Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie


CODUL “METAR” (METEOROLOGICAL AERODROME REPORT)

Meteorologie

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
CODUL “METAR” (METEOROLOGICAL AERODROME REPORT)
Clima comparata a localitatilor: Suceava, Radauti, Falticeni
ATMOSFERA TERESTRA
DEFINITIA CLIMEI - CLIMA DIN EUROPA
DINAMICA AERULUI
ENERGIA RADIANTA
SEMNIFICATIA CODIFICARII IN CAZUL TEMPERATURILOR RIDICATE – CANICULA
FORMELE FLUVIOGLACIARE (PROGLACIARE)
Variatii periodice si neperiodce ale presiuni atmosferice la statia meteo Iasi in anul 1998
NOTIUNI FUNDAMENTALE DE METEOROLOGIE SINOPTICA

CODUL METAR”

(METEOROLOGICAL AERODROME REPORT)




Codul METAR este folosit pentru codificarea datelor rezultate din observatiile meteo, efectuate in mod regulat (orar sau semiorar) pe aeroporturi, pentru aviatie. Un asemenea mesaj poate sa cuprinda o prevedere de aterizare de tip tendinta. De asemenea, poate cuprinde si indicatori de evolutie (TTTT = GRADU, RAPID, TEMPO, INTER sau TEND), indicand ca urmeaza o prevedere de aterizare de tip tendinta, ori de expresia NOSIG.

FORMA SIMBOLICA A CODULUI METAR

1 2 3 4 5 6 7

METAR GGgg CCCC dddff/fmfm vvvv RVRVRVRVR/DRDR WIWI

NSCChShShS TT/TdTd PHPHPHPHPH prevedere tip informatii

tendinta suplimentare

Explicatii referitoare la elementele (grupele) din compunerea codului “METAR” :

TIPUL INFORMATIEI (METAR).

ORA OBSERVATIEI (GGgg)

Primele doua litere reprezinta orele, iar ultimele minutele.

INDICATIVUL DE AMPLASARE AL AEROPORTULUI (CCCC), la care s-a executat observatia meteorologica.

Primele doua litere reprezinta indicativul tarii respective, iar ultimele, al localitatii unde se afla aeroportul, pe care este amplasat serviciul meteo.

VANTUL (dddff/fmfm)

Elementele vantului (directia si viteza) sunt reprezentate in mesaje printr-o grupa de 5 cifre. Primele 3 cifre reprezinta directia din care bate vantul, iar urmatoarele 2 cifre, taria (intensitatea) vantului.

Directia vantului se masoara in raport cu Nordul adevarat. Atat directia, cat si viteza medie a vantului sunt determinate intr-un interval de 10 minute. In cazul cand vantul este calm, aceasta grupa se codifica prin “00000”. In cazul unui vant variabil ca directie, ddd este codificat prin VRB, dupa care urmeaza directia.

Daca in cursul perioadei de 10 minute care precede observatia, viteza maxima a vantului depaseste viteza medie cu 5m/s (10 noduri sau mai mult), aceasta viteza maxima este codificata cu ajutorul lui “fmfm”, plasat imediat dupa “dddff”.

VIZIBILITATEA ORIZONTALA (VVVV)

Se considera vizibilitate orizontala cea mai redusa vizibilitate constatata intr-un tur de orizont

Vizibilitatea orizontala se masoara in metri si este reprezentata in mesaje prin 4 cifre.

De la 0 metri pana la 4900 metri, vizibilitatea orizontala se reda in mesaje, din 100 in 100 m., iar de la 5000 metri in sus, este redata in mesaje, din 1000 in 1000 m., valorile intermediare rotunjindu-se la suta si, respectiv, mia de metri imediat inferioara.

VIZIBILITATEA DE-A LUNGUL PISTEI (RVRVRVRVR/DRDR)

In cazul cand vizibilitatea orizontala este redusa, apare necesitatea determinarii vizibilitatii , de-a lungul pistei, care constituie un element de precizie al vizibilitatii orizontale, acest element redand conditiile de vizibilitate pe pista, in directia aterizarii sau decolarii.

Vizibilitatea de-a lungul pistei (RVR=Runway Visual Range), se masoara de indata ce vizibilitatea orizontala scade sub 2000 m.

Valoarea RVR se inscrie in mesaj tot prin 4 cifre, precedate insa de litera R.

