Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

Romania corelatie intre conditiile naturale

geografie

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Geografia populatiei : consideratii teoretice si metodologice
Autohtonul danubian
Marea Neagra
Carpatii Occidentali
Muntii Padurea Craiului - RETEAUA HIDROGRAFICA, VEGETATIA SI FAUNA
Valorificarea si utilizarea datelor furnizate la faza actuala a proiectului
Delta Dunarii
Clima in Carpatii Romaniei
STATIUNEA COVASNA
Carpatii Orientali


Romania corelatie intre conditiile naturale

Unitatea de relief




Clima

Hidrografia

Vegetatia

Solurile

Tipuri de mediu

1. Carpatii Orientali

Climat montan

Climat alpin (Rodna, Maramures, Calimani)

Climatul depresiunilor intramontane (inversiuni termice in depresiuni).

Influente scandinavo-baltice in grupa nordica

Vanturi de tip foehn catre zonele submontane. Brize montane.

Siretul si afluentii sai: Suceava cu Putna si Sucevita, Moldova cu Moldovita si Neamt, Bistrita cu Neagra, Bistricioara, Bicaz, Tarcau si Cracau; Trotus cu Uz, Slanic, Oituz, Casin si Tazlau; Susita, Putna cu Zabala, Milcov si Ramna; Ramnicu Sarat, Buzau cu Basca Mare, Basca Mica si Slanic.

Tisa si afluentii : Viseu, Iza, Tur, Somes, Mures.

Somesul si afluentii: Somesul Mare (cu afluentii Salauta si Sieu cu Bistrita) si Lapus.

Muresul si afluentii sai: Gurghiu, Niraj, Tarnava Mica, Tarnava Mare.

Oltul si afluentii sai: Raul Negru, Timis, Barsa, Homorodul Mare si Mic.

Ialomita si afluentii: Prahova cu Doftana, Teleajen si Cricovul Sarat.

Lacuri: glaciare (Lala, Buhaiescu), in masive de sare (Costiui, Ocna Sugatag); de crater (Sf. Ana); de baraj natural (Rosu), antropice (Izvorul Muntelui, Siriu, Paltinu).

Izvoare minerale carbogazoase (Dorna, Borsec, Bilbor, Tusnad, Covasna); izvoare sarate (Slanic Moldova).

Zona padurilor

- etajul fagului

- paduri de fag si conifere.

- etajul coniferelor (molid)

Zona alpina (Rodna, Maramures, Calimani, Ceahlau, Ciucas) cu pajisti si tufarisuri alpine si subalpine.

Azonala: vegetatia luncilor.

Cea mai extinsa zona forestiera si padure de conifere (40% din suprafata forestiera).

Cambisoluri

Spodosoluri

Andosoluri pe rocile vulcanice.

Azonale: Hidromorfe in Dep. Dornelor, Aluvionare in lunci

Muntilor inalti (alpin si subalpin), peste 1800 m

Muntilor mijlocii (1000-1800 m)

Muntilor josi (sub 1000 m)

Depresiunilor intramontane.

Culoare de vale si defilee.

2. Carpatii Meridionali

Climat montan

Climat alpin

Inversiuni termice in depresiuni.

Influente submedit. pe V. Cernei.

Brize montane.

Vanturi de tip foehn catre depresiunile submontane.

Afluenti ai Dunarii: Timisul cu Raul Rece si Bistra, Cerna, Jiul (de vest si de est cu Jietul) cu Tismana, Motru si Gilortul, Oltul cu Cibin si Sadu, Lotru, Oltetul cu Cerna, Topologul; Argesul cu Valsan, Raul Doamnei si Dambovita,; Ialomita .

Afluenti ai Muresului: Strei cu Raul Mare; Sebes.

Lacuri: glaciare (Balea, Bucura, Zanoaga), antropice (Vidraru, Vidra, Bolboci, Scropoasa,)

Zona padurilor: etajul fagului, paduri de fag-conifere, etajul coniferelor.

Zona alpina: etajul subalpin cu jneapan si ienupar si alpin propriu-zis cu pajisti alpine. Azonala: vegetatia luncilor

Cambisoluri

Spodosoluri

Azonale: aluvionare in lunci.

Muntilor inalti (alpin si subalpin), peste 1800 m

Muntilor mijlocii (1000-1800 m)

Depresiunilor intramontane.

3. Carpatii Occidentali

Climat montan

Climat subalpin restrans (Bihor, Vladeasa, Mt. Mare)

Climatul depresiunilor.

Influente oceanice si submediteraneene.

Vant de tip foehn catre dep. submontane din est. Brize montane.

Afluenti ai Tisei:

- Afluentii Somesului: Somesul Mic cu Somesul Cald si rece, Almas si Agrij.

- Barcau; Crasna; Crisul Repede cu Dragan si Iada; Crisul Negru si Alb.

- Afluenti ai Muresului: Aries si Ampoi.

