Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie


SLANIC PRAHOVA

Ecologie mediu

+ Font mai mare | - Font mai mic




DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
SLANIC PRAHOVA



UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI





SLANIC PRAHOVA

CUPRINS :

INRODUCERE

CAP I CADRUL NATURAL

ASEZARE GEOGRAFICA

GEOLOGIE SI RELIEF

CLIMA

HIDROGRAFIE

VEGETATIE

FAUNA

SOLURI SI SUBSOLURI

CAP II – RESURSE GEO – DEMOGRAFICE

EVOLUTIA NUMERICA A POPULATIEI

BILANTUL NATURAL AL POPULATIEI

MIGRATIILE

STRUCTURA PE GRUPE DE VARSTE SI SEXE

STRUCTURA SOCIO- ECONOMICA SI EVOLUTIA

SOMAJULUI

NIVELUL DE INSTRUIRE AL POPULATIEI

STRUCTURA ETNICA SI CONFESIONALA

CAP III- ACTIVITATI ECONOMICE

SECTORUL PRIMAR

SECTORUL SECUNDAR

SECTORUL TERTIAR

CAP IV - ASEZAREA SATELOR - TIPOLOGIE

CAP V STRATEGII DE DEZVOLTARE DURABILA SI TURISTICA

A ZONEI SI PERSPECTIVEI

CAP VI - PROTECTIA SI CONSERVAREA MEDIULUI

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

SLANIC PRAHOVA

Stema orasului Slanic

Slanic in Romania

stema

amplasare

Amplasare

18px-Erioll_world45°14′0″N, 25°56′21″E

Tara

RomaniaRomania

Judet

Prahova

Mina de sare Slanic

INTRODUCERE

Statiune balneoclimaterica, centru al sarii incluzand Muntele de Sare unic in lume si cea mai mare salina din Europa, oras inconjurat de peisaje pitoresti si dispunand de conditii de cazare, tratament si devertisment variate, Slanic Prahova este locul ideal pentru petrecerea vacantei.

Frumusetea distincta a cadrului natural limitrof, particularitatile climatului local determinate de asezarea in vatra unui bazin depresionar si nu departe de ultimele culmi montane si prezenta unor obiective turistice remarcabile prin dimensiuni si spectacular si a unor baze de tratament recunoscute, sunt premizele pentru un sejur placut, linistit si odihnitor.

Dezvoltarea continua a orasului,modernizarea complexelor de bai si amenajarea de plaje si terase in incinta lor, pensiunile nou aparute si terasele de vara si parcul sunt motive pentru a considera Slanicul o atractiva statiune turistica pentru tineri.

Din pacate cinematograful din Slanic s-a inchis.

Istoric

a2Localitatea Slanic a devenit cunoscuta in primul rand datorita zacamantului de sare care se exploateaza de peste trei secole, dar dintre toate exploatarile de sare ale Romaniei, acestea sunt cele mai recente ca atestare documentara.

Inceputurile sunt legate de spatarul Mihai Cantacuzino, care dandu-si seama ca in regiunea Slanic Prahova exista un zacamant de sare si vrand sa deschida o mina, a cumparat in 1685 si 1694 mosia Slanic. Din zapisul care consemneaza tranzactia din 1685, mai rezulta ca la Teisani (5 km est de Slanic) au existat inainte de acest an, vechi ocne de sare, de adancimi mici.

Zapisul din 1685 (7193) Aprilie 20 prin care mosnenii din Slanic vand spatarului Mihail Cantacuzino ' jumatate din preste tot hotarul cu tot locul cu sare, unde este a se face ocna', cu 700 de talere. - Colectia Academiei Romane -

Prima exploatare s-a deschis in anul 1688 pe Valea Verde, iar intre anii 1689-1691, spatarul Mihai Cantacuzino a deschis si exploatarile de la Baia Baciului. In anul 1713 spatarul Cantacuzino doneaza mosia sa din Slanic impreuna cu ocnele de sare Manastirii Coltea din Bucuresti.

De mentionat este ca din 1912 s-a introdus iluminatul electric in mina Mihai, iar din 1931 metoda de exploatare s-a perfectionat prin folosirea havezelor de taiat sare si a explozibililor pentru derocare, eliminand operatiile manuale de taiere si detasare a brazdelor. Lucrarile de exploatare s-au incheiat in 1943 , cand s-a trecut la o noua exploatare sub minele Mihai si Carol, care s-a numit Unirea. Din aceasta exploatare s-a extras sare pana in 1970 cand exploatarea s-a mutat in mina Victoria, iar din 1992 s-a trecut la exploatarea rezervelor din campul Cantacuzino

.In sec. al XVII-lea exploatarea sarii s-a facut la Baia Baciului, Baia Verde si Dorobantesti despre care nu exista prea multe informatii. Se stie totusi ca ele erau in forma de clopot, marturie stand asa-zisele palnii de scufundare de la locul acestor exploatari. In prima parte a sec. al XVIII-lea, sarea s-a exploatat din ocnele: Baia Verde, Baia Baciului (1800-1854), Ocna din Vale (1819-1865) si Ocna din Deal (1838-1865), utimele doua fiind atestate documentar din 1847.

Din 1865 s-a trecut la exploatarea sarii in mina 'Sistematica' din zona Voinoaia. Aceasta exploatare a reprezentat un salt in mineritul sarii de la Slanic, deoarece s-a trecut de la exploatarea tip 'clopot' la cea 'sistematica cu mai multe camere'. Prezenta apelor de infiltratie si calitatea slaba a sarii a dus la reexploatarea Ocnelor din Deal si Vale (1875-1881), deschizandu-se la 1881 si mina Carol (Principatele Unite), ce a functionat timp de 61 de ani, pana in 1935, din anul 1912 deschizandu-se mina Mihai (23 August) ce a functionat simultan.

Slanic este unul din cele 14 orase ale judetului Prahova, Romania. Desi incorecta, denumirea de Slanic-Prahova este folosita uneori, indeosebi in alte regiuni ale Romaniei. Aceasta denumire alternativa are probabil la origine dorinta de a evita confuzia intre Slanic si Slanic Moldova, un oras din judetul Bacau.

Slanic - panorama

Muntele de sare: Slanic Prahova, cu o inaltime de cativa zeci de metri, acest munte in miniatura starneste admiratia vizitatorilor. Apa ploilor a modelat pe suprafata sa mii de ondulatii si santulete, cristalele de sare par nenumarate ace de gheata ce stralucesc in bataia soarelui. In perimetrul acestui masiv (declarat monument al naturii) este cantonat un lac carsto-salin cu o adancime maxima de 32m. Potrivit legendei, in acest lac s-ar fi aruncat o mireasa nefericita, de unde si numele de 'Grota miresei';

Grota Miresei

CAP I - CADRUL NATURAL

ASEZARE GEOGRAFICA

Slanic Prahova: (la 44 km nord de Ploiesti), Oras in centru Romaniei (in judetul Prahova), situat pe raul Slanic (afluent al raului Varbilau), in zona de Curbura a Subcarpatilor, la altitudinea de 413 m, la 45 km N de municipiul Ploiesti (resedinta judetului Prahova). statiune balneoclimaterica permanenta de importanta nationala (la 400 m altitudine), inconjurata de dealuri cu paduri de stejar si livezi de pomi fructiferi. Slanicul este in primul rand cunoscut ca loc al unor importante exploatari de sare (mina de aici fiind una din cele mai mari din Europa). Vechea mina de sare Unirea a fost transformata in sanatoriu - la adancimea de 210 m - pentru tratamentul bolilor respiratorii in microclimatul de aer sarat. Statiunea dispune de complex balnnear ca si de multe vile, pavilioane si case private pentru cazare.