STAREA TIMPULUI (WIWI)

Starea timpului, determinata de fenomenele meteo existente in momentul observatiei, se inscrie folosindu-se cifrele si abrevierile din TABELUL 1.

Daca in momentul observatiei se produc simultan mai multe fenomene, in mesaj se indica fenomenul care caracterizeaza timpul semnificativ pentru aviatie si care influenteaza asupra altor elemente din mesaj. Celelalte fenomene se inscriu la sfarsitul mesajului.

NORII (NSCChShShS)

Prima litera reprezinta nebulozitatea totala, exprimata in optimi. Urmatoarele doua litere reprezinta felul norilor, denumirile fiind indicate in TABELUL 3. Ultimele trei litere reprezinta plafonul (inaltimea) norilor, care se inmulteste cu unitati de 30 m, conform TABELULUI 2.

In cazul cand sunt vizibile, concomitent, doua sau mai multe straturi de nori, grupa 8 se poate repeta, redandu-se intai stratul cel mai de jos, apoi stratul imediat superior, etc.

OBSERVATIE:

Grupele 5-8, adica cele referitoare la vizibilitate, RVR, starea timpului si norii, pot lipsi din mesaj ori de cate ori sunt intrunite SIMULTAN urmatoarele conditii:

Vizibilitatea orizontala: 10 km sau mai mult;

Norii: nu exista nici-un nor mai jos de 1500 m;

Nu se semnaleaza oraje sau precipitatii.

In aceasta situatie, in locul grupelor 5-8 se introduce expresia CAVOK (CLOUD AND VISIBILITY OK).

TEMPERATURA AERULUI / TEMPERATURA PUNCTULUI DE ROUA (TTTdTd)

Fiecare din aceste elemente este redat prin cate doua cifre, reprezentand grade Celsius. Valorile mai mici de +100 sunt precedate de zero. Valorile negative ale temperaturilor sunt precedate de litera M.

PRESIUNEA ATMOSFERICA (PHPHPHPHPH)

Valoarea presiunii este intotdeauna QNH, exprimata in milibari intregi. In grupa 12 (informatii suplimentare), se mai trece presiunea QFE in milibari si milimetri col. Hg (QNH=avionul fiind pe pista, altimetrul se regleaza dupa altitudinea topografica a aerodromului). Pe vizorul aparatului apare valoarea presiunii QNH (QFE=daca avionul este pe pista, iar altimetrul se regleaza pe zero metri, valoarea presiunii este cea de la nivelul altimetrului, adica presiunea calculata la nivelul marii).

PREVEDERE DE TIP TENDINTA (TEND)

Contine evolutia probabila, in urmatoarele 2 ore a parametrilor atmosferici necesari activitatilor aeronautice.

Daca se prevede o schimbare in evolutia unuia sau mai multor elemente, se utilizeaza urmatorii indicatori de evolutie: GRADU, INTER, RAPID, TEMPO, NOSIG, TEND. Acesti indicatori au semnificatia urmatoare:

GRADU – se foloseste in cazul cand se prevede ca variatia sau evolutia elementelor din mesajul METAR se va produce intr-un ritm gradat, in intervalul de 2 ore de la intocmirea mesajului;

TEMPO – se utilizeaza atunci cand se prevede ca fiecare variatie sau evolutie a elementelor va dura mai putin de o ora;

INTER – se foloseste cand se prevede ca in intervalul de 2 ore se vor produce variatii frecvente, insa de scurta durata, ale elementelor sau fenomenelor meteorologice cuprinse in METAR;

RAPID – se intrebuinteaza cand se prevede ca variatia elementelor sau fenomenelor se va produce intr-un interval de timp care va dura mai putin de o jumatate de ora;

NOSIG – se trece atunci cand intr-un interval de 2 ore, incepand de la ora la care s-a intocmit METAR-ul, nu se vor produce modificari in evolutia elementelor;

TEND – se poate folosi si atunci cand se prevede numai tendinta variatiei elementelor, fara a se preciza si modul cum se va produce variatia respectiva.

OBSERVATIE:

Prevederea de tip tendinta se elaboreaza in urmatoarele conditii:

Cand intr-un mesaj METAR s-a indicat o vizibilitate orizontala mai mare de 5 km si se prevede ca in urmatoarele 2 ore sa scada;

Cand se prevad variatii importante ale bazei norilor a caror inaltime nu depaseste 450m, indiferent de nebulozitate, precum si alte elemente.

