Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

MINEREURILE NEFEROSE SI METALURGIA NEFEROASA

geografie

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Cetatea Sibiului
Norvegia
Grupa Bucegi
Subcarpatii Getici
STATIUNEA SOVATA
CHINA - populatie, si economie
PORTALURI DIN CENTRUL VECHI AL BUCURESTIULUI
Chile - Regiunile naturale, Resurse naturale
Grupa Retezat-Godeanu
Suedia


MINEREURILE NEFEROSE SI METALURGIA NEFEROASA

Minereurile neferoase si metalurgia neferoasa | Minereurile de metale neferoase in Romania




Minereurile neferoase si metalurgia neferoasa

Minereurile de metale neferoase sunt cele care nu contin fier sau aliaje ale acestuia. Din aceasta categorie face parte o gama variata de minereuri din care se extrag: cuprul, aluminiul, plumbul, zincul, staniul s.a., la care se adauga metalele pretioase (aur, argint, metale platinice), metalele radioactive si metalele rare (zirconiu, cadmiu, germaniu, iridiu, taliu etc.).

CUPRUL. Rezervele mondiale de minereuri de cupru sunt evaluate la circa 600 mil.tone, apreciate a avea o durata de exploatare de 50-100 de ani. In metalurgia cuprului se folosesc, alaturi de minereul extras anual, mari cantitati de metal provenit din reciclarea celui vechi. Productia mondiala de minereu de cupru se cifreaza la 9,34 mil.tone (1996). Principalii producatori mondiali sunt: Chile, S.U.A., Canada, Indonezia.

Primul loc in lume la exploatarea de minereu de cupru revine statului Chile, care detine 26,5% din productia mondiala, cu peste 15 zacaminte, cantonate in special in Desertul Atacama. Principalele exploatari se fac la Chuquicamata (una dintre cele mai mari cariere din lume, aflata la circa 2 900 m altitudine; lungimea sa este de 3,5 km, iar latimea de 1,5 km), Exotica, Rio Blanco, Sagasco, El Teniente, Tiltil, Potrerillos s.a.

Pe continentul sud-american, unde sunt cantonate peste 25% din rezervele mondiale, minereul de cupru se mai exploateaza in Peru la: Yauri (in provincia Cuzco, din sudul tarii), Marochoca, Michipuillay (in nord), Cuajone, Cerro-Verde, Cerro de Pasco; in Argentina, in regiunea Uspallata si la Paranillos Norte; in Brazilia, in statele Minas Gerais (la Sudena), Mato Grosso.

Principalii producatori mondiali de minereuri de cupru sunt:

Nr.

crt.

Tara

Productia

( mii t.1996)

din totalul mondial

Chile

S.U.A.

Canada

Indonezia

Australia

Sursa: Images économiques du monde, 1998

Pe continentul nord-american se remarca S.U.A., al doilea producator mondial de cupru, cu o pondere de 20%. Exploatarile sunt cantonate in statele din zona vestica a tarii: Utah (Bingham Cooper Mine), Arizona (Morenci), Nevada (Ely, Copper Canyon, Sweet Marie), Montana (Butte, Heddleston); in zona Marilor Lacuri, in statul Michigan (Hill Creck).

Exploatari se fac si in Canada, in provinciile: Columbia Britanica (Betlehem, Bronda, Craigmont), Manitoba (Wedusko), Ontario (Willroy), Québec (Poirier, La Pekans) si Saskatchewan (Waden Bay); in Mexic, in statul Sonora (Nacosari) din nord-vestul tarii.

In Africa, pe primul loc la exploatarea cuprului se situeaza Zambia, cu renumita 'centura' a cuprului (Copper Belt), unde extractiile sunt in cariera (Kalengwa) si in subteran (Baluba, River Lode, Mendola, Rhocana); in Africa de Sud (provincia Transvaal), Zair, Namibia, Maroc.

In Asia, minereurile de cupru se exploateaza in Indonezia, China (in partea de sud a tarii, in provinciile Yunnan, Jiangxi), Papua - Noua Guinee, Filipine (in insulele Luzon, Cebu, Negros), in Iran, India (in statul Bengalul de Vest la Janshedpur si Rajasthan, Ketri), Israel, Turcia.

Dintre tarile europene, productii notabile au Rusia (cu o pondere de 4,7%), Polonia, Portugalia, Grecia, Marea Britanie, Spania.