Turismul intensiv din zona este determinat si de existenta, la Slanic a unui munte neacoperit de sare (rezervatie naturala) si de existenta pitorescului lac al Miresii (sau Grota Miresii, 425 m patrati, 20 m adancime) care s-a format in 1914, prin prabusirea unei mine de sare In statiune se gasesc numeroase izvoare de ape cloruro-sodice. Unele dintre ele au format, in gropile vechilor saline, lacuri (Baia Baciului, Baia Verde, Baia Rosie), folosite pentru tratament balnear, dar si ca stranduri. Statiunea beneficiaza de un climat de dealuri si coline, cu veri placute (temperatura medie a lunii iulie: 19oC) si ierni relativ blande (in ianuarie media temperaturii este de -3,5oC). In localitate se poate vizita Muntele Sarii si Salina Unirea (unde sunt sculptate in sare busturile lui Burebista, Traian, Decebal, Eminescu si statuia lui Mihai Viteazul). Caile de acces sunt:

Feroviare: gara Slanic pe linia Ploiesti Sud-Slanic:

Rutiere: DN1 A de la Ploiesti sau Brasov, cu abatere la Gura Vitioarei;

GEOLOGIE SI RELIEF

Relieful: Relieful ce caracterizeaza orasul Slanic este intr-o desfasurare armonioasa ce coboara in trepte de la nord la sud, dispuse in forma de amfiteatru cu fata spre sud si cuprinzand in proportii egale, munti (in nord, Bucegi, cu vf. Jepii de 2.195 m, Piatra Arsa de 2.075 m, Omu de 2.505 m, cu elemente extrem de spectaculoase, cu geneza si evolutie interesanta, iar in apropiere de vf. Caraiman sunt niste stanci roase de vanturi si ploi, in forma de ciuperci 'Babele', Baiului, Ciucas-cu inaltimi intre 1.771-1.956 m, Garbova, Grohotis, Tataru), dealuri-Subcarpatii Buzaului si Prahovei (in sud, ca o succesiune de fasii inalte sau joase, aproape paralele cu marginea muntilor: zona pintenilor cu inaltimi de 1.000 m, zona dealurilor subcarpatice cu inaltimi intre 800-700 m, zona colinara cu inaltimi intre 700-400 m-Dealul Mare) si campii (o fasie ingusta, Campia inalta, piemontana a Ploiestiului);

Partile care formeaza Masivul Bucegi sunt: Muntii Bucegi cu VarfulOmu, Muntii Leota cu Varful Leaota, Muntii Piatra Craiului cu Varful Baciului, iar varful cu altitudinea cea mai mae avand aspectul unei creste alcatuite din calcare;Magura Codlei-1292m in partea de est a Depresiunii Brasov. La poalele muntilor se intend de-a lungul Pahovei orasele:Azuga, Busteni, Sinaia.



CLIMA

Clima: influentata de relief si asezare, are in sud un caracter temperat continental de silvostepa, dealuri si coline, iar in nord, in munti, un caracter mai aspru, cu vanturi ce bat din nord si nord-est. Temperatura madie anuala este de 20C la altitudini mari si depaseste 10C in regiunile joase de campie. Cea mai calduroasa luna a anului este luna iulie, iar cea mai rece luna este ianuarie. In zona Prahovei precipitatiile atmosferice cresc gradat din zona de campie 550-600mm, la 700-900mm in regiunea de deal,ajungand in masivele inalte la 1200-1300mm annual.Verile sunt racoroase, toamnele lungi si blande, iar iarna sun vanturi puternice. In Bucegi si Piatra Craiului se intalneste climatul alpin cu tamperaturi medii anuale sub 2C, iar precipitatiile sunt putine. Iarna stratul de zapada poate atinge chiar grosimea de 130cm, la fel de bine cum poate exista lipsa totala a stratului de zapada.

HIDROGRAFIE

Cursurile de apa: sunt reprezentate de Prahova, tributara Ialomitei (ce are o vale adanca formata de ghetarii cuaternari), cu afluentii: Doftana, Teleajan, Cricov. Aceastea sunt utilizate in scopuri hidroenergetice amenajate pe Ialomita si pe Dambovita .Mai exista si raul Slanic afluent al raului Varbilau unde este situat orasul.

VEGETATIE SI FAUNA

Vegetatia si fauna: vegetatia este variata (alcatuita din paduri care se intend pe mai multe etaje: etajul fagului care urca pana la 1200m si chiar mai sus si etajul coniferelor), in functie de clima si dispunerea treptelor de relief. Mai sus de paduri se dezvolta o vegetatie alpina, numita si stepa rece, cu pajisti, tufisuri de ienupar si jneapan si arbusti pitici. Fauna este bogata si diversa ca numar si specii: ursi, cerbi carpatini, jderi,caprioare, lupi, mistreti, rasi, dihori, pisici salbatice, veverite, capre negre; pasari: cocosul de munte, mirla, acvila de munte, uliul, vulturul, iar dintre reptile:vipera comuna si soparla de munte. In apele reci de munte se gasesc pesti ca: pastravul, cleanul si mreana.

SOLURI SI SUBSOLURI

In Slanic se gasesc argiluvisoluri in zonele cu altitudine mica,solurile brune sib run acid. In climatul racoros si umed se gasesc solurile podzolice in padurile de fagi conifere si soluri brun acide in zona alpine.

Situata la aproximativ 40km de Ploiesti, in zona subcarpatica,cu acces pe soseaua Ploiesti-Plopeni-Slanic,statiunea Slanic Prahova este recunoscuta mai ales prin baile in apa sarata a lacurilor de aici si prin salina ce poate fi vizitata.

Baia rosie-intrare 8 lei/persoana asigura conditii bune de recreere (strand, plaja de nisip amenajata, bazin cu apa sarata si namol sapropelic, amenajat). Apa este mai putin sarata decat in alte bazine cu sare si permite inotul. Exista cabine de dus si toalete, casute de camping si un mic bufet. Dusurile au apa calda incalzita 'solar'. Un strand placut pentru un weekend.

Langa 'Muntele de sare' si 'Grota miresii' este un strand amenajat, intrare 10 lei/persoana. Bazinul este mult mai mare, pontoane de lemn, restaurant. Locul unde s-a prabusit muntele de sare a format un mic lac. Resturi din muntele de sare se vad.
Mina Unirea-intrare 14 lei/persoana. Mina a fost exploatata intre anii 1943-1970. Cobori 200 metri sub pamant cu un lift minier.

Coborarea dureaza un minut si 20 de secunde si ajungi la cota -208m, vatra minei. Zdrong-zdrong, scartaie si trozneste liftul, ramas de prin anii 60, neamenajat.

Sunt 14 camere inalte de 54 de metri, 10m deschidere la tavan si 32 metri jos, profil trapezoidal.