- Bega;

Afluenti ai Dunarii: Timis cu Bistra si Barzava; Caras; Nera.

Lacuri: carstice (Varasoaia, Ighiu), antropice (Valiug pe Barzava; Portile de Fier, pe Iada si Dragan, Somes)

Paduri de fag si carpen

Etajul fagului

Paduri de fag cu rasinoase

Etajul coniferelor (molid)

Pajisti si tufarisuri sub alpine

Azonala: de influenta submediteraneana, vegetatia luncilor.

Argiluvi

soluri

Cambisoluri

Spodosoluri

Aluvionare in lunci

Vertisoluri

Andosoluri

Muntilor inalti (subalpin), peste 1800 m

Muntilor mijlocii (1000-1800)

Muntilor josi (sub 1000 m)

Dep. intramontane.

Culoare de vale si defilee.

4. Depresiunea Transilvaniei

Climat de dealuri

Climatul depresiunilor submontane

Influente oceanice

Vanturi de tip foehn in dep. submontane.

Afluentii Somesului: Somesul Mare si afluentii sai (Sieu cu Bistrita, Salauta), Somesul Mic, Almas, Agrij, Lapus.



Muresul cu afluentii: Gurghiu, Tarnava cu Tarnava Mare si Mica si Secas, Aries, Ampoi, Sebes cu Secasul Mare.

Oltul cu afluentii: Homoroadele, Cibin cu Hartibaciu.

Lacuri: in masive de sare (Ursu, Lacul Avram Iancu de la Ocna Sibiului, Ocna Mures, Turda, Ocna Dej); iazuri (Zau de Campie, Catina, Geaca, Legii, Stiucii)

Zona padurilor: etajul stejarului (gorun, carpen), paduri de stejar, carpen si fag.

Azonala: in lunci, pe saraturi

Molisoluri

Argiluvi

soluri

Cambisoluri

Azonale: aluvionare, saraturoase, hidromorfe.

Dealuri joase (300-700 m)

Dealuri inalte (700-1000 m)

Depresiuni marginale

Urbane si urban industriale

5. Subcarpati

Climatul dealurilor inalte. Climatul dep. subcarpatice cu vanturi de tip foehn. Influente submedit. si de tranzitie in Subcarpatii Getici, de ariditate (Curburii si ai Moldovei).

Jiul cu Tismana, Motru si Gilortul; Oltul cu Oltetul cu Cerna si Topolog, Argesul cu Valsan, Raul Doamnei si Dambovita, Ialomita cu Cricovul Dulce, Prahova cu Doftana, Teleajen si Cricovul Sarat.

Afluenti ai Siretului: Buzaul cu Slanic, Ramnicu Sarat, Putna cu Ramna si Milcov, Susita, Trotus cu Oituz, Casin si Tazlau, Bistrita cu Cracau, Moldova cu Neamt. Lacuri: in masive de sare (Ocnele Mari, Slanic, Telega); antropice: pe Bistrita, Arges, Olt, Jiu (Ceauru). Izvoare minerale sarate, sulfuroase.

Zona padurilor:

-etajul stejarului (gorun)

- paduri de stejar, carpen si fag

- etajul fagului

azonala: din lunci, pe saraturi

Argiluvi

soluri,

Cambisoluri

Aluvionare

Saraturoase

Hidromorfe

Dealuri subcarpatice inalte

Dealuri joase

Depresiuni subcarpatice

Medii industriale

6. Dealurile de Vest

Climat de dealuri joase

Influente oceanice si submediter. (Dl. Banatului)

Afluenti ai Tisei: Tur, Somesul cu Lapus, Barcau, Crasna, Crisurile, Mures, Bega;

Afluenti ai Dunarii: Timis cu Barzava, Caras, Nera;

Lacuri: antropice

Zona padurilor:

-etajul stejarului

-azonala

Argiluvi

soluri

Soluri de lunca

Dealuri joase cu suprafete forestiere sau cu utilizare agricola

7. Podisul Mehedinti

Climat de dealuri inalte

Influente submedit.

Afluenti ai Dunarii: Topolnita, Motru

Lacuri carstice: Zaton, Ponoare

Zona padurilor

Etajul stejarului

Paduri de gorun si fag

Azonala: submediteran.

Argiluvi

soluri

cambisoluri

Mediul dealurilor inalte

8. Podisul Getic

Climat de dealuri joase

Influente submedit (Austrul), si de tranzitie.

Afluenti ai Dunarii: Jiul cu Motru, Gilort si Amaradia; Oltul cu Topolog si Oltet cu Cerna, Vedea cu Cotmeana si Teleorman; Arges cu Raul Doamnei si Dambovita

Lacuri antropice pe Olt, Arges; iazuri.