C.S.I., al treilea producator mondial, cu o pondere de 7,4%, detine mari exploatari de cupru pe teritoriul Rusiei (la Ekaterinburg,Celeabinsk in Ural, la Norilsk in zona polara), in Armenia (la Alaverdi), in Turkmenistan (la Koounnrad).

Australia exploateaza cuprul in statele Queensland si Tasmania.

A doua regiune geografica importatoare o formeaza tarile din Uniunea Europeana: Germania, Belgia, Marea Britanie, Franta, Italia, ale caror importuri provin din Africa si America de Sud. Un mare importator este si Finlanda, care aduce minereuri din Africa, C.S.I., America de Sud, rafineaza cuprul si apoi il exporta, ca si Belgia, in tarile vest-europene, S.U.A., Japonia.

In Asia, printre importatori se impune Japonia, care se aprovizioneaza din Australia, Africa, America de Sud, Canada.

ALUMINIUL. Aluminiul si-a facut loc mai tarziu in sfera industriei, dar s-a impus cu repeziciune datorita caracteristicilor sale superioare altor metale neferoase: de trei ori mai usor decat zincul, poate inlocui cuprul in electrotehnica, aliajele pot inlocui otelul si nu in ultimul rand dispune de o baza larga de materii prime. Aluminiul se aliaza cu siliciul si da siluminurile, iar cu magneziul un aliaj numit electron.

Impreuna cu aliajele sale, aluminiul este folosit in aeronautica, constructii navale, vagoane si autoturisme, in tehnica aerospatiala, la reactoare nucleare, cabluri electrice de transport, in constructii inlocuind lemnul, articole de menaj si ambalaje, mobilier etc.

In natura, aluminiul nu se gaseste sub forma nativa, ci numai in combinatii foarte larg raspandite: peste 30% din rocile care alcatuiesc scoarta terestra. Desi foarte raspandit, aluminiul industrial se obtine, in cea mai mare parte, din bauxita.

Rezervele mondiale de bauxita sunt apreciate la circa 30 miliarde de tone, ceea ce va asigura consumul timp de 200-300 de ani.

Regiunea geografica cu cele mai bogate rezerve o constituie Australia, care detine 30% din rezervele mondiale de bauxita. Aceasta tara reprezinta, in acelasi timp, si primul producator si exportator de bauxita pe plan mondial.

Cel mai bogat zacamant se afla la Weipa, in nordul tarii, pe tarmul vestic al Peninsulei Cape York, in statul Queensland; rezervele de aici sunt estimate la circa 2,5 miliarde tone. Alte zacaminte importante sunt in statul Australia de Vest (Western Australia), la Darling Ranges, in apropiere de Perth; in Northern Territory (Teritoriul Nordic), in Peninsula Gove, la circa 700 km de orasul Darwin. Prelucrarea bauxitei si obtinerea aluminiului se fac la uzinele din Fremantle si Kwinana (aprovizionate mai ales din zacamantul de la Darling Ranges), apoi in statul Victoria, la Point Henry si in Peninsula Gove la Melville Bay.

A doua regiune geografica reprezentativa pentru rezervele si productia de bauxita este Africa de Vest, unde sunt cantonate aproximativ 30% din zacamintele de minereuri. Aici se evidentiaza statele: Guineea, al doilea producator mondial, cu 13,1% din productia lumii; alte state producatoare de bauxita din Africa sunt: Sierra Leone, Ghana, Africa de Sud, Angola, Congo, R.D. Congo, Nigeria.

A treia regiune geografica bogata in bauxita este formata din cele doua continente americane, pe intinsul carora se disting, dupa importanta rezervelor si a productiei, trei areale: tarile din zona Marii Caraibilor, cele din nord-estul continentului sud-american si S.U.A., in America de Nord.

In zona Marii Caraibilor se afla o mare producatoare, a treia din lume, respectiv Jamaica (8,7% din productia mondiala), cu exploatari in nordul insulei, la Ocho Rios; mai produc bauxita: Haiti, Republica Dominicana, Cuba.

S.U.A. are rezerve reduse, exploatabile mai ales in statul Arkansas (circa 1,5 mil.tone).

China, are exploatari in provincia Guangxi, in partea sudica.

Principalii producatori mondiali de bauxita sunt:

Nr.

crt.

