APA - JUDETUL ARGES

Baraj Rausor

Figura 1

1 Introducere

Apele reprezinta o resursa naturala, regenerabila, vulnerabila si limitata, element indispensabil pentru viata si societate, materie prima pentru activitati productive, sursa de energie si cale de transport, factor determinant in mentinerea echilibrului ecologic.

Apa nu este un produs comercial oarecare, ci este un patrimoniu natural care trebuie protejat, tratat si aparat ca atare. Apele fac parte din domeniul public al statului.

Cunoasterea, protectia, punerea in valoare si utilizarea durabila a resurselor de apa sunt actiuni de interes general.

Pe teritoriul judetului Arges exista resurse de apa de suprafata si resurse de apa subterane. Acestea asigura pe langa alimentarea cu apa a populatiei si necesitatile industriale si agricole

2 Cadru legislativ

Directiva Cadru privind apa nr. 2000/60/CE

Transpunere

Legea Apelor nr. 107/1996;

• Legea nr. 310/28.06.2004 (M.O. nr. 584/30.06.2004) pentru modificarea si completarea Legii apelor nr. 107/1996.

Directiva Consiliului nr.76/464/CEE si Directivele fiice 82/176/CEE, 83/513/CEE, 84/156/CEE, 84/491/CEE si 86/280/CEE, modificate prin 88/347/CEE si 90/415/CEE privind poluarea cauzata de anumite substante periculoase deversate in mediul acvatic al Comunitatii

Transpunere

• HG nr. 351/2005 (M.O. nr. 428/20.05.2005) privind aprobarea Programului de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase;
• HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate;
• HG 352/2005 (M.O. nr. 398/2005) privind modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate.

Implementare

• OM nr. 1141/2002 (M.O. nr. 21 din 16.01.2003), pentru aprobarea Procedurii si a competentelor de emitere a avizelor si autorizatiilor de gospodarire a apelor

Directiva Consiliului nr. 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane

Transpunere

• HG nr. 351/2005 (M.O. nr. 428/20.05.2005) privind aprobarea Programului de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase;
• HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate;
• HG 352/2005 (M.O. 398/2005) privind modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate.

Directiva Consiliului nr. 78/659/CEE privind calitatea apelor dulci ce necesita protectie sau imbunatatire pentru a sustine viata pestilor

Transpunere

HG nr. 202/2002 (M.O. 196/22.03.2002) pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafata care necesita protectie si ameliorare in scopul sustinerii vietii piscicole

Directiva Consiliului nr. 79/923/CEE privind calitatea apelor pentru moluste

Transpunere

HG nr. 201/2002 (M.O. nr. 196/22.03.2002) pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor pentru moluste

Directiva Consiliului nr. 76/160/CEE privind calitatea apei de imbaiere

Transpunere

HG nr. 459/2002 (M.O. nr. 350/27.05.2002) privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru imbaiere;

HG nr. 88/2004 privind supravegherea sanitara, inspectia si controlul zonelor naturale de imbaiere.

Directiva Consiliului nr. 80/68/CEE privind protectia apelor subterane impotriva poluarii cauzate de anumite substante periculoase

Transpunere

• HG nr. 351/2005 (M.O. nr. 428/20.05.2005) privind aprobarea Programului de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase

4.3  Resurse de apa

3.1 Resursele de apa teoretice si tehnic utilizabile

Apele curgatoare de pe teritoriul judetului Arges, apartin bazinelor hidrografice Arges, Vedea si Olt, lungimea totala a principalelor cursuri de apa fiind de circa 1000 km, la care se adauga inca 1500 km ape secundare. Judetul Arges, face parte din bazinul hidrografic Arges-Vedea, pentru care resursele de apa sunt :

Bazinul hidrografic Arges

Tabel 3.1.1.

Bazinul hidrografic Vedea

Tabel 3.1.2.

