Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie


APA IN NATURA

Hidrologie



+ Font mai mare | - Font mai mic



APA IN NATURA

Apa este cea mai raspandita substanta in natura, gasindu-se intr-o continua transformare, trecand dintr-o stare de agregare in alta, in procesul neintrerupt numit "circuitul apei in natura".



In functie de conditiile de formare si de acumulare se disting trei feluri de ape in natura :

- ape meteorice

- ape freatice

- ape de suprafata

Ape meteorice(atmosferice). Apa de la suprafata oceanelor marilor, lacurilor si chiar a solului, sub influenta caldurii solare se evapora in cantitati mari. Cand vaporii de apa ajung in atmosfera, la mari inaltimi, se racesc, condenseaza si formeaza nori, din care apa ajunge inapoi pe pamant sub forma de ploi si zapada.

Apa atmosferica este pura in momentul formarii, dar in drumul sau catre suprafata pamantului dizolva componentii aerului (O2, N2, CO2) si retine praful atmosferic sub forma se suspensie.

Ca rezultat al descarcarilor electrice din atmosfera, aceste ape mai contin dizolvate si diferite cantitati de ozon si azotat de amoniu.

In vecinatatea regiunilor industriale, se gasesc si gaze, cum ar fi: oxizi de azot, oxizi de sulf, hidrogen sulfurat, clor, acid clorhidric, amoniac etc.

In apropierea lacurilor si marilor, apele de ploaie pot sa contina si cantitati variabile de clorura de sodiu, sulfat de sodiu . Datorita faptului ca apa de ploaie contine oxigen si dioxid de carbon din atmosfera, ea este foarte coroziva.

Cantitatea gazelor dizolvate depinde de coeficientul de solubilitate al gazului respectiv . Coeficientul de solubilitate al unui gaz reprezinta volumul de gaz dizolvat intr-un litru de apa la temperatura de Os Celsius si presiunea de 760mmHg. Coeficientul de solubilitate scade cu cresterea temperaturii si cu continutul de substante minerale ale apei.

Deoarece gazele industriale au un coeficient de solubilitate foarte mare in comparatie cu cel al gazelor care intra in compozitia aerului rezulta ca apele de ploaie din regiunile industriale, avand in vedere proprietatile gazelor dizolvate, prezinta un pericol pentru vegetatie si pentru constructiile metalice (coroziunea).

Ajunse la suprafata solului apele meteorice se imbogatesc cu microorganisme si substante organice provenite din procesul de descompunere al plantelor si organismelor animale, capatand coloratie si miros neplacut.

Apele freatice se formeaza in urma infiltrarii apei atmosferice prin straturile permeabile ale solului si acumularii sale in bazine subterane. Compozitia apelor freatice este foarte diferita, ea depinde de compozitia straturilor de sol prin care a trecut. Dioxidul de carbon si oxigenul dizolvat in apa atmosferica reactioneaza cu multe minerale pe care le intalnesc in cale. Carbonatii neutrii de calciu, magneziu si fier, sub actiunea dioxidului de carbon din apa trec in saruri acide (bicarbonati) usor solubile in apa. Datorita acestui fapt pe masura ce trece prin straturile de pamant, apa se imbogateste in saruri solubile. Apele freatice contin de asemenea cloruri si sulfati ai metalelor alcalino-pamantoase, combinatii ale fierului si siliciului.

Strabatand straturile permeabile ale solului, apa de infiltratie incarcata cu microorganisme si substante in suspensie se filtreaza devenind limpede si sterila. Apele freatice ies la suprafata pamantului sub forma de izvoare, fantani arteziene sau se scot cu ajutorul pompelor, pentru a fi folosita in diverse scopuri.

Daca aceste ape contin cantitati apreciabile de saruri si gaze dizolvate, se numesc ape minerale si sunt folosite in scopuri terapeutice.

Apele de suprafata sunt reprezentate prin apele raurilor, lacurilor, marilor si oceanelor. Prin rauri apa atmosferica ajunge din nou in mari si oceane inchizand astfel circuitul apei in natura. Compozitia apelor de suprafata este foarte variata. Ea depinde de natura rocilor, regiunilor prin care trece. Dupa cantitatea de sare pe care o contin se deosebesc: ape dulci si ape sarate.

In general se numesc ape dulci cele care au un continut mic de saruri, sub 0.2%. continutul de saruri al apelor marilor si oceanelor este mult mai ridicat, de exemplu: apa Marii Negre contine 1.5% saruri, apa Oceanului Atlantic are un continut de 3.8% saruri. In apele sarate se gasesc cantitati mari de clorura de sodiu alaturi de alte saruri; apele marilor contin aproape toate elementele cunoscute. Apa marilor poate fi folosita ca apa potabila sau ca apa industriala. Ea este pregatita in functie de folosinta pe care urmeaza sa o aiba, pentru asigurarea indicatorilor de calitate impusi de aceasta.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1786
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved