Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie


Biotopuri si biodiversitate. Specii reprezentative si “bioindicatoare” - Conservarea biodiversitatii

Ecologie mediu

+ Font mai mare | - Font mai mic




Biotopuri si biodiversitate. Specii reprezentative si “bioindicatoare”

Fiecare tip de habitat, biotop sau ecosistem este caracterizat de prezenta unor specii caracteristice, frecvent euconstante, care imprima particularitatea specifica fiecarui caz in parte. Prezenta constanta a unor specii le face sa fie adevarati bioindicatori ai mediilor respective. Daca speciile vegetale sunt o permanenta si caracterizeaza direct biotopul espectiv, mult mai dificila este identificarea prezentei speciilor de animale si in special a mezo- si microfaunei. Si la nivelul acestora sunt frecvent prezente specii comune, care edifica biocenoze specifice. Pe langa acestea o serie de alte specii care pot fi imigranti temporari contribuie la sporirea biodiversitatii comunitatilor.





In ecosisteme terestre, la nivelul solului, pedofauna are reprezentantii ei (Fig. 6-46, a, b), la fel ca si ecosistemele acvatice (Fig. 6-47).

Fig. 6-46. Specii reprezentative ale pedofaunei (a, b) (dupa Godeanu si Paraschiv, 2005; Smith, 1974). 1 – ciuperci din sol; 2 – insecte; 3 – coleoptere; 4 – chilopode; 5 – melci; 6 – limacsi; 7 – diplopode; 8 – formicide; 9 – cicade (nimfe); 10 – lumbricide; 11 – viermi sarma; 12-13 – acarieni, pseudoscorpioni si colembole; 14 – fungi si nematode; 15 – protozoare; 16 – izopode.

Fig. 6-47. Specii caracteristice unor ecosisteme acvatice si care caracterizeaza anumite etape din succesiunea unui lac. 1 – Ardea cinerea (batlan); 2 – Hydrometra stagnorum (Heteroptera: Gymnocerata); 3 – Notonecta glauca (Heteroptera: Cryptocerata = Hydrocoridae); 4 – Dytiscus marginalis – larva (Coleoptera: Adephaga, carabidae); 5, 13 – Hydrophilus piceus – “boul de balta” (Coleoptera: Poliphaga); 6, 14 – Dytiscus marginalis – adult; 7 – Culex sp. – larva; 8 – Nepa cinerea (Homoptera: Cryptocerata); 9 – Ranatra linearis (Homoptera: Cryptocerata); 10 – Anas sp.; 11 – Gammarus sp. (Crustacea); 12 – Notonecta glauca (Homoptera: Cryptocerata); 15 – Agrion sp. – larva (Odonata); 16 – Eschna sp. – larva; 17 – Pyrganea grandis (Insecta: Trichoptera); 18 – Ephemeroptera – larva; 19 - …..; 20 – larva de Chironomide; 21 – Hirudo medicinalis (Annelida: Hirudinacea); 22 – Planaria gonocephalla (Platyhelmintha: Turbellariata); 23 – Limnea palustris (Mollusca); 24 – Rana sp. (Vertebrata: Amphibia); A, B, C – ciclopi, rotifere si dafnii, speciile cele mai reprezentative ale planctonului unui ecosistem lacustru de tip lac (dupa faurie si colab., 1998).

Deosebit de interesante sunt speciile bioindicatoare pentru etapele succesiunii ecologice la nivelul unor ecosisteme acvatice moderat sau efectiv poluate (Fig. 6-48; 6-49).

Fig. 6-48. Specii indicatoare ale unui ecosistem acvatic cu apa dulce, de tip rau (dupa Fellrath, 1980; din Faurie si colab., 1998).1 – larva de efemeroptere; 2 – larva de Perla sp.; 3 – Pyrganea grandis – larva (Trichoptera); 4 – alge albastre; 5 – Eristalis tenax – musca de latrina; 6 – Tubifex tubifex (Annelida, Oligochaeta); 7 – bacterii; 8 – larva de Chironomus sp.; 9 – Aselle (?); 10 – Hirudo medicinalis; 11 – Limnea palustris; 12 – Gammarus sp. (Crustacea).

