Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie


PRINCIPALELE ASPECTE MORFOMETRICE SI MORFOLOGICE ALE RELIEFULUI. IMPORTANTA ACESTORA IN FORMAREA RESURSELOR DE APA.

Hidrologie

+ Font mai mare | - Font mai mic




DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
APELE CURGATOARE
PRINCIPALELE ASPECTE MORFOMETRICE SI MORFOLOGICE ALE RELIEFULUI. IMPORTANTA ACESTORA IN FORMAREA RESURSELOR DE APA.
CLIMA - FACTOR ECOLOGIC IMPORTANT PENTRU RESURSELE DE APA
APELE SUBTERANE SI IZVOARELE MINERALE DIN BAZINUL CRISULUI ALB
ASEZARE GEOGRAFICA SI LIMITE CRISUL ALB
EVALUAREA STUDIILOR SI CERCETARILOR GEOGRAFICE ASUPRA CRISULUI ALB
PROCESE DE OXIDARE AVANSATA IN TRATAREA SI EPURAREA APELOR



PRINCIPALELE ASPECTE MORFOMETRICE SI MORFOLOGICE ALE RELIEFULUI. IMPORTANTA ACESTORA IN FORMAREA RESURSELOR DE APA.

TRD1. Morfometria reliefului. Modelarea actuala a reliefului in arealul investigat se exercita in moduri variate, fiind conditionata de particularitatile orografice si climatice. O cauza esentiala care determina mecanismul, intensitatea si distributia spatiala a acestor procese o constituie climatul specific acestei zone.





La modelarea actuala a reliefului participa doua categorii de procese, deosebite dupa amploarea si desfasurarea lor in timp: procese permanente si procese periodice.

In bazinul Crisului Alb principalele forme de relief sunt: terasele fluviatile, lunca, versantii de racord, vaile afluente, organismele torentiale, conurile de dejectie, etc.    Marea diversitate a conditiilor de relief este exprimata si de indicii morfometrici (altimetrie, fragmentarea si energia de relief, pantele) care pot influenta formarea resurselor de apa.

Hipsometria reliefului. Bazinul Crisului Alb se suprapune in procente diferite pe cele trei unitati majore de relief: zona montana (29%, in est), zona piemontana (33%, in centrul bazinului) si zona de campie (38%, in vest), cu o dispunere in trepte ce coboara de la est spre vest (figura TRD1.).

Pe malul drept al Crisului Alb, in imediata apropiere a izvorului se regasesc Muntii Metaliferi prin Dealul Stramba (1154 m). Tot pe partea dreapta se intalnesc urmatoarele subunitati ale Muntilor Bihor: Varful Gaina (1486 m), pe cumpana de ape dintre bazinul Ariesului Mic si Crisul Alb reprezentand punctul cel mai inalt al reliefului, Varful Prislop (848 m) si Varful Dobrinu (988 m). Muntii Moma sunt reprezentati prin Dealul Rontanu (918 m), Varful Momuta (929 m), Cornul Berhusului (811 m), Magura Zugaului (880 m). In apropierea acestora se afla zona munceilor care este reprezentata prin: Fata Dealului (474 m), Magura Diecilor (741 m), Vf. Ciuhii (448 m), Vf. Fetelor (481 m).

Pe latura estica a bazinului Crisului Alb, pe malul stang al acestuia, se desfasoara Muntii Metaliferi. Inaltimea cea mai mare a acestora este Varful Vulcan (1257 m), Varful Fericelii (1172 m) si Varful Chiuzului (1022 m).

Pe latura sudica a bazinului Crisului Alb, tot pe partea stanga a acestuia, se desfasoara zona muntilor Zarand, cu inaltimi mai reduse. In desfasurare de la est spre vest acestia sunt: Varful Smrenciului (763 m), Varful Duba (969 m), Ruda Muncelului (775 m), Varful Ciusului (704 m), Varful Malului (899 m), Dealul Plesu (726 m), Varful Husului (804 m), Varful Drocea (836 m), Piatra Pacurari (629 m), Muntele Alb (557 m), Varful Highis (799 m), Vf. Crucea Tiganului (546 m) si Fantana Rece (572 m). Nu departe de Defileul Talagiu-Aciuta se afla Varful Varatecul (881 m).

Dupa zona montana urmeaza zona piemontana (a dealurilor vestice) cu inaltimi domoale. Cele mai caracteristice de la vest la est sunt Cioaca Maderatului (340,5 m),Dealul Pancotei (230 m), Dambul Bogatului (401 m), Dealul Cornetu (318,8 m), Dealul Mocrei (378 m), Capul Dealului (305 m), Dealul Rugaciu (404 m), Dealul Culmii (561 m), Vf. Coasta Mare (360,9 m), Vf. Magureaua (416,5 m) si Dealul Campurile (242,2 m), pe malul stang al Crisului Alb.