Datele astea le-am luat de pe un panou abia vizibil.

S-au excavat 2,9 milioane mc de sare, suprafata este de 7,8ha

Microclimatul bogat in aerosoli este bun pentru tratamente respiratorii.

Aeraj este natural, 12 gr temperatura constanta, umiditatea este mai redusa decat la suprafata.

Nu este un monument al naturii, nu este o pestera. Este o lucrare umana!

Salile impresioneaza prin dimensiuni, prin textura tavanului si a peretilor. Sunt imense, atmosfera placuta. Din pacate informarea lipseste. Nu exista un Muzeu al Sarii in mina (este deasupra) ci doar cateva cristale de sare si ambra expuse in cateva vitrine. Nu sunt expozitii, prezentari, etc

Este un kitsch total, chinezarii vandute de ambulanti, niste automate de cafea, o pista de biciclete, un teren de minifotbal, un sanatoriu parasit. Activitate aproape de zero.

Iluminarea este groaznica.

Pe tavan a ramas o emblema cu secera si ciocanul iar in lateral, pe unul din pereti, o cruce luminoasa.

In conditiile in care este una din cele mai mari mine vizitabile din Europa, este regretabil ca cei ce-o administreaza se multumesc la a solicita un pret destul de mare, 14 lei/persoana intrarea, fara a amenaja nimic (nici informare, nici spectacol de lumini, arta, muzica). Probabil ca liftul e tras cu funia pe scripeti, manual, de cativa mineri, altfel nu-mi explic. KITSCH TOTAL

Sunt multi parinti care-si aduc in mina copiii in vizita! Lipsa prezentarilor insa nu-i ajuta a invata ceva. Intuneric, pereti goi, nici o proiectie, nimic doar maretia salilor. si a depozitului de sare.

Cateva imagini ale statiunii sunt prezentate mai jos.

C:Documents and SettingsJonnyMy DocumentsMy Picturesbaia-rosie1.jpg C:Documents and SettingsJonnyMy DocumentsMy Picturesbaia-rosie2.jpg

CAP II – RESURSE GEO – DEMOGRAFICE

Populatie : 7,200 locuitori

Din care 51% femei si 49% barbati

Numar de pensionari 2475

Raportul pensionari/salariati este de 1:1

Someri 720

Rata somajului este de 10%

Suprafata 40 km²

Densitatea populatiei 180 loc./km²

Localitati componente Grosani, Prajani

Populatie de confesiune ortodoxa

suprafata agricola este de 266.567 ha din care 71,4% apartin sectorului privat

Pentru a se evita pe cat posibil migratia populatiei catre alte zone sau catre alte tari primaria din Slanic a acordat :

subventii pentru diferentele de tarif la energia electica .

ajutoare pentru caldura pentru familii cu venituri mici (4 mld. de lei/luna).

Programe desfasurate de Primaria Slanic:

acordarea valorii a 6 salarii/persoana societatilor ce angajeaza pe o perioada de 6 luni persoane disponibilizate cu conditia ca la sfarsitul perioadei 10% sa fie angajati cu carte de munca. Finantarea a fost asigurata de Banca Mondiala.

Programul s -a desfasurat prin AJOFP in perioada mai – decembrie 2007. Din cele 25 de persoane cuprinse initial in program, in Administratia Domeniului Public, 3 au fost angajate cu carte de munca.

din 1996 functioneaza microcantina ce acorda mancare copiilor orfani de ambii parinti. Programul este realizat in colaborare cu SC Nini Macelaru. British American Tobacoo a sponsorizat acest program cu 100.000.000 de lei. Numarul

initial de copii era de 40,iar in prezent sunt 110 copii. Microcantina functioneaza in spatele Pietei Centrale, spatiul fiind acordat de catre Primarie. Microcantina functioneaza ca autoservire (pretul la mancare este scazut).

“In incercarea de a-si gasi un loc de munca tot mai multi oameni vin la Primarie pentru a li se pune o pila. Acestia solicita elaborarea unor scrisori de recomandare catre agentii economici” – sursa: primar Slanic Danelus Costea

In ceea ce priveste forta de munca existenta in judetul Prahova exista opinia conform careia: “Exista multe posibilitati de a face ceva, dar nu se face. Exista un imens potential uman care este ignorat si luat in bataie de joc.” – Mircea Ionescu, Director DGAA Prahova.

Orasul Slanic Prahova face parte din randul localitatilor mici din punct de vedere al numarului populatiei, avand un numar de 7200 locuitori (in 2008) si are o suprafata de 40 kmp. Populatia este grupata in orasul Slanic si in localitatile componente: Grosani si Prajani, actualmente au primit denumirea de cartiere ale orasului. Are o densitate medie la nivelul orasului de 180 loc / kmp (apropiata de media pe judetul Prahova). Natalitatea este de numai 10,6%0 , valoare apropiata mediei pe tara (10,2 %0). Mortalitatea in2008 se situa la 14,2 %0 mortalitatea infantila se situeaza la un nivel scazut, de 7 %0 Sporul natural dupa 2006, s-a reinstalat tendinta de scadere a numarului populatiei, sporul natural inregistrand valori de – 1,2 %0. Majoritatea populatiei este repartizata altitudinal .

Populatia orasului Slanic si al localitatilor componente

Localitatea

Nr. locuitori

Densitatea (loc/kmp)

Slanic

Grosani

Prajani

TOTAL


In etapa actuala, fenomenul de imbatranire a populatiei continua, insotit si de o usoara feminizare, ca urmare a scaderii natalitatii si a maririi sperantei de viata a populatiei feminine (70,6 ani) fata de populatia masculina (67,5 ani).

Baia Baciului

CAP III- ACTIVITATI ECONOMICE

Orice politica de dezvoltare economica trebuie sa aiba in vedere trei obiective principale :

cresterea nivelului de trai, incluzand suplimentar venituri rididicate, mai multe locuri de munca, o mai mare atentie asupra valorilor culturale si umaniste ;

dezvoltarea posibilitatilor de realizare si distributie pe scara larga a bunurilor care sustin nevoile de baza ale vietii ;

cresterea nivelului oportunitatilor economice si sociale care stau la dispozitia indivizilor si natiunilor.

O oportunitate economica o reprezinta pentru orasul Slanic, realizarea unui mini-hotel la standrde europene, care ar atrage mai multi turisti straini in zona.

Pentru aceasta prezentam in continuare cateva date tehnice si financiare.

Descrierea activitatii de baza a societatilor comerciale

Domeniul principal de activitate: Hoteluri – cod CAEN 551; obiectul principal de activitate: Hoteluri – cod CAEN 5510;

Descrierea principalelor produse realizate si/sau servicii prestate:

- prestari servicii hoteliere si de alimentatie publica, tratamente wellness etc.

Principalele piete de desfacere pentru fiecare produs sau serviciu si metodele de distributie:

- turisti romani si straini; contracte pe termen lung, persoane fizice/juridice; rezidenti/nerezidenti.

Complexul ,,Baia Baciului «  Slanic Prahova este un monument al naturii cu stranduri cu apa sarata , piscine si locuri de joaca pentru copii , restaurant traditional romanesc ( 160 locuri ) deschis tot timpul anului , o parcare de 100 locuri . In perimetrul Baii Baciului se afla Muntele de Sare cu lacul Grota Miresei rezervatie naturala unica in Europa.

Popasul turistic Baia Rosie are strand cu apa sarata , 20 de casute a cate 2 locuri de cazare , grup sanitar modern , bar , teren de sport si loc de campare ( 60 locuri ).

Obiectul secundar de activitate:

Productia si conservarea carnii – cod CAEN 1511;

Fabricarea painii; fabricarea produselor proaspete de patiserie - cod CAEN 1581;

Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei si a produselor zaharoase - cod CAEN 1584;

Fabricarea bauturilor alcoolice distilate – cod CAEN 1591;

Comert cu ridicata al altor aparaturi utilizate in industrie, comert si transporturi – cod CAEN 5187;

Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun - cod CAEN 5211;

Comert cu amanuntul al painii, produselor de patiserie si produselor zaharoase - cod CAEN 5224;

Restaurante - cod CAEN 5530;

Baruri - cod CAEN 5540;

Transporturi terestre de calatori, ocazionale - cod CAEN 6023;

Transporturi rutiere de marfuri – cod CAEN 6024;

Activitati ale agentiilor de voiaj si a tur-operatorilor; activitati de asistenta turistica n.c.a. - cod CAEN 6330;

Activitati auxiliare intermedierilor financiare (cu exceptia caselor de asigurari si de pensii) – cod CAEN 6713;

Inchirierea autoturismelor si utilitarelor de capacitate mica - cod CAEN 7110;

Inchirierea si subinchirierea bunurilor imobiliare proprii sau inchiriate – cod CAEN 7020;



Publicitate - cod CAEN 7440;

Spalarea, curatarea si vopsirea textilelor si blanurilor – cod CAEN 9301;

Coafura si alte activitati de infrumusetare – cod CAEN 9302;

Activitati de intretinere corporala - cod CAEN 9304;

Alte activitati de servicii personale, n.c.a. - cod CAEN 9305;

Jocuri de noroc si pariuri - cod CAEN 9271;

Alte activitati recreative – cod CAEN 9272;

Locuitorii unui cartier din Slanic, reprezentand 20% din populatia orasului, au ramas, de aproape o saptamana, fara apa potabila. Primarul Costea Danelus a declarat ca, din cauza frigului, conducta principala de aductiune a apei potabile din sursa Crasna a inghetat, afectand peste 2.500 de persoane care locuiesc la case. In zona afectata se afla si spitalul din localitate, care este o sectie externa a Spitalului din Valenii de Munte.

Pentru ca unitatea sanitara sa nu aiba de suferit, conducerea acesteia a achizitionat apa plata atat pentru consumul zilnic al pacientilor, cat si pentru blocul alimentar, administratia locala acordand sprijin pentru asigurarea apei necesare la grupurile sanitare.

De patru zile, de cand se incearca dezghetarea conductei, localnicii din cartierul Grosani sunt nevoiti sa care apa cu bidoanele de la cativa kilometri . Reabilitarea conductei ar mai putea dura cateva zile, avand in vedere ca a inghetat pe o portiune de aproximativ trei kilometri, iar interventia este anevoioasa deoarece conducta traverseaza o zona muntoasa

Salina Slanic

Situata intr-un peisaj de o deosebita frumusete, conferita de zona de dealuri acoperite de paduri foioase, accesul in localitate fiind asigurat atat pe calea ferata Bucuresti - Ploiesti - Slanic, cat si pe drumul national DN1 Bucuresti - Ploiesti. Salina se numara printre cele tinere, deorece nu are nici trei sute de ani. Actul de nastere al acestei saline poarta data de 20 aprilie 1685. Salina Slanic este cea mai cunoscuta dintre salinele noastre peste hotare; inca de la inceputul acestui secol, sarea de la Slanic a fost admirata in multe expozitii internationale. Prin putul de extractie al minei Unirea, amenajat corespunzator pentru transportul de persoane, se poate cobori pana la 210 m adancime. Ca urmare a volumului mare de sare excavata, 2,9 mil. m3, s-au creat cavitati cu volume gigantice, cele 14 camere cu profil trapezoidal avand aproximativ 80.000 de metri patrati. Aceste „palate de sare“ au fost amenajate corespunzator, atat pentru agrement, cat si pentru tratament. Bustul sculptat in sare a lui Burebista parca ne transmite mesajul de a avea grija de aceste meleaguri romanesti, iar in sala special amenajata denumita „Sala Genezei“ se pot admira sculpturile tot in sare reprezentandu-i pe cei doi mari conducatori, Decebal si Traian, care stau fata in fata inconjurati de elemente specifice popoarelor dac si roman, infruntandu-se parca si astazi. Si parca pentru a demonstra continuitatea de la suprafata a poporului roman, aici, in subteran, trecand in alta camera, ne intampina intr-un bazorelief „vijelios“ marele domnitor Mihai Viteazul, iar mai departe bustul sculptat in sare al marelui poet Mihai Eminescu. Calmul lui perfect pare sa confirme victoria deplina a celor care au reusit sa transmita din generatie in generatie, neatinse, aceste pamanturi stramosesti.

Alaturi sunt amenajate terenurile de sport, volei, handbal, tenis si minifotbal, piste de alergare, unde echipe sau sportivi de performanta efectueaza antrenamente, precum si sanatoriul pentru maladii respiratorii. Aici, in subteran, in sala de tratament dotata corespunzator, bolnavilor de astm li se asigura in permanenta asistenta medicala de specialitate. Amplasata pe verticala, separata printr-un planseu de 40 m de mina Unirea, Mina Mihai, cu un climat deosebit in care viteza de circulatie a aerului este aproape de „0“ a devenit cadrul ideal pentru organizarea de concursuri nationale si internationale de aeromodelism, ocazie cu care este permis si accesul turistilor.

Este de mentionat ca Mina Mihai a fost prima mina electrificata din tara In orasul Slanic, in incinta complexului de agrement Baia Baciului, un fascinant obiectiv turistic il constituie Muntele de sare, monument al naturii, un masiv de sare dezgolit, in interiorul caruia se afla o veche ocna prabusita, umpluta cu apa, careia localnicii ii spun Grota Miresei.

Alte obiective demne de admirat sunt lacurile cu apa sarata, rezultate ca urmare a prabusirii unor exploatari - Baile Verzi si Baia Rosie. In apropierea orasului se poate vizita Manastirea Crasna, precum si casa memoriala a marelui om politic roman Nicolae Iorga. La poalele Muntilor Ciucas, intr-un peisaj natural deosebit atat vara, cat si iarna, statiunea Cheia isi asteapta turistii. Formele de turism ce pot fi practicate in statiune sunt numeroase: drumetie montana, sporturi de iarna, turism pentru tineret (tabara la cabana Muntele Rosu), turism cultural-religios (Manastirea Suzana), turism de sfarsit de saptamana sau de tranzit datorita situarii pe DN1A, de tratament pentru diverse afectiuni (surmenaj, astenii, insomnii, astm bronsic, hipertiroidism etc.). Reteaua unitatilor de cazare este diversificata, de la hoteluri, moteluri si vile la pensiuni si manastire, existand, de asemenea, numeroase restaurante si baruri.

Facilitati pentru tratament


Izvoarele cu apa minerala ce contine compusi ai calciului, clorului, sodiului, sulfului (utilizate inca din 1885, cand statiunea a inceput sa se dezvolte) si lacurile (Baia Baciului, Baia Rosie, Baia Porcilor, Lacul Verde) cu concentratie mare de sare, sunt folosite la tratarea unor boli reumatismale degenerative si diartritice (spondiloze cervicale, dorsale si lombare, artroza, poliartroza, tendinita, tendimiozita, periartrita scapulohumerala), celor aflati in stari posttraumatismale (dupa entorse, luxatii si fracturi ale membrelor, tratate prin metode chirurgicale si vindecate, dupa artroze), celor acuzand boli ale sistemului nervos periferic (pareze usoare, sechele vechi ale poliomelitei, urmari dupa polinevroze) boli ginecologice (insuficienta ovariana, cervicita cronica, metrosalpingita cronica), boli respiratorii (bronsita cronica si traheobronsita, astmul alergic), boli dermatologice (psoriasis, ichthyosis incipient, dermatita keratotica), si desigur boli vasculare (varice incipientes, erythremelalgia).

Facilitati pentru bai cu ape minerale calde in cazi, bai reci in lac, aplicari de namol cald, pentru tratamente ginecologice si pentru electroterapie. Vechea mina de sare (Unirea) a fost transformata in sanatoriu - la adancimea de 210 m - pentru tratamentul bolilor respiratorii in microclimatul de aer sarat. Statiunea dispune de complex balnnear ca si de multe vile, pavilioane si case private pentru cazare. Turismul intensiv din zona este seterminat si de existenta, la Slanic a unui munte neacoperit de sare (rezervatie naturala) si de existenta pitorescului lac al Miresii (sau Grota Miresii, 425 m patrati, 20 m adancime) care s-a format in 1914, prin prabusirea unei mine de sare

Lacurile sarate

Lacul

Culoare

Salinitate(g/l)

Adancime(m)

Suprafata(mp)

Lacul Verde 1

Verde

40 m

Lacul Verde 2

Verde-galbui

Lacul Verde 3

Galben-verzui

Baia Baciului

galben-verzuie

Lacul Miresei

Verde

peste 260

Baia Rosie

Rosu-galbui

Baia Porcilo

Galben

sl1%5b1%5d

Tipuri de tratament

Factori naturali de cura

Climat de crutare, puternic ozonat, specific zonei subcarpatice, lacuri sarate de o mare valoare curativa,
namol sapropelic, salina de adancime cu microclimat specific
Compozitia rersurselor minerale

Analiza chimica a celor 7 lacuri sarate a evidentiat caracterul clorurosodic ridicat cu o salinitate cuprinsa intre 80 ÷275 g / l si prezenta oxizilor de fier (Baia Rosie) ' In compozitia namolului sapropelic intra diferite substante minerale (clor, brom, nitrati, sulfati, carbonati, bicarbonati, calciu, magneziu, fier etc.) si substante organice.'

Indicatii terapeutice

Afectiuni reumatismale degenerative ale aparatului locomotor, afectiuni reumatismale inflamatorii, afectiuni posttraumatice ale aparatului locomotor,
afectiuni respiratorii cronice infectioase si alergice (rinosinuzite, faringoamigdalite, bronsite cronice, astm bronsic), afectiuni ginecologice cronice, afectiuni cardiovasculare periferice, afectiuni dermatologice.

Tipuri de proceduri

Hidroterapie cu apa minerala salina, cu plante, hidrokinetoterapie (la cada, bazin), termoterapie (parafina, namol), electroterapie, laserterapie, masoterapie, aerosoloterapie, kinetoterapie.

Contraindicatii

Afectiuni cardiovasculare severe, decompensate;

afectiuni hepatice, renale, pulmonare severe;

afectiuni infecto-contagioase in evolutie;

afectiuni psihice decompensate;

afectiuni neoplazice;

ASC avansat;

sindroame hemoragice.

CAP IV - ASEZAREA SATELOR- TIPOLOGIE

Cele doua localitati component e , respectiv Grosani si Prajani, au fost doua sate ce se incadreaza in tipologia satelor de terasa. Actualmente ele sunt cartiere ale orasului Slanic Prahova

Se pot diferentia in functie de pozitia geografica urmatoarele :

Sate de terasa. Ele isi au vatra fie pe podurile teraselor, fie in partile periferice ale terasei spre contactul cu lunca, beneficiind astfel de fertilitatea ei si de apa potabila, fie spre contactul cu versantii, in zona de adapost. Vatra satelor de terasa este evoluata sub raport morfologic si ca organizare sociala si economica, dar datorita extensiei transversale relativ mica a teraselor, evolutia lor este stopata pe aceasta forma de relief. Ele concentreaza un numar mare de locuitori, prezinta o textura bine conturata si suporta modernizari.

Satele de terasa si versant cum sunt Grosani si Prajani au evoluat din categoria satului de terasa avand acum o extensiune verticala de pana la 450 m. altitudine. Ele au un mare numar de locuitori si ocupa versantii cu expunere sud-vestica, fiind confruntate cu procesele geomorfologice actuale.

Amplasarea pe diferite forme de relief conditioneaza printre altele si extensiunea spatiala a asezarilor si implicit a nunarului de locuitori. Din acest punct de vedere, in cadrul orasului Slanic, intalnim urmatoarele categorii:

asezari mari (1.500 – 5.000 locuitori), categorie din care face parte orasul Slanic de care apartin 3.898 persoane.

asezari mijlocii (500 – 1.500 locuitori), unde se incadreaza Grosani si Prajani.

O alta clasificare importanta se refera la modul de asezare al gospodariilor in vatra, rezultand mai multe categorii de structuri. Pe teritoriul orasului Slanic intalnim in cadrul celor doua localitati componente satul de tip rasfirat.

satele rasfirate – reprezinta satul tipic romanesc. Aici, distanta dintre gospodarii este redusa, dar o parte din teritoriul cultivat se afla in vatra satelor si aceasta din cauza conditiilor de relief.

Satul risipit – mai poarta denumirea de sat dispersat , vatra satului se confunda cu mosia, datorita distantelor mari dintre gospodarii. .

Din punctul de vedere al texturii (ordinea interna a strazilor), datorita conditiilor geomorfologice si aici mai ales datorita fragmentarii mari, toate satele intra in categoria texturii neregulate, caracterizata prin lipsa ordinii in trasarea cailor de acces, acestea urmarind formele de relief. In ceea ce priveste forma (modul de grupare al gospodariilor), criteriu legat de textura, se poate afirma ca toate satele sunt mononucleare.

Functiile localitatilor reprezinta legatura dintre componentele demografice, economice si teritoriale. In aceasta directie, putem afirma ca majoritatea satelor sunt predominant agricole.

In ceea ce priveste conditiile de locuit, pe ansamblul comunei se afla un numar de 2261 de gospodarii, alcatuite din: 1 persoana (424), 2 persoane (541), 3 persoane (406), 4 persoane (365) iar mai mult de 4 persoane (525). Nu se mai pastreaza arhitectura traditionala in constructia noilor locuinte decat partial.Cladirile mai vechi au insa o linie arhitectonica specifica zonei subcarpatice inalte, cu elemente ornamentale de traforaj in lemn, elemente intalnite si in arhitectura orasului Comarnic.

CAP V - STRATEGII DE DEZVOLTARE DURABILA SI TURISTICA A ZONEI SI PERSPECTIVE

Realizarea obiectivului strategic general de dezvoltare a turismului impune adoptarea conjugata a unor politici corespunzatoare, pentru diferitele domenii de activitate ale sectorului, respectiv:

Politica de produs turistic - vizeaza modernizarea si extinderea ofertei turistice romanesti, cresterea competitivitatii si atractivitatii ei pe piata interna si internationala.

Politica de promovare si marketing trebuie sa asigure crearea unei imagini reale a Romaniei, menite sa stimuleze cererea turistica interna si internationala.

Politica in domeniul fortei de munca urmareste asigurarea din punct de vedere cantitativ si calitativ a necesarului de personal si al modului de formare si perfectionare a acestuia.

Politica privind cresterea rolului cercetarii stiintifice si dezvoltarii tehnologice, motivata de necesitatea identificarii de noi produse si piete turistice, a oportunitatilor de investitii si de fundamentare a programelor de dezvoltare, investitii si de amenajare turistica.

Politica in domeniul legislativ - presupune adoptarea reglementarilor necesare dezvoltarii turismului (in primul rand Legea turismului, Legea parcurilor turistice), in concordanta cu prevederile legale ale tarilor Uniunii Europene.

Politica in domeniul fiscal are drept scop evaluarea impactului masurilor de natura fiscala asupra dezvoltarii turismului si adoptarea unui sistem atractiv pentru investitorii din turism.

Politica parteneriatului stat - are rolul de a asigura suprastructura (drumuri, cai de comunicatie, alte utilitati etc.); administratia publica locala - care sa contribuie cu terenurile necesare realizarii proiectelor si sectorul privat, solicitat sa finanteze, sa construiasca si sa exploateze proiectele de acest tip.

In ceea ce priveste conceptia de amenajare a statiunilor in vederea unei dezvoltari durabile aceasta ar trebui sa fie inovatoare si durabila. Pentru aceasta se poate organiza un concurs de proiecte de arhitectura si urbanism la selectia carora ar putea participa toate partile interesate.

Toate acestea evidentiaza faptul ca tratarea in sens ecoturistic a produsului

balnear a devenit obligatorie, conditionand durata de viata si succesul pe piata al acestuia.

Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii generale trebuie sa se realizeze

paralel cu actiunile care vizeaza restructurarea statiunii balneare. Aceasta presupune un proces amplu si complex care include masuri care vizeaza: cresterea accesibilitatii statiunii folosind toate caile de acces, dezvoltarea, modernizarea, cresterea fiabilitatii tuturor instalatiilor, echipamentelor specifice (reteaua de alimentare cu apa gaze, energie electrica si termica) astfel incat sa permita dezvoltarea statiunii si totodata sa asigure o buna functionare a tuturor utilitatilor si o reducere a poluarii. Un loc important in acest sens, il detine si dezvoltarea retelei comerciale si prestatoare de servicii care sa ofere posibilitatea efectuarii unor cumparaturi si petrecerii timpului liber.

In ceea ce priveste masurile specifice de actiune la nivelul echipamentelor

turistice acestea sunt individualizate pe categorii de echipamente: cazare, alimentatie,tratament. Ca masuri generale ce se impun la nivelul tuturor categoriilor de echipament pot fi evidentiate: modernizarea si reamenajarea acestora, diversificarea tipologiei acestora, adoptarea de noi formule mai bine adaptate mutatiilor intervenite in structura cererii,si tipologiei clientelei, pornind de la examinarea si compararea experientei internationale solutiile de succes adoptate in aceasta directie.

In ceea ce priveste structurile de primire turistice cu functiuni de cazare, masurile care se impun sunt:

imbunatatirea aspectului exterior al cladirilor

modernizarea si ridicarea nivelului de confort

restructurarea unitatilor pe principii moderne

redotarea unitatilor cu echipamente care sa intruneasca cerinte estetice,functionale si de confort si care contribuie atat la imbunatatirea calitatii

serviciilor cat si la reducerea costurilor de exploatare ca de exemplu materiale de constructii fono si termoizolante, instalatii foarte fiabile, cu senzori etc.

crearea unei ambiante cat mai atractive, care sa particularizeze unitatea respectiva.

Imbunatatirea aspectului exterior va urmari: in cazul cladirilor vechi restaurarea acestora, redarea farmecului de alta data, iar in cazul hotelurilor construite in perioada 1965-85 caracterizate prin uniformitate, functionalitate este necesara gasirea unor solutii de imbunatatire a esteticii fatadelor, construirea de balcoane s.a.



Modernizarea unitatilor de cazare presupune o restructurare a spatiilor hoteliere in

sensul redimensionarii si cresterii confortului acestora, amenajarea in incinta unitatilor a unor spatii destinate repunerii in forma si a asigurarea accesului acoperit spre baza de tratament (in cazul in care acesta nu exista.).

In ceea ce priveste gradul de confort al acestora, este necesara ridicarea acestuia experienta europeana arata ca este necesara existenta tuturor categoriilor de confort, existand insa diferente in ceea ce priveste ponderea acestora in functie de tipul statiunii si segmentele de clientela tintite. Astfel, o pondere importanta trebuie sa detina structurile de primire de 2 si 3 stele ajungand sa detina 70-80%). Totodata este obligatorie prezenta hotelurilor cu confort superior de 4, 5 stele care au rolul de a intari marca si prestigiul oricarei statiuni mai ales in statiunile destinate pietei internationale. In functie de marimea statiunii numarul acestora poate diferi in statiunile mai mici fiind suficienta o singura unitate dar emblematica.

In acelasi timp este necesara restructurarea conceptului de structura de primire

de cazare in sensul ca, atat hotelurile vechi cat si cele nou construite trebuie sa adopte formule apreciate de turisti cum ar fi hoteluri cu baze de tratament integrate, hoteluri cu servicii de sejur balneoturistic integrate (care integreaza in structura functionala dotari pentru tratament, alimentatie, menaj, agrement, soli de jocuri, gradinite pentru copii asigurand astfel ambianta si independenta apartamentelor familiale), hoteluri cu animatie integrata, cluburi de vacanta.

O solutie pentru a asigura o diversitate de categorii de clasificare ar putea fi

construirea unor complexe balneare, prevazute cu baza proprie de tratament si cu mai multe aripi, fiecare dintre acestea avand categorie de clasificare diferita (2-3 stele).

Celelalte tipuri de structuri de primire (vile, bungalouri, campinguri, resedintensecundare etc.) trebuie reamenajate, dotate si structurate functional tinand cont de categoria de confort la care se preteaza, segmentul de clienti vizati locul si rolul in ansamblul functional al statiunii Slanic.

In ceea ce priveste structurile de servire a mesei, indiferent de tipul, marimea si categoria de clasificare este necesara modernizarea, recompartimentarea si organizarea acestora pe principiile maximizarii confortului, intimizarii si psihologiei turismului de sanatate. Totodata se impune si o specializare pe profile precum si o diversificare tipologica punandu-se accentul pe unitatile specializate pe gastronomie romaneasca si pe cele a caror oferta reprezinta o componenta a tratamentului ex. de dietoterapie.

