Geto- dacii, stramosi ai poporului roman

Geto- dacii, stramosi ai poporului roman

      Semnificatia denumirilor

      Geneza civilizatiei.Premise interne si influente externe

      Limba

      Religia

      Sinteza politica:de la uniunile tribale getice, la regatul dacilor

      Semnificatia denumirilor

      Ethnonimul de geti

      Ethnonimul de daci

      Geto-dacii in izvoarele istorice

      Geneza civilizatiei.Premise interne si influente externe

      Premise interne

      Influente externe

      Cultura geto-daca clasica

      Limba

      Geto-daca: limba indo-europeana

      Cuvinte consemnate in texte antice

      Religia

      Religie politeista

      Sistemul religios geto-dacic

      Divinitati geto-dace in izvoare

      Sinteza politica:de la uniunile tribale getice, la regatul dac

      Izvoare antice care confirma existenta unor uniuni tribale

      Statul lui Burebista

Semnificatia denumirilor

      Ethnonimul de geti apare in izvoarele grecesti in sec.V a.Chr.

      Primii istoriografi care il mentioneaza sunt Herodot si Tucidide; de asemenea, Sofocle are un personaj get intr-o tragedie a sa

      Ethnonimul de daci apare la Menandru sec.III a.Chr. si Strabon

      Izvoarele mai recente pomenesc de daci si geti ca vecini ai ilirilor si celtilor ca fiind ramuri diferite ale aceluiasi neam (Cassius Dio)

      Vecini: E-scitii; S, SE-grecii; V, NV-celtii; SV-romanii (sec.II a.Chr.)

      Caesar, Strabon, Trogus Pompeius, Pliniu cel Batran

      Denumirile regionale (uniuni tribale): apuli, biefi, buridavensi, carpi, costoboci, piefigi, ratacensi, tyrageti

      Geto-dacii = sintagma sub care sunt cunoscute triburile nord-tracice, care au locuit in spatiul carpato-danubiano-pontic incepand cu Hallstatt-ul mijlociu

Geneza civilizatiei.Premise interne si influente externe

      Premise interne:

      Prima sinteza culturala geto-dacica: Cultura Basarabi (zona sudica a Romaniei)

      Grupul cu necropole de incineratie din zona subcarpatica (Barsesti- influente scitice- piese de metal decorate in stilul zoomorf; Ferigile- influente grecesti- ceramica lucrata la roata, podoabe din aur si argint)

      Influente externe:

      sec.VIII a.Chr.- illirii- necropole de incineratie (la Blejesti, jud. Teleorman si Soldanesti, Rep. Moldova) si de inhumatie (SV Olteniei)

      sec.VII a.Chr.- grecii- coloniile pontice Histria si Tyras in al caror teritoriu agricol (chra) s-au gasit: sate ale vremii (Tariverde,Tiraspol), fortificatii indigene (Babadag, Beidaud-Tulcea), necropole (Enisala, Satu Nou)

      sec.VI a.Chr.- grup scito-iranic patrunde in Transilvania; dispare centrul tribal autohton de la Teleac (jud. Alba) si apar noi 'cetati' gete la Cotnari, Stancesti-Botosani (Moldova)

      sec.IV-III a.Chr.- sub influenta macedoneana si tracica circula primele monede initial din aur si provenite din lumea traco-macedoneana, apoi imitate de getii din zona Prutului inferior (Anadol, bazinul inferior al Prutului)

      sec.II a.Chr.- romanii

      Faza clasica a evolutiei geto-dacice, sec.II a.Chr., epoca Latne - apar primele asezari de tip dava, asemanatoare centrelor protourbane ale celtilor

Limba

      Singurul izvor important -Strabon- getii si dacii vorbeau aceeasi limba

      160-170 cuvinte ale limbii romane sunt de origine geto-daca, dar etimologia lor nu este explicata

      Geto-daca este considerata o limba indo-europeana din grupa satem

      Sunt consemnate in textele antice cateva denumiri de plante (Dioscoride, sec.I a.Chr.), hidronime si toponime (Ptolemeu din Alexandria)

Religia

      Geto-dacii erau politeisti (Zalmoxis, Gebeleizis)

      Sec.V a.Chr. Herodot pomeneste de Gebeleizis si Zalmoxis

      Sistemul religios geto-dacic sintetizeaza influente din lumea tracica si greaca (filozofia lui Pitagora, medicina psihosomatica, ascetismul si "existenta fericita dupa moarte" propovaduita de Zalmoxis)