Pe malul drept de la vest la est se identifica Dealul Mare (340 m), Plesa (402,9 m), Dealul Berindia (363,4 m), Magura Dobrosele (286,6 m), Dealul Talagiului (464 m), Dealul Caselor (467,1 m), Magura Ociu (438,6 m) si Dealul Ursoiu (408,6 m),

Dupa ce Crisul Alb iese din defileul de la Joia Mare Berindia, trecand prin depresiunea Zarand (120 m), traverseaza Campia Crisului (Dambut 108 m, Seleuseni 108 m, Padurea Socodor 92 m) si ajunge la granita de stat cu Ungaria (87 m altitudine).

Gradul de fragmentare a reliefului. Gradul de fragmentare a reliefului in suprafata este dat de reteaua de vai afluente. Cunoscand fragmentarea reliefului putem aprecia cat din suprafata bazinului Crisului Alb este afectat de procesele de eroziune generat de reteaua de vai afluente si cat reprezinta ele ca lungime, raportata la un km2. Raportand lungimea retelei hidrografice (1477 km) la suprafata bazinului de 4240 km2, se obtine o densitate a fragmentarii reliefului pe ansamblul bazinului de 0,34 km/km2. Bazinul Crisului Alb are in cursul superior, amonte de Criscior, o lungime a retelei hidrografice de 116 km si o suprafata de bazin de 324 km2, de unde rezulta o densitate de 0,35 km/km2.



In sectorul montan inalt (Muntii Bihorului, Metaliferi) gradul de fragmentare a reliefului ajunge la valori de 1,8 km/km2. Pe sectorul muntilor josi si a dealurilor piemontane fragmentarea reliefului oscileaza intre 0,35 si 0,80 km/km2, iar in campie variaza intre 0,09 si 0,22 km/km2. In campie se pot identifica cateva sectoare unde fragmentarea reliefului este intre 0,5 1,0 km/km2, ca urmare a unor arii de convergenta hidrografica.   

Adancimea fragmentarii reliefului. In zona de izvor, Crisul Alb are o altitudine de 980 m iar cumpana de ape din apropiere se situeaza la cea mai mare in zona Muntele Gaina cu 1486 m, de unde rezulta o adancime a fragmentarii de 506 m. Cea mai mare adancime a fragmentarii se intalneste in cursul superior al Crisului Alb, amonte de Criscior. Astfel intre localitatea Barza (300 m) si Varful Fericelii (1172 m) se noteaza o adancime a fragmentarii reliefului de 872 m.

Adancimea fragmentarii reliefului incepe sa scada pe masura ce Crisul Alb inainteaza in zona de dealuri si traverseaza depresiunile tectonice Brad, Halmagiu si Almas-Gurahont si Zarand. Cel mai mic grad de fragmentare se intalneste in zona de campie a bazinului Crisului Alb fiind cuprinsa intre 0 si 30 m, ceea ce ne indica o eroziune liniara, de intensitate scazuta.

Elemente legate de morfometria vailor. Albia minora a Crisului Alb din cursul superior prezinta un profil longitudinal cvasiconcav, datorita unei pante pronuntate (25-35 ). Profilul transversal este ingust si adancit sub forma literei V in cursul superior si mediu. Valea din zona montana este marginita de versanti abrupti si impaduriti. Amonte de satul Cris, albia minora a raului are o latime mai mica de 7-8 m, cursul apei fiind tipic montan, pe un pat bolovanos situat pe o matrice de nisip grosier. Apa are o curgere rapida si turbulenta.

La Criscior, dupa ce a parcurs 31 de km, albia minora coboara la altitudinea de 291 m. De aici si pana la Ineu, pe o distanta de 150 km, albia minora are o diferenta de nivel de 187 m, ceea ce corespunde unei pante de 1,2 m/km, valori caracteristice depresiunilor si culoarelor cu puternice aluvionari.

In cursul mediu apare fenomenul de meandrare, el fiind mai puternic in cursul inferior (aval de Sebis). Meandrele sunt divagante, simple si complexe, ce pot contribui la formarea de ostroave si popine. Un exemplu este ostrovul formata in urma cu 10 ani, amonte de podul peste Crisul Alb, pod situat pe drumul judetean dintre localitatea Barsa si Sebis. Profilul transversal este foarte lat in cursul mediu si inferior. Crisul Alb prezinta vaduri rele, folosite pentru traversarea albiei cu utilaje agricole sau cu animale, maluri convexe si concave, grinduri nisipoase. Panta Crisului Alb in zona de campie este cuprinsa intre 0,1 0,7 , valorile scazute intretin fenomenul de meandrare.

