitatea factoringului
Impozitul pe cladiri
Indicatori de performanta bancara
Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si a autorizatiilor
Fizionomia sistemului fiscal
Problema datoriei externe in tarile in dezvoltare
CONSTITUIREA SI FUNCTIONAREA BANCILOR ROMANESTI
Lucrare de practica - Finantele intreprinderii
Programul PHARE
BURSA DE VALORI


PROCESUL BUGETAR

  1. Continutul si caracteristicile bugetului de stat
  2. Principiile bugetare
  3. Etapele procesului bugetar



  1. CONTINUTUL SI CARACTERISITICILE BUGETULUI DE STAT

Bugetul de stat reprezinta un plan financiar la nivel macroeconomic in care sunt evidentiate nivelul aprobat al cheltuielilor ce se vor efectua in viitor si marimea veniturilor ce pot fi mobilizate la dispozitia statului, precum si intervalul de timp pentru care se elaboreaza bugetul.

Bugetul de stat exprima fluxurile financiare care apar in procesul repartizarii PIB, ca urmare a constituirii si efectuarii cheltuielilor publice in conformitate cu obiectivele de politica economica, sociala si de alta natura ale fiecarei perioade.

Principalele caracteristici ale bugetului de stat:

- este un act anual: bugetul de stat se elaboreaza anual, avand putere de actiune pe parcursul unui exercitiu financiar;

- este un document-program, prin care statul prevede anual marimea si structura veniturilor si cheltuielilor publice;

- este un instrument de previziune, sub forma unui tablou evolutiv si comparativ a veniturilor si cheltuielilor publice;

- este un act de autorizare, prin care puterea executiva este imputernicita de puterea legislativa sa efectueze cheltuieli si sa perceapa venituri in acord cu prevederile legale;

- este un act juridic, prin care se prevad si se aproba, prin lege, veniturile si cheltuielile anuale ale statului sau ale institutiilor publice;

- este un sistem de fluxuri financiare, prin care se exprima atat fluxurile financiare privind formarea resurselor banesti publice, cat si fluxurile financiare ce se degaja in procesul de gestionare al acestora;

- este un instrument de politica a statului in domeniul fiscalitatii – prin buget se poate reflecta politica fiscala;

- sub aspect juridic, reprezinta un act prin care sunt prevazute si autorizate veniturile si cheltuielile anuale ale statului;

- sub aspect economic – reflecta corelatiile macroeconomice, in special legatura cu nivelul si evolutia PIB.

Bugetul general consolidat cuprinde ansamblul bugetelor care formeaza sistemul bugetar, mai putin transferurile intre bugete:

- bugetul de stat;

- bugetul asigurarilor sociale de stat;

- bugetele locale;

- bugetele fondurilor speciale:

- bugetele institutiilor publice autonome;

- bugetele institutiilor publice finantate integral sau partial din Bugetul de stat, Bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele locale;

- bugetul trezoreriei statului;

- bugetul institutiilor publice finantate integral din venituri proprii;

- bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garante de stat;

- bugetul fondurilor externe nerambursabile.

Rolul bugetului general consolidat:

- rolul alocativ- reflecta, in partea de cheltuieli, modul de alocare a resurselor fiecarui an bugetar;

- rolul redistributiv – rezulta din faptul ca bugetul este un instrument prin care se redistribuie o parte din PIB prin intermediul impozitelor si taxelor, precum si prin intermediul cheltuielilor;

- rolul de reglare a vietii economice – decurge din faptul ca, datorita bugetului ca instrument cu putere de lege, se poate actiona asupra economiei stimuland sau franand o anumita activitate.

2. PRINCIPIILE BUGETARE

Principiile bugetare sunt:

a) anualitatea;

b) universalitatea;

c) unitatea;

d) neafectarea veniturilor bugetare;

e) specializarea bugetara;

f) echilibrul bugetar;

g) publicitatea;

h) principiul unitatii monetare.

a) Anualitatea bugetului

Anualitatea bugetului este considerata prima regula bugetara aplicata in practica. Acest principiu se refera, pe de o parte, la perioada de timp pentru care se intocmeste si se aproba bugetul, iar pe de alta parte, la perioada de timp in care se incaseaza veniturile si se efectueaza cheltuielile.

