Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

LIMITELE CUATERNARULUI

geografie

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Podisul Dobrogei
Bagdad - Populatie, Suprafata - Istoria Bagdadului
LIMITELE CUATERNARULUI
Podisul Dobrogei
Municipiul Alba Iulia
Romania contemporana, in lume si in Uniunea Europeana
Italia - Geografia si clima, POLITICA ECONOMICA, EXPORTUL ITALIEI
ELEMENTELE CLIMATERICE
Trasee in Costila / Peretele Vulturilor (Policandrului)
Grecia antica in epoca bronzului

LIMITELE CUATERNARULUI

In privinta limitelor cuaternarului, avand in vedere ca ne gasim inca in aceasta perioada geologica, este important sa precizam limita inferioara, mai ales limita dintre Pliocen, ultimul etaj al Tertiarului si Cuaternar.




In scopul stabilirii limitelor inferioare ale cuaternarului s-au utilizat mai multe criterii, pe care le vom expune separat, intrucat nu intotdeauna rezultatele lor concorda.

Criteriul climatic. Avandu-se in vedere ca trasatura foarte importanta care defineste Cuaternarul este dezvoltarea in timpul sau a unor importante faze glaciare, despartite de interglaciare, la Congresul International de Geologie de la Londra din anul 1948 si apoi la cel de la Alger din 1952, s-a hotarat ca limita inferioara a cuaternarului sa fie indicata de primele deteriorari climatice inregistrate in faunele marine ale Neogenului italian (Tertiar superior), ceea ce inseamna ca termenul bazai al cuaternarului sa fie Calabrianul si echivalentul sau continental - Villafranchianul.

Calabrianul ar trebui sa reprezinte deci prima aparitie a unei specii marine - Cyprina islandica, care a trait pana atunci in apele reci, un imigrant din Oceanul Atlantic in Marea Mediterana prin Gibraltar. O secventa stratigrafica tipica pentru etajul Calabrian a fost obtinuta in localitatea Vrica (la 4 Km sud de Crotone), ea fiind retinuta ca stratotip.

Din pacate, criteriul climatic, prin precizarea stratotipului pe coasta Calabriei, nu-si gaseste o aplicabilitate prea mare in alte regiuni, pentru ca speciile reci descoperite in partea terminala a Neogenului italian isi fac mult mai tarziu aparitia, de exemplu, in Marea Nordului.

In consecinta, este necesar ca principiul climatic de fixare a limitei inferioare a Cuaternarului sa i-a ca stratotip nu o regiune izolata, precum coasta Calabriana a Mediteranei, ci sa incerce examinarea fluctuatiilor faunei la scara globala.

Astfel, prin cercetarile sedimentelor din marile profunde, in mai multe regiuni ale globului s-au propus pentru definirea limitei Pliocen - Cuaternar urmatoarele fenomene:

primele aparitii abundente de Globorotalia truncatulinoides;

schimbarea grupului Globorotalia menaardi;

disparitia speciei Globigerinoides sacculifera fistulosa de pe fundul Oceanului
Atlantic.

Limita fixata dupa aceste date s-ar situa spre 1,8 milioane ani.

Criteriul fenomenelor glaciare pentru fixarea limitei inferioare a Cuaternarului intampina dificultati si mai mari decat cel al faunei marine.

Este suficient sa mentionam ca in Noua Zeelanda primele fenomene glaciare dateaza la 500.000 de ani, morenele din Sierra Nevada (California) sunt apreciate la 0,96 milioane de ani (perioada glaciara Nebraska), fenomenele glaciare din Tahoe la 1,2 milioane ani si la 3,1 milioane ani in Owens Gorge Rock Creek, iar sedimentele glaciare din Islanda ajung la peste 3 milioane ani. Ca sa nu mai amintim si procese glaciare mai vechi, cum ar fi cele din Alaska unde se ajunge la 8,4 milioane ani (muntii Wrangell si Saint-Elias).

Precizarea limitei inferioare a Cuaternarului cu ajutorul fenomenelor glaciare se complica foarte mult prin faptul ca astfel de procese au avut loc si inaintea debutului Cuaternarului mai ales de la sfarsitul Miocenului, cu intensitati sensibile in Pliocen, pentru a se extinde cu adevarat in Pleistocen.