Albia majora (lunca) este zona adiacenta albiei minore (care este acoperita permanent cu apa) situata in lungul Crisului Alb sub forma simetrica. Lunca cuprinde un complex de forme de relief joase (lunca interna, centrala si externa) formate in principal de actiunea constructiva a raului, de varsta recenta (Pleistocen inferior, mediu, superior si Holocen). Lunca interna este situata in imediata vecinatatea albiei minore si pentru Crisul Alb ea se ridica deasupra nivelului apei cu cativa centimetrii (20 30 cm) amonte de localitatea Brad si variaza intre 50 cm (la Varfurile) si 180 cm (zona Bocsig Ineu).

Lunca centrala este zona de mijloc a albiei majore si este formata din depozite fine de aluviuni. Lunca externa sau preterasa corespunde partii externe a albiei majore. In aceasta zona printre depozitele de aluviuni apar belciuge sau brate parasite, mlastini datorita unui nivel hidrostatic crescut. Fenomenul de mlastinire este bine reprezentat in zona localitatilor Berindia, Joia Mare, Buteni, Barsa, Aldesti.



Versantii vaii Crisului Alb sunt abrupti in zona cursului superior unde valea s-a adancit puternic. Mai apar versanti abrupti de diverse forme si la trecerea prin defileul Talagiu Aciuta. In functie de structura geologica pe care se dezvolta, versantii sunt afectati de procesul de siroire, ravenare, solifluxiune, alunecari de teren. Analizand harta digitala a inclinarii versantilor se observa ca in imediata vecinatate a Crisului versantii au inclinare redusa (0 3 grade), cu exceptia defileului Talagiu-Aciuta, unde pe o portiune versantul malului drept are o inclinare de 8 35 iar versantul malului stang are o inclinare mai mare de 26.

Terasele apar bine dispuse in trepte pe stanga raului, la nord de culmea Dealurilor Cuiedului pana sub Dealul Mocrea (378 m). Aceste terase, si mai ales lunca, largesc puternic fundul de vale imediat dupa iesirea Crisului Alb din defileul de la Joia Mare, in arealul localitatilor Berindia, Joia Mare si Buteni.

Aici terasele coboara in profil longitudinal, citandu-se mai ales terasa 2 (notata adesea 3, de cercetatori) care scade de la 20 m (Buteni) la 5-7 m (vest Bocsig) si dispare sub Dealul Mocrea (SE de Ineu) (G. Posea, 1997).

Desi exista unele diferentieri intre cartarile facute de P. Cotet (1957) si P. Tudoran (1983), in mare, in Campia de terase a Bocsigului se dezvolta larg treptele 2 si 4 (in numerotarea realizata de G. Posea, sau 3 si 5 in numerotarea autorilor citati mai sus), adica terasa de 20-5 m si cea de 45-60 m.

TRD2. Morfologia reliefului. Bazinul Crisului Alb se dispune de la Est la Vest, motiv pentru care se dispune peste toate cele trei mari unitati de relief (munti, dealuri si campie). Regiunea muntoasa situata in partea estica a bazinului este alcatuita dintr-o zona inalta, a muntilor si alta mai coborata, a munceilor (Velcea I, Velcea V., Mandrut O., Judetul Arad, 1979.). Bazinul cuprinde: in partea nordica Muntii Bihorului (Vf. Gaina, 1486 m), in cea sudica Muntii Zarandului (Vf. Drocea, 836 m; vf. Malului, 899 m) si Metaliferi (Vf. Fericeli, 1172 m), iar in nord-vest Muntii Moma (Vf. Momuta, 929 m).

Regiunea piemontana, cu inaltimi ce variaza intre 250 si 750 m, se prezinta sub forma unui golf alungit si valurit marginal de maguri si dealurile Codrului si a Momei, Halmagiului, Bradului, Tautului, Cuiedului si Almasului, iar central, denivelat de bazinele Brad, Tebea, Halmagiu, Gurahont si Zarand, drenate de Crisul Alb si afluentii sai.

Regiunea de campie este unitatea de subsidenta, cu intense procese aluvionare in cuaternar, cu depozite de pietrisuri aflate in alternanta cu straturile de marna, nisipuri si argile, ce cresc in grosime de la est la vest. In cadrul acestei unitati se poate diferentia campia inalta a glacisurilor, cu conditii mai bune de scurgere a apelor fata de campia joasa, cu o slaba inclinare fapt care explica numeroase meandre si brate parasite ale cursurilor, excesul de umiditate si scurgerea greoaie a apelor.







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1822
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site