Atunci cand este cazul, situatia despre starea pistelor este data de o grupa formata din 8 cifre, care este transmisa la sfarsitul METAR-ului.

Semnificatia cifrelor de cod este:

o       Cifrele 1 si 2 – directia PDA, in zeci de grade;

o       Cifra nr.3 – felul depunerilor;

o       Cifra nr.4 – suprafata PDA afectate, in procente;

o       Cifrele 5 si 6 – grosimea depunerilor;

o       Cifrele 7 si 8 – coeficientul de franare.

Interpretarea cifrelor la felul depunerilor” (cifra a 3-a) :

0 – curata, uscata ;

1 – umeda ;

2 – apa ;

3 – chiciura sau petece de gheata ;

4 – zapada uscata ;

5 – zapada umeda ;

6 – zapada cu noroi ;

7 – gheata ;

8 – zapada compacta sau dune ;

9 – fagasuri inghetate.

Interpretarea cifrelor la suprafata pistei afectate cifra a 4-a

1 – sub 10%;

2 – 11-25%;

5 – 26-50%;

9 – 51-100%.

Interpretarea cifrelor la grosimea depunerilor cifrele 5 si 6

00 – sub 1mm;

01 – 1 mm

02 – 2 mm etc;

91 – nu se foloseste;

92 – 10 cm;

93 – 15 cm;

94 – 20 cm;

95 – 25 cm;

96 – 30 cm;

97 – 35 cm;

98 – 40 cm si mai mult;

99 – impracticabila.

Interpretarea cifrelor pentru coeficientul de franare (cifrele 7 si 8) :

- echivalent de franare -

91 – slaba; <

92 – slaba spre medie; 29-26%

93 – medie; 35-30%

94 – medie spre buna; 39-36%

95 – buna; 40%

99 – nu prezinta incredere. nu prezinta incredere

Daca in locul acestei grupe apare o grupa de forma XXCLRD, aceasta inseamna ca pe pista al carui numar este dat de cifrele XX, se poate decola si ateriza. Daca in loc de XX apare 88, inseamna ca toate pistele sunt practicabile.



TABELUL 1

CIFRA    DE COD

(abreviatia)

SEMNIFICATIE

LIMBA    ENGLEZA

LIMBA    ROMANA

FU

Smoke

Fum

HZ

Dust haze

Pacla de praf

PO

Dust devils

Vartejuri de praf

BR

Mist

Aer cetos

MIFG

Shallow fog

Ceata subtire

TS

Thunderstorm

Oraj (fara precipitatii)