Fig. 6-49. Efectul poluarii organice asupra densitatii si distributiei faunei indicatoare (dupa Elliasen, 1994; din Godeanu si Paraschiv, 2005)

La nivelul unui ecosistem acvatic de tip rau, speciile caracteristice si indicatoare    sunt prezente an functie de caracterul biotopului. Astfel in apele lente exista o compozitie specifica diferita de cea a apelor repezi (Fig. 6-50).

La nivelul altor ecosisteme acvatice: ape lente si repezi (Fig. 6-50), fund nisipos (Fig. 6-51) sau stancos (Fig. 6-52) de ocean, in zona litorala, exista de asemenea specii caracteristice.

Fig. 6-50. Specii de organisme reprezentand fauna din ape repezi (a) comparativ cu apele lente (b) (dupa Smith, 1974).

Fig. 6-51. Cateva specii din fauna reprezentativa a Oc. Atlantic, zona de coasta, cu substrat nisipos (dupa Smith, 1974).

Fig. 6-52. Cateva specii din fauna reprezentativa a Oc. Atlantic de nord (a) si de mijloc (b), zona de coasta, cu substrat stancos (dupa Smith, 1974).

Conservarea biodiversitatii

Fata de biodiversitate sunt posibile doua atitudini majore: una de conservare (pastrarea patrimoniului natural) si una de gestionare (care implica actiunea omului in economia naturii dar in interesul ambelor categorii. Conservarea biodiversitatii inseamna o recunoastere a resurselor biologice ( resurse genetice si organismele acestora, populatiile sau oricare al element biotic din ecosisteme, toate avand o valoare efectiva sau potentiala pentru omenire).Din punct de vedere al valorii efective sau potentiale pentru umanitate se pot distinge 4 categorii:

valoare de folosinta (in sensul ca se produce ceva, se consuma, serveste ca potential recreativ sau chiar numai pentru cunoastere). Altfel spus ar fi vorba de producere de biomasa (folosita si in diferite domenii si sectoare), de consumul acesteia, se asigura conditii deosebite de odihna, recreere, relaxare sau tratament si, nu in ultimul rand, serveste ca domeniu pentru cercetare sau educatia oamenilor.

valoare ecologica (datorita faptului ca are functii de protectie si de reglare a factorilor ecologici, in diferitele tipuri de ecosisteme).

valoare de optiuni viitoare (obliga intr-un fel generatiile actuale in a conserva si a transmite generatiilor viitoare tot ceea ce au mostenit, iar acestia sa decida cum vor folosi aceste resurse)

valoare de existenta (este un rezultat al eticii de protectie a mediului ambiant, al eticii ecologice, in sensul ca asigura dreptul la viata tuturor fiintelor vii). Aceasta valoare este foarte bine exprimata de Wilson (2000): „este oare moralmente corect sa se elimine mari parti din viata de pe Terra, in mumai cateva decenii, in timp ce evolutia va avea nevoie de milioane de ani pentru a opera o o lucrare de restaurare

Necesitatea conservarii patrimoniului natural este una care se impune cu maxima urgenta. Procentul de specii amenintate este urias (Tabelul 14), dar aceste date sunt de acum mai bine de un deceniu.

Tabelul 14

Numarul relativ al speciilor amenintate in ultimii ani (date dupa WCMC, 1992; Consiliul Europei, 1993).

Categoria

In lume

In Europa

Nr. total

Amenintate (%)

Nr. total

Amenintate (%)

Mamifere



Pasari

Reptile

Amfibieni

Pesti

Nevertebrate

>1.000.000*

Plante superioare

* - valori estimate







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2835
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site