Anul bugetar este perioada de timp pentru care se intocmeste si se aproba bugetul si poate sa coincida sau nu cu anul calendaristic. Perioada de un an permite dimensionarea realista a cheltuielilor si incadrarea lor in bugete plurianuale. Controlul parlamentar este asigurat anual. In  cadrul anului bugetar pot interveni legi rectificative. Intr-o perioada mai mare de un an pot fi folosite:



- bugete program;

- reportul de credite bugetare;

- perioadele complementare;

- cheltuielile executate cu anticipatie.

Problema veniturilor neincasate si a cheltuielilor neefectuate, la sfarsitul anului bugetar pentru care au fost prevazute, se solutioneaza prin aplicarea a doua tipuri de sisteme:

- sistemul de gestiune: la finele anului bugetar, bugetul se inchide in mod automat, in contul de incheiere a exercitiului bugetar fiind inscrise doar veniturile incasate si cheltuielile efectuate, in timp ce veniturile neincasate si cheltuielile angajate dar neefectuate urmeaza a se reflecta in bugetul anului in care se vor realiza. Dezavantajul consta in faptul ca nu pot fi cunoscute cu exactitate veniturile si cheltuielile anului bugetar incheiat.

- sistemul de exercitiu: presupune existenta unei perioade de 3-6 luni din momentul expirarii anului bugetar pana la incheierea contului de exercitiu bugetar, timp in care se continua incasarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor. Dezavantajul sistemului consta in existenta, in parale, a doua bugete, cel al anului expirat si cel al anului in curs, care creeaza dificultati in ceea ce priveste sistemul de evidenta si control.

b) Universalitatea bugetului

Acest principiu presupune inscrierea veniturilor si a cheltuielilor in bugetul de stat in sumele lor globale. Scopul este acela de a facilita controlul financiar, interzicand compensarea intre cheltuieli si veniturile proprii. In practica, acest principiu se respecta doar partial, locul bugetelor „brute” fiind luat de elaborarea bugetelor „mixte”, in care veniturile si cheltuielile unor institutii publice figureaza cu sumele lor totale, iar ale altora doar cu soldurile.

Exceptii de la principiul universalitatii:

- resursele provenind din donatii, care nu majoreaza resursele publice totale, ci au o afectatie speciala in conformitate cu vointa celui care efectueaza donatia;

- fondurile de sprijin, care reprezinta resurse ale particularilor puse la dispozitia administratiilor publice cu conditia realizarii unor lucrari publice sau prestatii determinate;

- reconstituirea creditelor bugetare prin restituirea catre buget a sumelor necuvenite acordate cu titlu provizoriu.

c) Unitatea bugetara presupune inscrierea tuturor veniturilor si cheltuielilor statului, in sumele lor globale, intr-un singur document.

Unitatea bugetului este asigurata prin intermediul sistemului conturilor nationale, in cadrul caruia conturile administratiei publice grupeaza atat cheltuielile si veniturile statului, cat si pe cele aferente colectivitatilor locale si bugetului asigurarilor sociale de stat.

d) Neafectarea veniturilor bugetare – se refera la faptul ca, odata varsate la buget, veniturile publice se depersonalizeaza. Altfel spus, veniturile in ansamblul lor sunt utilizate pentru acoperirea tuturor cheltuielilor.

e) Specializarea bugetara – veniturile bugetare trebuie inscrise in buget si aprobate de Parlament pe surse de provenienta, iar cheltuielile in functie de destinatia lor si de continutul economic.

f) Echilibrul bugetar – veniturile publice trebuie sa acopere cheltuielile publice, in scopul asigurarii echilibrului dintre nevoile colective si resursele financiare publice. Acest principiu se respecta in procesul elaborarii bugetelor locale.

g) Publicitatea bugetului – consta in dezbaterea publica a proiectelor de buget, a conturilor generale anuale de executie a acestora; publicarea in Monitorul Oficial a bugetelor si conturilor anuale de executie.

h) Principiul unitatii monetare – toate operatiunile bugetare se exprima in moneda nationala.