SQ

Squall

Vijelie

FC

Funnel cloud

Tromba

REDZ

Recent drizzle

Burnita recenta

RERA

Recent rain

Ploaie recenta

RESN

Recent snow

Ninsoare recenta

RERASN

Recent rain and snow

Lapovita recenta

REFZRA

Recent freezing rain

Ploaie care ingheata

RESH

Recent showers

Averse recente

RESH

Recent snow showers

Averse de ninsoare

REGR

Recent hail showers

Averse recente de grindina

RETS

Recent thunderstorm

Oraj recent

SA

SA

SA

Duststorm or sandstorm

Furtuna de praf sau nisip

XXSA

XXSA

XXSA

Heavy dust sand storm

Furtuna violenta de praf si nisip

DRSN

DRSN

Drifting snow

Transport de zapada la sol

BLSN

BLSN

Blowing snow

Transport de zapada la inaltime

BCFG

BCFG

Fog patches

Bancuri de ceata

FG

FG

FG

FG

FG

FG

Fog

Ceata

FZFG

FZFG

Freezing fog

Ceata care ingheata cu depuneri de chiciura

DZ

DZ

DZ

DZ

Drizzle

Burnita

XXDZ

XXDZ

Heavy drizzle

Burnita puternica

FZDZ

Freezing drizzle

Burnita care ingheata

XXFZDZ

Heavy freezing drizzle

Burnita care ingheata puternic

RA

RA

RA

RA

RA

RA

Rain

Ploaie

XXRA

XXRA

Heavy rain



Ploaie puternica

FZRA

Freezing rain

Ploaie care ingheata

XXFZRA

Heavy freezing rain

Ploaie care ingheata puternic

RASN

Rain and snow

Lapovita

XXRASN

Heavy rain and snow

Lapovita puternica

SN

SN

Snow, slight, continuous

Ninsoare slaba, continua

SN

Snow, moderate, intermitent

Ninsoare moderata, intermitenta

SN

Snow, moderate, continuous

Ninsoare moderata, continua

XXSN

XXSN

Heavy snow

Ninsoare puternica

SN

Snow grains

Ninsoare

PE

Ice pellets

Graunte de gheata

RASH

Showers

Averse de ploaie

XXSH

XXSH

Heavy showers

Averse puternice

RASN

Showers of rain and snow

Averse de lapovita

XXRASN

Heavy showers of rain and snow

Averse de lapovita puternica

SNSH

Snow showers

Averse de ninsoare

XXSN

Heavy snow showers

Averse de ninsoare puternica

GR

GR

Soft hail

Grindina slaba

GR

Hail

Grindina

XXGR

Heavy hail

Cadere de grindina puternica

RA

Rain

Ploaie

XXRA

Heavy rain

Ploaie puternica

GR

Hail

Grindina

XXGR

Heavy hail

Cadere de grindina puternica

TS

Thunderstorm

Oraj

TSGR

Thunderstorm with hail

Oraj cu grindina

XXTS

Heavy thunderstorm

Oraj puternic

TSSA

Thunderstom with duststorm or sandstorm

Oraj cu furtuna de praf sau de nisip

XXTSGR

Heavy thunderstorm with hail

Oraj cu grindina puternica

FORME DE NORI

TABELUL 2

CIFRA CODULUI

METRI

CIFRA CODULUI

METRI

etc.

Etc.



etc.

Etc.

etc.

etc.

TABELUL 3

GENUL NORULUI

PRESCURTAREA

CIRRUS

CI

CIRROCUMULUS

CC

CIRROSTRATUS

CS

ALTOCUMULUS

AC

ALTOSTRATUS

AS

NIMBOSTRATUS

NS

STRATOCUMULUS

SC

STRATUS

ST

CUMULUS

CU

CUMULONIMBUS

CB

EXEMPLE DE MESAJE

METAR

Exemplul 1 :

ZCZC

SAEM LROP 020915

LRCL 07003 2300 10 BR 7ACO 83 M02/M04

NOSIG

ZCZC – semnalul de inceput al buletinului METAR;

SAEM – primele doua litere reprezinta mesajele de observatii regulate, iar urmatoarele doua litere, grupa din care face parte statul unde s-a intocmit mesajul;

LROP – primele doua litere reprezinta indicativul Liniilor Aeriene Romane, iar urmatoarele litere, denumirea aeroportului care transmite mesajul – Otopeni;

ziua (02), ora (09), minutul (15);

CL – aeroportul Cluj;

07003 – primele 3 cifre reprezinta directia vantului in grade (700), iar urmatoarele 2 cifre, intensitatea vantului in metri pe secunda (3 m/s);

2300 – vizibilitatea in metri;

10BR – cifrele reprezinta cifre din cod (10), iar literele (BR) inseamna aer cetos (MIST) ;

7ACO 83 – cifra 7 este nebulozitatea (7/8), nori Altocumulus (AC), la inaltimea de 2490 m (83x30=2490);

M02/M04 – temperatura aerului este de –20C, iar temperatura punctului de roua, -40C;

1026 – presiunea atmosferica 1026 milibari,

NOSIG – nu se prevede nici o schimbare in urmatorul interval.

Exemplul 2 :

SAEM LROP 110815

LRIA 29003 5000 10 BR 3SCO30 M05/M06

Mesajul se decodifica la fel ca exemplul de mai sus, cu exceptia ultimei grupe care reprezinta situatia PDA si se decodifica, conform codului, astfel:

primele doua cifre (34) – directia PDA (3400);

cifra a 3-a (4)– zapada uscata;

cifra a 4-a (9) – pista este acoperita intre 51-100%;

cifrele 5 si 6 (30) – grosimea stratului de zapada este de 30mm;

cifrele 7 si 8 (95) – coeficientul de franare: bun; (in procente=40%).

BIBLIOGRAFIE: Colonel inginer STEFAN GHEORGHE, METEOROLOGIE PENTRU PILOTI, Bucuresti, 1991.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 5764
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site