Cel mai mare colector este raul Arges care preia apele din partea de nord si nord-vest a judetului pe care il strabate pe directia nord-vest - sud-est, pe o lungime de 140 km. Principalii afluenti ai raului Arges sunt : raul Doamnei ( 110 km ), raul Valsan (84 km ), raul Dambovita ( se varsa in Arges la Budesti judetul Ilfov ). Din suprafata totala a bazinului ( 2579 km² ) , circa o treime ( 650 km² ), se afla in limitele judetului Arges. O caracteristica a raului Arges in judet este data de numeroasele lacuri de acumulare care sunt : Vidraru, Cerbureni, Curtea de Arges, Zigoneni, Valcele, Budeasa, Bascov, Prundu, Golesti. Pe afluenti lacurile de acumulare sunt : Rausor ( raul Targului ), Pecineagu ( raul Dambovita ), Maracineni ( de rezerva-raul Doamnei ), Baciu (raul Doamnei ), Valsan.

Figura 3.1

Lacurile naturale glaciare sunt cantonate mai ales in muntii Fagaras, unde glaciatiunea a avut o mare extindere in pleistocenul superior. Dintre cele 18 lacuri glaciare dispuse pe versantul sudic, in judetul Arges, 12 sunt ocrotite in conformitate cu Legea 5/2000.

In partea de nord-vest a judetului se afla cursul superior al raului Topolog, afluent al Oltului, cu obarsia in caldarile glaciare de sub Negoiu.

Parte de nord a judetului este drenata de sistemul hidrografic al raului Vedea

( 15 km ), cu obarsia in podisul Cotmeanei, care are o serie de afluenti, care isi aduna apele din zona de podis ( raurile Vedita si Cotmeana ) sau care izvorasc din Campia Piemontana a Vedei ( Bureda, Valea Cainelui, Teleormanul ).

In judetul Arges, apele freatice se gasesc in general la mari adancimi ( peste 100 m ), datorita atat ponderii reliefului, cat si structurii sale. In partea de nord-vest a bazinului hidrografic Arges, in Podisul Cotmeana si Vedea, ca si la sud de Pitesti, se remarca o regiune lipsits de straturi acvifere permanente si de debite permanente, alimentarile cu apa putandu-se face local din puturi sapate la adancimi de 50-200 m, cu debite reduse ce variaza intre 0,5-1,0 l/s. In Lunca Argesului, ca si in luncile raurilor din sud, apa freatica se gaseste la 10-20 m adancime.

3.2Prelevari de apa

In anul 2007 volumele de apa captate pe surse, in bazinele hidrografice ale judetului Arges, conform HG 1001/1990 cu modificarile ulterioare, au fost :

Tabel 3.2.1

3.3 Mecanismul economic in domeniul apelor

Apa constituie o resursa naturala cu valoare economica in toate formele sale de utilizare/exploatare.Conservarea,refolosirea si economisirea apei sunt incurajate prin aplicarea de stimuli economici, pentru cei care manifesta o preocupare constanta in protejarea cantitatii si calitatii apei, precum si prin aplicarea de penalitati celor care risipesc sau polueaza resursele de apa.

Mecanismul economic specific domeniului gospodaririi cantitative si calitative a resurselor de apa include sistemul de contributii, plati bonificatii, tarife si penalitati ca parte a modului de finantare a domeniului si de asigurare a functionarii Administratiei Nationale Apele Romane.

Contributiile specifice de gospodarire a apelor, sunt diferentiate, in vederea stimularii economice a utilizarii durabile a resurselor de apa, pe categorii de surse si grupe de utilizatori si pe substante poluante din apele uzate evacuate in resursele de apa. Folosintele consumatoare de apa au incheiat contracte de prestari servicii privind gospodarirea apelor cu D.A.A.V-Pitesti, aplicandu-se preturi si tarife conform reglementarilor in vigoare.

Tabel 3.3.1

4 Ape de suprafata

1 Starea rậurilor interioare

Evaluarea calitatii apelor de suprafata consta in monitorizarea parametrilor biologici, hidromorfologici, fizico-chimici, a poluantilor prioritari si altor poluanti evacuati in cantitati importante. Potrivit reglementarilor se disting 5 clase de calitate.