Criteriul paleontologic. Marchizul L. Pereto, in secventa de la Villafranca d'Asti din Apeninii septentrionali, statiunea eponima a Villafranchianului (etaj la baza Pleistocenului), stabilea urmatoarea asociatie faunistica: Mastodon arvernensis, Mastodon borsoni si Elephas meridionalis. Mai tarziu, J. Hiirzeler a aratat ca doar Mastodon borsoni provenea efectiv din stratele villafranchiene ale statiunii eponime si prin urmare



Villafranchianul ar fi rau definit si in plus ar exista o inadvertenta cronologica intre Villafranchian si Calabrian, intrucat primul ar incepe spre 3 sau 3,3 milioane ani, iar cel de­al doilea numai in jurul datei de 1,8 milioane ani. Aceasta situatie ar face caduca definitia si propunerile congreselor de la Londra si Alger.

In ultima vreme Jean Chaline si Jacques Michaux, pe baza studiului rozatoarelor de la Arrondeli, localitate situata in bazinul Villafranca d'Asti, ca 'statiune tip', au incercat sa demonstreze ca ar contine 'cupa de referinta' pentru limita inferioara a Pleistocenului, prin prezenta speciei Mimomys polonicus. Aceasta forma de micromamifer capata acum o extensiune din Siberia centrala pana in Europa de vest, ca urmare a dezvoltarii inlandisului scandinav in urma cu circa 3 milioane de ani.

Criteriul bazat pe paleontologia umana. In anul 1967, in sud-vestul lacului Rodolf (Kenia), Arnold Lewis descopera la Lothagam Hill o mandibula de Austhralopitecus cu o vechime de peste 5 milioane ani.

Criteriile culturale. Este incontestabil ca prezenta utilajelor reprezinta o marturie a hominizarii. in acest sens, descoperirile recente din estul lacului Rodolf, de la Koobi Fora, datate la 2,6 milioane ani si din valea Omo (Etiopia) cu o varsta de 2,3 milioane ani, ne indeamna sa credem ca primele utilaje create de om au putut atinge chiar varsta de 3 milioane ani.

In Europa, cele mai vechi utilaje prelucrate de om din cuartit dateaza la 1,8 milioane ani si au fost descoperite la Chilhac in Masivul Central din Franta. De asemenea, in Romania, exista o datare de 1,7 milioane ani pentru o serie de utilaje din silex (chopping-tool) de la Bugiulesti.

Criteriul paleomagnetic. Este tot mai mult preferat in ultima vreme de o serie de cercetatori pentru fixarea limitei inferioare a Cuaternarului. Episodul pozitiv Olduvai, datat la circa 1,8 milioane ani, ar corespunde cu aproximatie cu prima mare deteriorare climatica relevata in Mediterana, iar episodul pozitiv Mammoth, spre 3 milioane ani, este similar in Eurasia cu nivelul caracterizat de Mimomys polonicus si in general cu aparitia primelor unelte prelucrate in Africa Orientala (fig. 1).

Dupa cum s-a vazut limita inferioara a Cuaternarului este foarte imprecisa si extrem de variata in functie de criteriile luate in seama. De altfel, insasi intreprinderea unei astfel de actiuni, de a crea o limita, deci o discontinuitate in sanul unor fenomene continui pare discutabila. Avand in vedere toate aceste dificultati, Comisia de Stratigrafie a Cuaternarului din cadrul I.N.Q.U.A. si Uniunea Internationala de Stiinte Geologice a creat o subcomisie si un grup de lucru pentru a propune o limita conventionala cu un stratotip care sa permita corelatii complexe. Este de retinut ca I.N.Q.U.A., prin congresele din anul 1973 de la Christchurch (Noua Zeelanda), din 1977 de la Birmingham (Marea Britanie) si 1982 de la Moscova, a mentinut data conventionala de 1,8 milioane ani pentru inceputul Cuaternarului.

Dupa cum am mentionat, Cuaternarul cuprinde Pleistocenul si Holocenul. De aceea, nu este lipsit de interes sa precizam care este limita intre aceste doua mari etaje ale Cuaternarului.

Adesea prin Holocen sau Postglaciar se intelege perioada ultimilor 10.000 de ani din istoria umanitatii. Este evident ca limita celor 10.000 de ani atribuita Holocenului este absolut ipotetica. Cei 10.000 de ani nu constituie o limita stricta ci mai mult o rotunjire a unei cifre apropiata de aceasta valoare. De fapt, geologii cuaternaristi considera ca limita dintre Pleistocen si Holocen trebuie plasata la sfarsitul ultimei mari perioade glaciare, inaintea primei oscilatii majore a climei, care corespunde oscilatiei Allerod din Europa de nord (oscilatia climatica Erbiceni B sau episodul pinetelor cu mult molid din scara paleoclimatica romaneasca). Aceasta ar presupune o limita Pleistocen - Holocen in jurul datei de 11.800 B.P.

Fig. 1 - Limita Pliocen-Pleistocen (dupa H. de Lumley, 1976)



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 935
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site