Zona padurilor

etajul stejarului

paduri de stejar, gorun, carpen, fag

Argiluvi

soluri

Cambisoluri

Partea mai inalta in nord, impadurita

Partea mai joasa din sud

Industriale

9. Podisul Moldovei

Climat de dealuri inalte (Pod. Sucevei)

Climat de dealuri joase (Campia Jijiei, Pod. Barladului). Influente scandinavo-baltice in nord si de ariditate in rest.

Siretul si afluentii sai: Suceava, Moldova, Barladul cu Crasna, Vaslui, Racova, Tutova si Zeletin;

Prutul si afluentii sai: Baseu, Jijia cu  Sitna si Bahlui

Lacuri: iazuri (Dracsani)

Zona padurilor:

etajul stejarului



paduri de stejar, carpen si fag

zona stepei si silvostepei in sud si est

azonala: in lunci

Argiluvi

soluri

Cambisoluri

Molisoluri

Azonale: de lunca, hidromorfe

Dealuri joase si inalte de podis

Culoare largi de vale

Medii urbane si industriale

10. Podisul Dobrogei

Climat de dealuri joase in nord

Climat de campie in sud

Influente de ariditate si pontice

Afluenti ai Dunarii

Afluenti ai Marii Negre: Telita, Taita, Casimcea, Slava

Lacuri: lagune (Razim, Golovita, Zmeica, Sinoe, Siutghiol), limanuri maritime (Babadag, Tasaul, Tatlageac, Costinesti, Techirghiol, Mangalia) limanuri fluviale (Oltina, Bugeac, Vederoasa)

Zona stepei si silvostepei

Zona padurilor etajul stejarului (cer si garnita)

Azonala in lunci si pe dunele de nisip

Molisoluri (cernoziomuri, soluri balane)

Argiluvi

soluri

Azonale: aluvionare, psamosoluri

Continental cu nuante de ariditate

Mediul de podis

Mediul de litoral

11. Campia Romana

Climat de campie

Influente submediteraneene, de tranzitie si de ariditate

Afluenti ai Dunarii: Drincea, Desnatui, Jiul cu Amaradia, Oltul cu Oltet, Vedea cu Calmatui si Teleorman, Argesul cu Neajlov cu Calnistea, Sabar si Dambovita cu Colentina, Mostistea, Ialomita cu Prahova si Cricovul Sarat si Sarata, Calmatui, Siretul cu Buzaul, Ramnicul Sarat, Covurlui si Barlad.

Lacuri de tasare (crov) dulci si sarate: Ianca, Plopu, Movila Miresii, Lacul Sarat, Amara, Plascu

Lacuri intre dunele de nisip (zona Calafat din Oltenia); iazuri si helestee.

Limanuri fluviale: Snagov, Caldarusani, Fundata, Strachina, Mostistea, Balta Alba

Zona stepei si silvostepei

Zona padurilor etajul stejarului (stejar termofil, cer si garnita)

Azonala in lunci, pe dune de nisip, pe saraturi

Molisoluri

Argiluvi

soluri

Azonale: aluvionare, psamosolurihidromorfe, halomorfe (saraturoase)

Mediul continental de tranzitie in vest

Mediul continental cu nuante de ariditate in est.

Medii urbane si industriale

12. Campia de Vest

Climat de campie

Influente oceanice si submediteraneene in sud

Afluenti ai Tisei: Tur, Somesul, Crasna, Barcau, Crisurile, Muresul si Bega.

Afluenti ai Dunarii: Timis cu Poganis si Barzava

Lacuri de crov, intre dune, iazuri si helestee (Cefa), termale (Baile Felix)

Izvoare termale (Felix, 1 Mai, Calacea)

Zona silvostepei

Zona padurilor etajul stejarului (cer si garnita)

Azonala: in lunci, pe dune (C. Carei)

Molisoluri

Argiluvi

soluri

Azonale: aluvionare, hidromorfe, psamosolurisaraturoase

Mediul continental de tranzitie cu exces de umiditate

Urbane si industriale

13. Delta Dunarii

Climat de delta

Influente pontice

Bratele Dunarii: Chilia, Sulina, Sfantu Gheorghe

Canale, balti, garle, mlastini, lacuri (Fortuna, Matita, Gorgova, Rosu, Puiu, Puiulet, Merhei, Isac, Bogdaproste, Rusca, Obretin, Dranov)

Vegetatie de lunca si delta

Hidromorfe

Neevoluate (plaur)

Psamosoluri

Continental cu nuante de ariditate (campie deltaica si lagunara)

14. Lunca Dunarii

Climat de campie

Cea mai calda regiune a tarii

Influente submediteraneene, de tranzitie si de ariditate

Fluviul Dunarea, care in sectorul baltilor se desface de doua ori in cate doua brate.

Garle, balti, mlastini, lacuri de lunca (Brates), limanuri fluviatile (Mostistea), hidroenergetic (Ostrovul Mare)

Vegetatie de lunca

Aluvionare si hidromorfe

Mediul de lunca cu umiditate, influentat antropic






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1361
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site