Tara

Productia

(mil t.1996)

din totalul mondial

Australia

Guineea

Jamaica

Brazilia

China

Sursa: Images économiques du monde, 1998

In C.S.I. bauxita se exploateaza la sud-est de Lacul Ladoga, la sud de Smolensk, in zona orasului Serov din nordul Uralului, la Belov intre raurile Enisei si Angara, la vest si la est de Lacul Baikal, in Rusia precum si in Kazakhstan.

Productia mondiala de bauxita a crescut continuu: de la 45,9 mil. tone din 1968, la 114 mil.tone in 1996.

Productia mondiala de aluminiu

Nr.

crt.

Tara

Productia

(mii t.1996)

din totalul mondial

S.U.A.



Rusia

Canada

Australia

Brazilia

Total cele 5 tari

Norvegia

Venezuela

Africa de Sud

Germania

India

Bahrain

Spania

Franta

Dubai (E.A.U.)

Marea Britanie

Total mondial

Sursa: Images économiques du monde, 1998

Repartitia geografica a productiei de aluminiu, care se cifreaza la 19,7 mil.tone, este diferita de cea a extractiei de bauxita, modificarile fiind determinate de cantitatea mare de energie electrica consumata la obtinerea metalului din minereu.

S.U.A., tara care produce cea mai mare cantitate de energie electrica, avand in acelasi timp si o industrie superdezvoltata, care solicita un consum ridicat de aluminiu, este primul producator mondial al acestui metal alb: 3,5 mil.tone, cu o pondere de 18% in totalul mondial.

Statele Texas si Louisiana, furnizeaza circa 80% din aluminiul american, existand aici 80 de uzine de electroliza. Mari uzine sunt concentrate la Baton Rouge, Dallas, Houston, dar si in alte regiuni ale SUA (indeosebi in nord si nord – est): la Mobile, Birmingham, Cleveland, Buffalo.

Al doilea producator mondial de aluminiu este Rusia, cu 2,8 mil.tone si o pondere de 14,5% din productia mondiala. Tara aflata pe locul sase la extractia de bauxita, deci cu o mare productie proprie. Uzinele de producere a aluminiului se afla la Bratsk, Saiansk Sushensk, Krasnoiarsk, Novokuznetk, Semipalatinsk, Kuibisev si Sankt Petersburg.

Canada se situeaza pe locul trei la productia de aluminiu, cu 2,2 mil.tone si o pondere de 11,5% in productia mondiala; are resurse modeste de bauxita, insa energie electrica ieftina, produsa in hidrocentrale mai ales; renumita pentru prelucrare este provincia Québec.

Productii importante de aluminiu mai realizeaza: Australia (1,3 mil.tone), Brazilia (1,2 mil.tone), Norvegia (880 mii tone), Venezuela (635 mii tone), Germania (577 mii tone) s.a.

PLUMBUL SI ZINCUL sunt metale care, desi au unele proprietati chimice si geochimice diferite, se gasesc in concentratii de minereuri comune.

Tabelul nr. 4

Principalii producatori de plumb sunt:

Nr.

crt.

Tara

Productia

(mii t. 1996)

din totalul mondial

Australia

China

S.U.A.

Peru

Canada

Sursa: Images économiques du monde, 1998

Rezervele de plumb (200 mil.tone) si de zinc (370 mil.tone) asigura consumul pentru o perioada de circa 50 de ani.



Faptul ca cele doua metale se gasesc si se exploateaza, de cele mai multe ori, din zacaminte comune o confirma si compararea tarilor mari producatoare de plumb si zinc. Astfel, in grupa primilor cinci producatori mondiali de plumb - Australia, China., S.U.A., Canada, Peru - patru se regasesc in primii cinci producatori de zinc - Canada, Australia, China, Peru si SUA.

Repartitia geografica a rezervelor si a productiei de plumb si zinc aduce pe primele locuri Australia, primul producator mondial de plumb (518 mii tone; 19,3% pondere) si al doilea la productia de zinc (893 mii.tone; 13,2% pondere). Resursele se exploateaza in statele New South Wales (Noua Galie de Sud) la Broken Hill (cel mai bogat zacamant, intins pe o lungime de 4 800 m, cu un procent ridicat si de argint; in cele patru mine de aici se realizeaza 70% din productia de plumb si 60% din cea de zinc a tarii); apoi in South Australia, la Beltana; in Northern Territory, la Lake George, Rum Jungle

Tabelul nr. 5

Principalii producatori mondiali de zinc sunt:

Nr.

crt.

