Eschimosii
 Eschimosii sunt locuitorii zonelor
polare, traind din nordul continentului american, pana in nord-estul Rusiei,
in inghetata si indepartata Siberie. Numele n-a fost inventat de ei, ci de
populatiile indiene din estul Canadei, care i-au numit pe vecinii lor
eschimosi, adica "mancatorii de carne cruda". Aceasta porecla a fost adoptata
si de exploratorii americani si europeni, insa numele folosit des de
eschimosi pentru ei insisi este inuiti, care in limba lor inseamna "oamenii
cei adevarati". Iar daca ne gandim la temperaturile cu mult sub zero grade in
care traiesc, la casele lor din mormane de zapada si gheata - numite igluuri,
putem spune despre acesti bastinasi imbracati in blanuri de animale ca sunt
oameni adevarati.
Povestea eschimosilor incepe candva intre anii 5000 si 3500 inainte de
Hristos, adica acum 6-7000 de ani. Populatia totala a oamenilor de la pol
este de circa 90.000, dintre care jumatate traiesc pe cea mai mare insula de
pe glob - Groenlanda. Restul se impart intre nordul Statelor Unite, Canada si
Siberia, zona in care traiesc fiind acoperita de tundra - o campie fara
copaci, doar cu tufisuri, unde pamantul este mereu inghetat, cu exceptia
catorva centimetri la suprafata - in timpul verii foarte scurte. Exista si
grupuri care traiesc pe malurile raurilor si se ocupa in principal cu
pescuitul, sau eschimosi nomazi (care nu raman in acelasi loc, ci se muta cu
cortul). Locul de trai al acestora din urma depinde de deplasarea "hranei"
lor - turmele de caribu, un fel de cerbi cu coarne late. Insa, majoritatea
inuitilor traditionali traiesc in mici satucuri formate din cateva zeci de
case, facute din lemn de pluta si pamant.
In timpul verii foarte scurte, eschimosii isi parasesc satele si pleaca spre
malul marii, mai aproape de hrana lor - focile, morsele, puii de balena si
pestii. Aici se stabilesc in grupuri mici, de cateva familii, traind in
corturi din piei de animale sau in igluuri construite din gheata si mormane
de zapada. Ocupatiile de baza sunt vanatoarea de animale marine si pescuitul
la copca (o gaura facuta in gheata). In perioada dezghetului, eschimosii pot
merge si pe apa, deplasandu-se cu barcile denumite canoe, facute din lemn si
piei uscate de caribu. Odata cu venirea toamnei si a inghetului, familiile se
reintorc in satele lor, ocupandu-se doar cu vanatoarea de foci sau de pasari.
Eschimosii sunt un popor renumit in primul rand pentru inventivitatea cu care
au reusit sa se adapteze la cele mai grele conditii de viata. Inca din cele
mai vechi timpuri, eschimosii s-au folosit de materialele pe care le oferea
natura pentru a confectiona toate lucrurile de care aveau nevoie. Armele
pentru vanatoare - harponul (un fel de sulita foarte usor de manuit),
cutitul, arcul cu sageti - erau confectionate din coltii de fildes ai
morselor, oase, cupru sau piatra. Hainele si le faceau din blana si pielea
uscata si tabacita a cerbilor caribu. La fel manusile, caciulile si cizmele.
Pentru barci si sanii foloseau lemnul acoperit cu piei groase de morsa,
rezistente la apa. Exista cazuri, in special in centrul Canadei, unde lemnul
lipsea, asa ca a fost inlocuit de eschimosi cu somoni uscati, legati
laolalta, din care isi faceau saniile.
Religia este, de asemenea, un lucru important in viata eschimosilor. "Zeul"
lor se numeste saman - un fel de vrajitor, despre care eschimosii cred ca
poate influenta spiritele bune sau rele prin ritualuri, dansuri si formule
magice. El avea rolul de a trata bolile, de a face vraji pentru ca vanatorii
sa aiba mereu succes si de a da mereu sfaturi cand apareau probleme in cadrul
familiilor sau membrilor tribului. Arta traditionala are o valoare la fel de
insemnata: decoratiuni facute in manerele de fildes ale armelor, sculpturi in
fildes, dinti de animale sau in piatra, cusaturi ornamentale pe blanuri,
cantece si dansuri specifice ritualurilor si masti de lemn.
Inspre zilele noastre, cultura si traditiile eschimosilor s-au schimbat, in
functie de cei care i-au descoperit, treptat, de-a lungul timpului. Vikingii
au fost primii care au ajuns in lumea inuitilor acum 600 de ani, apoi
exploratorii europeni - acum 250 de ani. Astfel a inceput comertul: de pe
vasele de vanatoare a balenelor, numite baleniere, se ofereau pusti, chibrituri,
bauturi si alte bunuri. Eschimosii le dadeau marinarilor in schimb oase de
balena, ulei, fildes si blanuri de animale. In secolul trecut, datorita
contactului cu lumea civilizata, modul lor de viata se schimba radical.
Eschimosii incep sa lucreze in localitatile din Alaska, mai ales in domeniul
constructiilor, multi dintre ei stabilindu-se definitiv la periferiile
acestor orase. Vanatoarea si pescuitul se dezvolta in asociatii, datorita
aparitiei armelor de foc si a echipamentelor moderne. Eschimosii isi fac
casele exclusiv din lemn, copiii lor incep sa mearga la scoala, au spitale,
biserici etc.
Sania traditionala trasa de caini este inlocuita de boburi cu motor sau
masini de tip jeep, iar printre ocupatiile de baza incepe sa-si faca loc
agricultura si cresterea animalelor.
|
|