Un loc aparte trebuie sa-l ocupe si restructurarea meniurilor care trebuie sa se caracterizeze prin varietate si rafinament precum si prin asigurarea unei alimentatii sanatoase, diete, meniuri nutritionale dar si prin asigurarea unor meniuri cu specific romanesc, a celor cu reprezentativitate pentru zona sau statiune, cele specifice tarii din care provine segmentul .


O componenta importanta a procesului de restructurare a statiunii o reprezinta modernizarea si dezvoltarea structurilor de tratament cu implicatii directe in eficacitatea curelor si crearea unei imagini generale a statiunii.

In functiile de conditiile concrete existente aceasta va viza:

imbunatatirea starii fizice a cladirilor care adapostesc bazele de tratament

prin reparatii curente sau capitale, recompartimentari, modernizari, chiar proiectarea si realizarea unor cladiri noi modernizarea instalatiilor, echipamentelor si aparaturii medicale,inlocuirea unor module sau redotarea integrala

construirea de noi complexe balneare dotate la standarde internationale in

vederea cresterii sigurantei si credibilitatii tratamentelor medicale

construirea/amenajarea unor centre de sanatate care sa ofere o diversitate

de proceduri de repunere in forma si creare a unei stari generale de bine,

unor „temple termale” care sa reprezinte atat prin arhitectura cat si prin

gama serviciilor oferite un punct de atractie al statiunii, o atentie deosebita

trebuie sa se acorde arhitecturii acestuia care poate deveni un simbol al

statiunii.

Un loc aparte in reorganizarea statiunilor balneare, indiferent de tipul lor, trebuia sa-l detina modernizarea si dezvoltarea structurilor, instalatiilor, echipamentelor de agrement si animatie care au un rol important in crearea identitatii si imaginii statiunii, ofertei in ansamblu.

Aceasta masura este necesara avand in vedere pe de o parte posibilitatea

dezvoltarii unui terapeutic care sa contribuie la refacerea sau mentinerea starii

sanatate intr-un mod placut, atractiv iar pe de alta parte datorita duratei ridicate

timpului liber de care dispune curantul dupa efectuarea procedurilor. De aceea trebuie indeplineasca o serie de conditii ca: multifunctionalitate, atractive, eficienta

terapeutica), sa fie integrate ofertei, diversificate, flexibile si modulare (pretabile

adaptari si inlocuiri )

Realizarea structurilor de agrement exterior si de interior este strans legata

profilul patologic si specializarea terapeutica a statiunii, de capacitatea si structurile primire si servire a mesei, de structura clientelei, maladii si comportamente, grupa varsta apartenenta socio-profesionala, de morfologia si topoclimatul specific zonei.

In acest context agrementul organizat sub forma parcurilor de agrement reprezinta

un punct nodal al statiunii fiind prezent insa si in cadrul componentelor aferente

serviciilor de baza (structuri de primire si servire a mesei) specifice agrementului de interior avand caracter distractiv cultural si de animatie.

in ceea ce priveste gama instalatiilor si echipamentelor de agrement si animatiei

destinate petrecerii agreabile a timpului liber, aceasta trebuie sa fie diversificata, la

nivelul fiecarei componente: de divertisment, sportiv, cultural-artistic, adaptata

principalelor segmente de clientela si sa asigure securitatea turistilor. Intre principalele echipamente de agrement si animatie care se preteaza statiunilor balneare evidentiem:

terenuri de golf/minigolf, ring de dans in aer liber, terenuri de sport de diferite tipuri, cazinou, sali de spectacole, cluburi, centre de activitati cultural artistice si de divertisment etc.

In ceea ce priveste serviciile oferite de diferitii prestatori ele trebuie sa se

caracterizeze prin calitate diversitate/inovatie iar produsele turismului de sanatate sa raspunda celor mai exigente cerinte.

La nivelul orasului Slanic Prahova se impune :

stimularea practicarii turismului de sanatate de catre un numar cat mai

mare/ Crearea conditiilor pentru practicarea turismului de sanatate de catre un numar cat mai mare de oameni

Aceasta directie de actiune vizeaza doua aspecte, pe de o parte extinderea ofertei turistice de tratament pentru populatia cu venituri reduse (categorii defavorizate de populatie) si permanentizarea programului “turism pentru sanatate” iar pe de alta parte stimularea unei numar cat mai ridicat de persoane sa practice turism de sanatate in scopuri profilactice

implicarea intr-o mai mare masura a asigurarilor de sanatate in restituirea

unei parti din cheltuielile efectuate in statiunile balneare pentru tratarea

sau prevenirea aparitiei unor afectiuni ceea ce ar contribui la cresterea

cererii pentru curele preventive, cu efecte pozitive in plan economic si social

stimularea agentilor economici sa dezvolte, la nivelul firmelor a unor

politici sociale, care sa vizeze suportarea unei parti a cheltuielilor

ocazionate de practicarea turismului de sanatate

CAP. VI. PROTECTIA SI CONSERVAREA MEDIULUI

Biodiversitatea, asa cum este ea definita de Ordonanta de urgenta privind protectia mediului nr.195/2005, reprezinta variabilitatea organismelor din cadrul ecosistemelor terestre, marine, acvatice continentale si complexele ecologice; aceasta include diversitatea intraspecifica, interspecifica si diversitatea ecosistemelor.

Habitat natural este considerata o arie terestra, acvatica sau subterana, in stare natural sau seminaturala, ce se diferentiaza prin caracteristici geografice, abiotice sau biotice.

Habitat natural de interes comunitar este acel tip de habitat care:

a) Este in pericol de disparitie din arealul sau natural;

b) Are un areal redus fie ca urmare a restrangerii acestuia fie datorita faptului ca in mod natural suprafata sa este redusa;sau

c) Prezinta esantioane reprezentative cu caracteristici tipice pentru una sau mai multe din cele cinci regiuni biogeografice: alpina, continentala, panonica, stepica si pontica.

Habitat al unei specii este mediul natural sau seminatural definit prin factori abiotici si biotici in care traieste o specie in oricare stadiu al ciclului sau biologic.

Romania este o tara cu o mare diversitate biologica si cu un procent ridicat de ecosisteme naturale. Romania este una din tarile europene cu un capital natural deosebit de divers si bine conservat, aceasta datorandu-se in mare masura interferentei pe teritoriul tarii a cinci regiuni biogeografice, din cele 11 europene, respectiv alpina, continentala, panonica, stepica si Marea Neagra..

In vederea protejarii acestui valoros capital natural si asigurarii unei stari favorabile de conservare a unor tipuri de habitate naturale cu importanta deosebita atat la nivel national cat si comunitar, Romania a facut pasi importanti prin implementarea elementelor legislative specific Uniunii Europene, cat si a unor programe si proiecte dedicate conservarii biodiversitatii

Judetul Prahova cuprinde habitate naturale specifice mai ales regiunilor biogeografice alpina si continentala, ce necesita declararea ariilor speciale de conservare, conform Legii 462/2001, dupa cum urmeaza:

1. Ape puternic oligomezotrofe cu vegetatia bentica de Chara sp.- Mlastina Faget

2. Rauri alpine si bancurile de-a lungul acestora cu vegetatie erbacee - Muntii Bucegi si Ciucas

1.Tufisuri cu Pinus mugo.