In anul 2007 lungimea totala a rậurilor supravegheate pe teritoriul judetului Arges este de 1262 km. Evolutia calitatii apelor de suprafata, comparativ cu normativele in vigoare se prezinta astfel :

-clasa a-I-a451.7 km

-clasa a-II-a 553.5 km

-clasa a-III-a 153.8 km

-clasa a-IV-a59 km

-clasa a-V-a 44 km

Incadrarea tronsoanelor de rau caracteristice pe clase de calitate conform Ordinului 1146/2002 in raport cu indicatorii fizico-chimici

Incadrarea tronsoanelor de rau caracteristice pe clase de calitate

Tabel 1.1.

Figura 1.

Figura 2.

2 Starea lacurilor

2.1Calitate principalelor lacuri din Judetul Arges in raport cu gradul de troficitate

Calitatea principalelor lacuri din judetul Arges in raport cu gradul de troficitate

In anul 2007 au fost expertizate urmstoarele lacuri : Vidraru, Oesti, Zigoneni, Valcele,  Budeasa, Bascov, Golesti, Rausor, Pecineagu.

Tabel 2.1.

2.2 Calitate principalelor lacuri din Judetul Arges in raport cu chimismul apei - Clasele de calitate din punct de vedere fizico-chimic sunt redate in tabelul 2.1

3 Starea Fluviului Dunarea- Nu este cazul

4 Calitatea apei Dunarii pe teritoriul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii - Nu este cazul

5 Ape subterane

Factorii care influenteaza calitatea apelor subterane sunt in mare parte identici cu cei ce influenteaza calitatea apelor de suprafata. Apele meteorice aduc aport de gaze dizolvate atmosferice (oxigen, azot, dioxid de carbon, hidrogen sulfurat etc.) si minerale dizolvate (bicarbonati si sulfati de calciu si magneziu dizolvati din roci; azotati si cloruri de sodiu, potasiu, calciu si magneziu dizolvate din sol si detritusuri organice; saruri de fier si mangan).

Utilizarile casnice fac sa ajunga in apa subterana, prin intermediul exfiltrarilor din tancuri septice sau canalizari neetanse, precum si din infiltrarea din apele de suprafata, detergenti, azotati, sulfati si alti produsi de degradare a substantelor organice, saruri si ioni dizolvati din reteaua de apa potabila, precum si compusi organici solubili. Utilizarile industriale ale apelor genereaza ajungerea in apele subterane a diverselor saruri dizolvate in ape uzate industriale ce se infiltreaza in sol din apele de suprafata poluate. Agricultura genereaza aport de saruri din apa de irigatie. Depozitele de gunoi aduc aport de produsi organici de descompunere, substante chimice solubile, gaze solubile, saruri provenite din cenusa. Calitatea apelor subterane din judetul Arges a fost monitorizata in anul 2007, prin analize efectuate de Agentia de Protectia Mediului Pitesti si prin analize trimestriale efectuate de agentii economici cu potential impact asupra calitatii mediului.

Din datele transmise de Directia Apelor Arges-Vedea calitatea apelor subterane din judetul Arges in anul 2006 s-a prezentat astfel :

Tabel 5.1.

Agentia pentru Protectia Mediului a efectuat analize in urmatoarele puncte :

Tabel 5.2

Expertize foraje de observatie efectuate la APM Pitest

Tabel 5.3.

Datele centralizate de APM Pitesti privind calitatea apelor subterane din judetul Arges, monitorizate la forajele de observatie indica valori ce se inscriu in limitele admise de standardele in vigoare, cu exceptia indicatorilor incarcare organica in 22% din cazuri

Analize de pesticide in apa subterana din zone afectate

Tabel 5.