Tara

Productia

(mii t.1995)

din totalul mondial

Canada

Australia

China

Peru

SUA

Sursa: Images économiques du monde, 1998

Pe continentul nord-american se gasesc mari rezerve de plumb si zinc. Canada, primul producator mondial de zinc (1,1 mil.tone; 16,5%) si al cincilea la productia de plumb (210 mii tone), detine unul dintre cele mai mari zacaminte din lume: Sullivan, in provincia Alberta, unde se gaseste o concentratie masiva de sulfuri sub forma lenticulara, cu o lungime de 1 800 km si o latime medie de 80 km. Plumb si zinc se extrag si in minele situate la: Flin Flon in Manitoba, Normetal si Waite-Amulet in Québec, Buchana in Newfoundland.

Statele Unite se afla pe locul trei in productia mondiala de plumb (386 mii tone, 14,3%) si pe locul cinci la productia de zinc (678 mii tone). Principalele extractii sunt localizate in statele Missouri (Flat River, Joplin), Tennessee (Mascot, Jefferson City, Enbree, toate in regiunea Muntilor Apalasi), New Jersey (Franklin Furnace, Sterling Hill), Idaho (Coeur d'Alene), Montana (Anaconda), Colorado (Leadville).

In Mexic, peste 80% din productie (175 mii tone plumb; 347 mii tone zinc) se realizeaza in patru campuri miniere: Santa Eulalia, San Francisco, Fresnillo si Sierra Mojada, care produc, in acelasi timp, si mari cantitati de argint.

Dintre tarile sud-americane se remarca Peru (locul patru in productia mondiala de plumb), Bolivia, Brazilia, Columbia.

Pe continentul asiatic, rezerve si productii mari sunt cunoscute in China (758 mii tone zinc, locul trei in lume; 420 mii tone plumb, locul doi), Coreea de Nord, India, Thailanda.

In Europa sunt cunoscute exploatarile din Suedia, Polonia, Irlanda, Spania, Bulgaria.

Pe continentul african se remarca Africa de Sud si Marocul, la productia de plumb si zinc.

Printre statele exportatoare de plumb si zinc se numara Australia, Canada, Peru, Africa de Sud, iar cele cu mari importuri: S.U.A., Marea Britanie, Japonia, Germania si Franta.

In categoria minereurilor neferoase, o grupa deosebita o formeaza minereurile de METALE PRETIOASE, din care fac parte: aurul, argintul, platina si metalele din grupul acesteia, care se impun prin proprietatile fizico-chimice si importanta economica.

Aurul se gaseste raspandit in natura, adesea in stare nativa (metal pur), fiind primul metal folosit de om, in urma cu peste 10 000 de ani.

Tabelul nr. 7

Principalii producatori mondiali de aur

Nr. crt.

Tara

Productia

in tone (1996)

din totalul mondial

Africa de Sud

SUA

Australia

CSI1

Canada

Total cele 5 tari

China

Brazilia

Indonezia

Papua – Noua Guinee

Peru

Sursa: Images économiques du monde, 1998

Africa de Sud, primul producator mondial de aur, dispune de circa 50 de mine principale, unde lucrarile miniere se desfasoara in proportie de 70% la adancimi cuprinse intre 1 500 si 3 800 m, iar concentratia de aur in minereu este de 10-20 gr./t. Cea mai mare concentratie de aur din lume se afla in districtul Witwatersrand, zacamant descoperit in anul 1886, situat in sudul provinciei Transvaal, din nord-estul tarii, avand o lungime de 280 km si o latime medie de 140 km, cu strate a caror grosime medie este de 7-50 m. Continutul de 30 gr aur la tona de minereu confera minei Free State Geduld reumele de cea mai bogata din lume. In Transvaal se mai exploateaza aur si din zona localitatilor: Kleksdorp, Blomhof, Pietersburg, Barberton, Malmani s.a.

Pe continentul african resurse aurifere detin si Ghana, Zimbabwe, Sierra Leone, Kenya, Gabon, Nigeria.

Principalele mine aurifere din S.U.A. se afla in statul Dakota de Sud (Homestake, zacamant descoperit in 1879), urmata de cele din California (Mother Lode, zacaminte in lungime de 193 km si latimea de 1,5 km, exploatate in 40 de mine), Alaska (la sud de Dawson), Utah (Utah Copper), Arizona, Colorado (Cripple Creek, in Muntii Stancosi, cu circa 65 mine), Idaho si Nevada.