3. ETAPELE PROCESULUI BUGETAR

Procesul bugetar cuprinde urmatoarele etape:

a) elaborarea proiectului de buget;

b) aprobarea bugetului;

c) executarea bugetului;

d) controlul executiei bugetului;

e) raportarea executiei bugetului;

f) aprobarea contului general de executie a bugetului.

a) Elaborarea proiectului de buget

Proiectul de buget este elaborat de Guvern, prin subsistemul institutiilor publice aflate in structura acestuia.



In vederea armonizarii alocarii si utilizarii eficiente a resurselor, este deosebit de importanta elaborarea proiectului de buget, in raport cu rezultatele obtinute in domeniile economico-sociale finantate de la buget. Astfel, este necesara formularea unor criterii de performanta: eficienta, eficacitate, economicitate.

b) Aprobarea bugetului

Institutia abilitata pentru aprobarea bugetului este Parlamentul.

Proiectul de buget inaintat Parlamentului parcurge urmatoarele etape:

- prezentarea proiectului de buget in plenul Parlamentului de catre primul-ministru sau de catre ministrul finantelor publice;

- analiza proiectului de buget in comisiile parlamentare de specialitate: buget – finante, educatie, ocrotirea sanatatii, cultura, protectia mediului, aparare nationala, agricultura, industrie, etc. se analizeaza si se aproba proiectul in Comisia de buget – finante a legislativului, moment in care este luata decizia de aprobare sau respingere a amendamentelor formulate de comisiile anterioare;

- dezbaterea si aprobarea proiectului de buget in Parlament;

- ratificarea de catre Presedintele tarii a proiectului de buget aprobat de Parlament. Din acest moment bugetul devine lege si trebuie aplicat in aceasta forma.

c) Executia bugetului – consta in activitatea de incasare a veniturilor bugetare si de efectuare a cheltuielilor aprobate prin buget. Se realizeaza de catre Guvern prin intermediul ordonatorilor de credite bugetare

Fazele executiei bugetare:

I. venituri bugetare:

a) asezarea impozitului: identificarea si dimensionarea materiei impozabile a unei persoane fizice sau juridice;

b) lichidarea impozitului: determinarea cuantumului impozitului aferent materiei impozabile, in raport cu cotele de impozitare si alte conditii prevazute de lege si care conduce a deschiderea rolului fiscal al persoanei in cauza in care se inscrie suma datorata de aceasta;

c) emiterea titlului de percepere a impozitului: inscrierea cuantumului impozitului respectiv intr-un document pe baza caruia se autorizeaza perceperea unui anumit venit bugetar;

d) perceperea impozitului: incasarea efectiva a sumei datorate de debitor.

II. cheltuieli bugetare:

a)      Angajarea: decizia care genereaza obligatia unei institutii bugetare de a plati o suma de bani catre furnizorii diferitelor bunuri si servicii publice;

b)      Lichidarea: institutia publica constata si receptioneaza furnizarea bunurilor si/sau a serviciilor contractate si stabileste suma datorata furnizorilor;

c)      Ordonantarea: actul de emitere a unei dispozitii sau ordin de plata a unei sume din alocatia bugetara in favoarea unui tert;

d)      Plata: achitarea efectiva de catre institutia publica a sumei datorate.

d) Incheierea executiei bugetare

Concretizarea modului de gestionare a bugetului se efectueaza prin intocmirea la finele anului bugetar a contului de executie bugetara. Acesta reflecta finalitatea operatiunilor de executare a veniturilor si cheltuielilor bugetare si conduce la determinarea modului in care Executivul, prin institutiile publice din structura si subordinea sa, a respectat incadrarea in venituri a cheltuielilor si a soldului bugetar aprobat de Parlament.

Contul de executie bugetara este intocmit de Ministerul Finantelor si prezentat Guvernului, care, dupa discutare, hotaraste supunerea acestuia Parlamentului pentru dezbatere si aprobare.

e) Controlul executiei bugetare – se realizeaza de Curtea de Conturi care efectueaza, la fiecare institutie publica controlul ulterior, vizand legalitatea si realitatea datelor cuprinse in contul de executie a bugetului si, in acelasi timp, verifica eficienta, eficacitatea si economicitatea executiei bugetare, pronuntandu-se asupra calitatii gestionarii banului public la fiecare institutie in parte.

f) Aprobarea executiei bugetului – pe baza raportului privind contul de executie bugetara, Parlamentul declanseaza procedura de dezbatere si aprobare a acestuia.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 888
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site