Analizele efectuate pe probele prelevate din zona cu depozitul Micesti indica valori care depasesc concentratia maxima admisa pentru continutul de pesticide, pentru localitatea Falfani se constata o diminuare a concentratiilor de pesticide fata de ani anteriori.

Agenti economici care au monitorizat calitate apelor subterane in anul 2007

Tabel 5.5

6. Apa potabila

Retele de alimentare cu apa

Tabel 6.1

Obiective strategice de mediu pentru apa potabila

-apa potabila de calitate pentru toti locuitorii din aglomerarile umane

-apa potabila de calitate pentru toti locuitorii din localitatile izolate

-statii performante de tratare a apei potabile

-sistem de monitorizare si informare publica privind calitatea apei destinata consumului uman

7.Apele uzate

Principala sursa de poluare permanenta o constituie apele uzate reintroduse in receptori, dupa utilizarea apei in diverse domenii..In bazinul hidrografic Arges conform datelor furnizate de DAAV Arges, din totalul de 51.859 milioane metri cubi , ape evacuate in anul 2007, 26.877 milioane metri cubi sunt insuficient epurate si 0.004 milioane metri cubi necesita epurare.

7.1.Surse majore de poluare si grad de epurare

Tabel 7.1.1

- statia de epurare Pitesti : indicatorii: amoniu, azot total, CBO5, CCOCr si fosfor, au prezentat depasiri;

- statia de epurare Curtea de Arges : amoniu, fosfor substante organice (CBO₅), suspensiile si CCOCr au prezentat depasiri;

- statia de epurare Campulung : amoniu, azot total, fosfor si suspensiile au prezentat depasiri

- statia de epurare SC Arpechim SA: CCOCr au prezentat mici depasiri

- statia de epurare ICN Colibasi: CCOCr au prezentat depasiri.

La celelalte surse de impurificare s-au inregistrat valori care se incadreaza in limitele avizate.

Statii de epurare - efluenti care au inregistrat valori ale indicatorilor de calitate peste limitele avizate :

Tabel 7.1.2

Statia de epurare Pitesti

Figura 7.1

7.2.Retele de canalizare

7.2.1. Apa menajera

Tabel 7.2.1

Ca urmare a monitorizarii substantelor prioritar periculoase s-a identificat prezenta urmatoarelor substante din Lista I (cf.HG 351/2005)in reteaua de canalizare si efluentul Statiei de epurare Pitesti :

Tabel 7.2.2

8.Zone critice sub aspectul poluarii apelor de suprafata si a celor subterane

Situatia zonelor critice sub aspectul poluarii apelor de suprafata si a celor subterane in judetul Arges se prezinta astfel :

Tabel 8.1

9.Obiective si masuri privind aspectul poluarii apei

• Prevenirea si reducerea poluarii industriale de catre agentii economici in localitatile judetului;
• imbunatatirea calitatii apei in zonele poluate;
• gestionarea deseurilor industriale si menajere;
• ecologizarea agriculturii si folosirea rationata a terenurilor agricole;
• promovarea unei campanii mediatice in randul cetatenilor privind protectia mediului inconjurator.

10. Concluzii

Calitatea apei de suprafata corespunde in cea mai mare parte claselor I III exceptie facand Cotmeana clasa a IV a pe 42 de km si clasa a V-a pe o lungime de 32 Km datorita nutrientilor, salinitatii si a regimului de oxigen , Sabar clasa a V-a pe o lungime de 12 Km datorita nutrientilor, salinitatii si a regimului de oxigen si Raul Dambovnic incadrat in clasa a IV - a pe o lungime de 17km , datorita nutrientilor, salinitatii si a regimului de oxigen.

Apele subterane monitorizate indica incarcari in substante organice amoniu si azotiti si azotati in 20 % din forajele monitorizate.

Statiile de epurare apartin localitatilor urbane, ca si statia de epurare a Arpechim SA, realizeaza grade de epurare cuprinse intre 20 80 % pentru indicatorii specifici, ceea ce denota deficiente de exploatare intretinere , ca si utilizarea unor tehnologii de epurare invechite.