In America de Nord aurul se exploateaza si in Canada, in provinciile Ontario (Mc Intyre, Porcupine, Hollinger), Québec, Columbia Britanica si in Teritoriile de Nord-Vest; in Mexic in statele Chihuahua, Hidalgo, Durango.

In Australia zacamintele de aur se afla situate in statele Victoria, Queensland si New South Wales, state situate in estul si sud-estul tarii, unde se desfasoara principala catena muntoasa australiana.

C.S.I detine intinse terenuri aurifere, principalele exploatari fiind concentrate in cinci regiuni: doua sunt pe cursul superior al fluviului Lena, iar celelalte trei sunt in bazinul mijlociu al Amurului, in Siberia Orientala si la nord de Lacul Aral.

Productia mondiala de argint se cifreaza la 14 580 tone (1996), realizata indeosebi de Mexic, Peru, S.U.A., Canada, Chile, care impreuna au o pondere de 56,8% din totalul mondial.

Regiunile muntoase ale Cordilierilor fac din tarile continentelor americane principalele producatoare mondiale de argint.

Mexicul realizeaza cea mai mare productie de argint (2 499 t; 17,1%) la nivel mondial, multe dintre mine aflandu-se in exploatare, fara intrerupere, din secolele XVI-XVIII ,cum sunt cele din statele Zacatecas (din 1570), San Luis Potosi (1703) Chihuahua (1703), Hidalgo (1534), Guanajuato (1548); acestora li se adauga si altele, cum ar fi cele din statele Sonora, Durango, Coahuila.

S.U.A. Cea mai mare mina de argint este Sunshine, care se afla la Coeur d'Alene, in statul Idaho, unde minereul contine intre 850 gr. si 1 500 gr. argint la tona. Urmeaza exploatarile din Utah (Bingham), Nevada (Tonopah, Comstock Lode), Montana (Anaconda), Arizona (Morenci), Missouri si California.

Canada Argintul se exploateaza in provinciile Ontario (Kidd Creek, Silverfields), Québec (Gaspe Cooper), Newfoundland (Buchaus Asarco), Columbia Britanica (Sullivan).

In C.S.I., zacamintele importante se gasesc in regiunea muntoasa a Uralului, in Siberia de Est, Armenia si Kazakhstan. Rusia ocupa locul noua in lume cu 3,4%, iar Kazakhstan – locul 11 cu 2,9% din productia mondiala.

Tabelul nr. 8

Principalii producatori mondiali de argint

Nr.

crt.

Tara

Productia

( tone 1996)

din totalul mondial

Mexic

Peru

SUA

Canada

Chile

Total cele 5 tari

Sursa: Images économiques du monde, 1998

METALELE RADIOACTIVE sunt utilizate in principal ca surse energetice. Din aceasta categorie, cel mai important este uraniul, element radioactiv aflat in natura mai ales in zacamintele de pechblenda.

Tabelul nr. 10

Principalii producatori mondiali de uraniu sunt:

Nr.

crt.

Tara

Productia

( tone 1996)

din totalul mondial

Canada

Australia

Niger

Namibia

SUA

Total cele 5 tari

Sursa: Images économiques du monde, 1998

Rezervele cunoscute de uraniu care sunt in exploatare se afla in proportie de 40% in America de Nord, Canada fiind primul producator mondial: obtine 33,37% din total. Principalele exploatari sunt in regiunea lacurilor Great Bear, Elliot, Athabaska si Banckroft, dar si in Peninsula Labrador si in Nova Scotia.

In S.U.A., uraniul se extrage in statele Colorado, California, Wyoming, Idaho, Arizona, New Mexico, Pennsylvania si Alaska.

A doua regiune geografica dupa importanta rezervelor de uraniu o formeaza Africa, cu 20% din cele cunoscute: Niger, Namibia, Africa de Sud, Gabon.

Australia detine circa 12% din rezervele mondiale, in statele Queensaland (Mary Kathleen, Rita, Elen Dorothy), South Australia, New South Wales.

Productii mari de uraniu obtin C.S.I. (Rusia, Uzbekistan, Kazakhstan, Ukraina), Franta, China, apoi Spania, Germania, Belgia, India, Argentina si Brazilia.