2.Tufisuri cu Rhododendron

3. Formatiuni cu Juniperus communis si Juniperus sibirica in zone sau pajisti calcaroase

4. Pajisti calcaroase alpine si subalpine

O caracteristica a acestei formatiuni este prezenta invadanta a asociatiei vegetale de Rhododendron Juniperus-Vaccinium care, in masivele muntoase din nordul judetului, muntii Ciucas,ocupa 60% din suprafata pajistilor aflate intre 1600 si 1900m altitudine.

5. Pajisti bogate in specii de Nardus - Muntii Ciucas

6. Pajisti uscate, situri importante pentru orhidee -Muntii Bucegi si Ciucas

7. Pajisti umede cu ierburi inalte - Muntii Bucegi-Poiana Costila

8. Pajisti cu Molinia pe soluri turboase (Molinion coerulae)- Turbaria Balbaitoarea

9. Pajisti de altitudine joasa cu Alopecurus pratensis si Sangiusorba officinalis

10. Fanete montane -Muntii Bucegi si Ciucas

Muntii Bucegi si Ciucas

1.Grohotisuri calcaroase ale etajelor montane

2. Pante stancoase calcarose cu vegetatie chasmofitica

Habitate de padure

1. Paduri batrane caducifoliate naturale hemiboreale bogate in epifite

2. Paduri mlastinoase caducifoliate - Moara Domneasca

3. Paduri tip Luzulo-Fagetum - Muntii Ciucas, V.Doftanei-Glodeasa

4.Paduri tip Asperulo-Fagetum - V.Doftanei-Glodeasa

5. Paduri subalpine cu Acer – Bucegi- Piatra Arsa, Sf.Ana

5. Paduri aluviale cu Alnus glutinosa, A.incana si Fraxinus excelsior (Ciucas -V.Stanii si Bratocea; Moara Domneasca )

6. Paduri acidofile cu Picea din etajele alpine montane

7. Paduri alpine cu Larix decidua sau Pinus cembra

8. Paduri de Pinus sylvestris pe substrat calcaros - V.Doftanei – padurea Paltinu

Starea ariilor naturale protejate

Pe teritoriul judetului Prahova exista sase arii protejate cu statut legal, declarate prin Legea 5 / 2000, ce o suprafata de 5003,037 ha, dupa cum urmeaza:

Denumire Localizare Suprafata (ha)

Abruptul Prahovean Bucegi Orasele Sinaia, Busteni 3 478,00

( Parc Nat.Bucegi)

Locul fosilifer Plaiul Hotilor Orasul Sinaia 6,00

Muntii Coltii lui Barbes Orasul Sinaia 1 513,00

Arinisul de la Sinaia Orasul Sinaia 1,037

Tigaile din Ciucas Comuna Maneciu, sat Cheia 3,00

Muntele de Sare Slanic Prahova Orasul Slanic 2,00

Exploatarile forestiere reprezinta o permanenta amenintare la adresa biodiversitatii prin cantitatile exploatate si prin modul de extragere a arborilor din parchete pe cursul paraielor de munte.

Folosirea neadecvata a zonelor umede, drenarea si desecarea lor, afecteaza negativ biodiversitatea. Amintim in acest sens impactul negativ pe care il au balastierele asupra faunei piscicole si a zonelor de cuibarit.

O alta presiune antropica care afecteaza biodiversitatea in mod negativ este pasunatul care ingreuneaza in multe cazuri regenerarea naturala a vegetatiei arboricole. Un control mai strict al acestei activitati ar avantaja regenerarea naturala a unor suprafete din fondul forestier sau din vecinatatea apelor curgatoare.

Vanatoarea si braconajul, alaturi de fragmentarea habitatelor, reprezinta activitati cu impact semnificativ asupra biodiversitatii in special asupra pasarilor si mamiferelor mari

Ca bun social, destinat servirii unor scopuri social-economice tot mai diverse si mai crescande, ecosistemul forestier reprezentat de padure, este subordonat si se interactioneaza tot mai mult cu mediul social uman.

Ecosistemele forestiere produc prin fotosinteza arborilor oxigen si fitomasa bruta,

padurea contribuind de asemenea la conservarea formelor de relief si a mediului ambiant. Astfel, vegetatia forestiera constituie un obstacol care impiedica producerea eroziunilor si alunecarilor de teren, modificand favorabil climatul din interiorul si apropierea padurii si exercitand o influenta primordiala in geneza si evolutia solurilor de tip forestier.

Padurea favorizeaza infiltrarea apei in sol, si mentinerea regimului hidric favorabil solului, impiedica sau reduce intensitatea fenomenelor torentiale si a avalanselor, cu toate efectele negative asupra mediului si a economiei in ansamblu.

Prin aparatul foliar, vegetatia forestiera contribuie la purificarea cu bun randament a atmosferei de praf, fum, gaze toxice si microbi, consumand totodata, o mare cantitate de dioxid de carbon si refacand continuu stocul de oxigen.

Un fapt nu lipsit de interes este rolul peisagistic si recreativ al padurii, datorita esteticii sale, aceasta se constituie ca refugiu si izvor de revigorare pentru populatia umana, atat de influentata si afectata de efectele progresului tehnic si a dezvoltarii industriale.

CONCLUZII

Asa cum din analize, orasul Slanic Prahova un potential turistic ridicat, avand un relief deosebit, resurse de de ape termale, precum numeroase obiective turistice: Muntele de Sare, Miresei, lacurile Baia Baciului , Baia Verde Baia Unirea, precum obiective religioase culturale, obiective manifestari etnografice.

Individualitatea localitatii este principal de de sare; vechea Unirea care a fost sanatoriu adancimea de 210 m .

Datele faptul Romania nu este o destinatie de turistii cu venituri , dar investitiile din surse private, interne externe (ex. Fondurile Structurale) ar starea de fapt.

Un studiu efectuat de Pricewaterhouse Coopers Management Consultants analizeaza atractivitatea regiunilor, indexul de atractivitate ilustrand capacitatea relative a unei regiuni de a se a atrage care o dezvoltare .

Tot aici trebuie mentionat un singur tour operator specializat turismul balnear, ceea ce ar un avantaj construirea complexului. Indici de utilizare a locurilor de cazare nivel statiunile balneare au gradul de utilizare cel (49.5% comparative cu o medie de 33.4% total turism), aspect care faptul acestea isi mentin avantajul competitive.

Avantajele construiriii complexului balnear de Slanic Prahova :

cresterea a zonei; dezvoltarea de activitati economice alternative (mestesuguri); creeare de noi locuri de cresterea ocuparii fortei de includerea circuitul turistic; construirea unui brand turistic.

BIBLIOGRAFIE

WWW.SLANIC.RO

WWW. PRIMARIASLANIC.RO

MONOGRAFIA ORASULUI SLANIC PRAHOVA ; D-NA PROFESOR GRECU FLORENTINA.

CONSILIUL JUDETEAN PRAHOVA- STUDIU ASUPRA PROTECTIEI SI CONSERVARII MEDIULUI

Statuia lui Decebal / Statue of DecebalSare / Salt

In Mina de Sare 'Unirea' din Slanic

In Mina de Sare 'Unirea' din SlanicLac in mina / Lake in the mine







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 4026
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site