Minereurile de metale neferoase in   Romania

Cuprul se extrage in mod deosebit din cateva regiuni geografice: Carpatii Orientali, in partea de nord, sectorul Borsa: Gura Baii, Toroiaga

(in Muntii Maramuresului); sectorul Campulung Moldovenesc - Brosteni: Fundu Moldovei, Pojorata, depresiuni intramontane aflate la poalele Obcinei Mestecanis si, respectiv, Muntii Giumalau, apoi si la Valea Colbului, Gemenea, Slatioarele, Crucea, Lesu Ursului, aflate in Muntii Bistritei si ai Stanisoarei; sectorul Muntilor Hasmasu Mare: Balan si Fagul Cetatii.

Regiunea Carpatilor Orientali este cea mai importanta pentru productia de minereu de cupru; acesta se mai extrage insa si din regiunea muntoasa a Banatului (Moldova Noua, Sasca Montana, Ciclova, Oravita), din Muntii Poiana Rusca (Deva, mai exact la 2,5 km sud-est de municipiu), Muntii Metaliferi, in Muntii Apuseni (Rosia Poieni, Bucium, Rovina) si in Dobrogea (Altan-Tepe, jud. Tulcea).

Plumbul si zincul se exploateaza din masivul eruptiv Gutii, pe versantul sudic, impreuna cu minereurile auro-argintifere, unde se deosebesc doua sectoare: in vest (Ilba, Handal, Cicarlau, Nistru si Baita) si in est (Herja, Baia Sprie, Cavnic, Roata, Baius si Varatec). Tot in zona vulcanica, exploatari se fac in Muntii Tibles, la Tomnatec, Perluci, Izvorul Bailor. Arealul extractiilor mai cuprinde: Muntii Metaliferi (Magura Troisa - pe teritoriul localitatii Barbura si Baia de Aries - in extremitatea de nord-est a muntilor, pe stanga Ariesului); Muntii Poiana Rusca la: Ruschita, Muncelu Mic (pe versantul nordic) si Boita Hateg (pe versantul sud-estic).

Bauxita, minereul din care se obtine aluminiul, este localizata in Muntii Padurea Craiului, intr-un areal de circa 700 km2; concentratiile sunt de forme lenticulare cu grosimi de pana la 5 km, aflate in calcare tithonice. Exploatarile sunt cantonate la: Zece Hotare, Rosia, Lunca Sprie, Bratca, Poieni, Cornet.

Din categoria metalelor pretioase, in Romania se exploateaza aurul si argintul, minereuri aflate de multe ori alaturi de cupru, plumb si zinc. Principala regiune de exploatare se afla in Muntii Metaliferi, pe o suprafata ce insumeaza circa 2 500 km2, delimitata de localitatile Sacaramb, Zlatna, Baia de Aries, unde aurul se extrage de peste 2 000 de ani.

Resurse auro-argintifere se exploateaza si in alte zone, in primul rand in Muntii Gutai, pe versantul sudic: Sasar (la 2 km nord de Baia Mare), Valea Rosie (la 2 km nord-est de Baia Mare), Suior (la 12 km nord-est de Baia Sprie, pe versantul sud-estic al Gutiiului; este format dintr-un filon, cu grosimi de 2-20 m si o lungime de peste 1 000 m, cu mult argint).

In repartitia geografica a centrelor metalurgiei neferoase se remarca judetele din nordul tarii (Maramures, Suceava, Bistrita-Nasaud): Romplumb-Firiza si Phoenix din Baia Mare prelucreaza minereurile din care se extrag cuprul, plumbul, zincul, argintul; flotatii pentru aceleasi zacaminte sunt la Sasar, Baia Sprie, Baius, Baia Borsa, Fundu Moldovei.

La Balan (judetul Harghita) si Rosia Poieni (judetul Alba) se afla in functiune flotatii pentru concentratele de cupru; apoi cele de la Moldova Noua, Sasca Montana.

Pentru obtinerea de aur si argint functioneaza flotatiile si uzinele de preparare la Baia de Aries, Rosia Montana, Zlatna, Certeju de Sus, Sacaramb, Deva, Criscior si Gura Barza.

La Brasov si Copsa Mica se obtine cupru, plumb si zinc din minereurile complexe si cuprifere concentrate; iar din 1965 si municipiul Bucuresti a devenit centru al metalurgiei neferoase; la Zalau functioneaza, din 1980, un laminor de cupru.

Aluminiu se obtine la Slatina, utilizand alumina furnizata de uzinele din Oradea, din 1965, si din Tulcea; bauxita extrasa in Muntii Padurea Craiului este prelucrata intr-o prima faza la Chistag si Dobresti, de unde este trimisa la Oradea; uzina de alumina din Tulcea utilizeaza bauxita din import.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3953
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site