      Mai sunt pomenite divinitati precum: Gravidus tatal (Vergiliu, sec.I a.Chr.- sec.I p.Chr.), Marte-Ares (Ovidiu), Bendis-Diana

      Strabon reia legenda zalmoxiana si confirma faptul ca getii din Moesia credeau in ea

      Flavius Iosephus vorbeste despre cumpatarea unor daci, "pleistoi"

      Dio Cassius si Iordanes vorbesc si ei de o categorie, "pileati", "tarabostes" care impartaseau ideile religioase zalmoxiene.

Sinteza politica: de la uniunile tribale getice, la regatul dacilor

      Izvoare antice despre mici formatiuni tribale existente in sec.IV-III a.Chr. in lumea geto-dacica:

      Sofocle il pomeneste intr-o tragedie a sa pe Charnabon, care domneste peste geti

      "Rex Histrianorum" care se confrunta cu scitii condusi de Atheas (341-339) - relatarile lui Trogus Pompeius

      Tezaure si morminte princiare care sugereaza existenta unor regi locali in lumea getica, sec.IV-III a.Chr. (Craiova, Bunesti- Averesti)

      Sec.III-II a.Chr. Dromichaites (300-290, Diodor din Sicilia, Pausanias), Zalmodegikos (inscriptia de la Histria), Basileos Moskonos, Rhemaxos si fiul sau Phradamon (200, inscriptia de la Histria), Oroles (180-150, Trogus Pompeius)

      Primele forme de organizare statala (Burebista- Decebal):

      Burebista- Deceneu (inscriptia de la Dionysopolis, Strabon, Iordanes)

      Urmasii: Deceneu, Comosicus, Coryllus (Iordanes); Cotiso (Florus); Dicomes (Plutarh); Duras , Diurpaneus/Decebal (Orosius, Iordanes, Cassius Dio)

      Prima sinteza politica autohtona: Decebal (Cassius Dio)

Izvoarele antice despre geto-daci

"Inainte de a ajunge la Istru, regele persilor birui pe getii care se cred nemuritori. Caci tracii, locuitori din Salmydessos si cei care ocupa tinutul asezat mai sus de orasele Apollonia si Mesembria - pe nume scirmiazi si nipseeni - s-au predat lui Darius (fara lupta). Getii, insa, pentru ca s-au purtat nechibzuiti au fost indata robiti, macar ca ei sunt cei mai viteji si mai drepti dintre traci." (Herodot,"Istorii")

"Getii locuiesc dincolo de Haemus, intre fluviul Istros si Pontus Euxeinos, mai mult spre mare. Ei si populatiile acestui tinut se invecineaza cu scitii, au aceleasi arme si sunt toti arcasi calari." (Tucidide, "Istoria razboiului peloponesiac")

"Romanii numeau Danubius partea superioara a fluviului si cea dinspre izvoare pana la cataracte. Tinutul de aici se afla, in cea mai mare parte, in stapanirea dacilor. Partea inferioara a fluviului, pana la Tyras, de-a lungul careia traiesc getii, ei o numesc Istru. Dacii au aceeasi limba ca si getii. Acestia sunt mai bine cunoscuti de eleni, deoarece se muta des de pe o parte pe alta a Istrului si totodata multumita faptului ca s-au amestecat cu tracii si cu misii." (Strabon, "Geographia")

Mari istorici despre civilizatia geto-dacica

"Este clar ca prin notiunea de <<geto-daci>> trebuie subintelese toate aceste faramitaturi teritoriale si nu o unitate istorico-sociala si politica, nu o limba comuna si nici neaparat o cultura materiala si spirituala comuna." (Alexandru Vulpe, "Geto-dacii?")

"Intrebarea este: pana unde termenul <<geto-daci>> reprezinta doar o conventie si, de unde incepand, utilizarea lui poate avea implicatii nedorite. Desigur, imixtiunea politicii in domeniul istoriei reprezinta principala cauza. Dar este si vina istoricilor si a arheologilor de a fi subestimat consecintele pe care le prezenta stradania de a scoate mereu in evidenta trasaturile de inrudire, in special pe plan material si spiritual, fara o analiza critica; de asemenea limba si chiar istoria <<comuna>> ale diferitelor grupari tribale din spatiul carpato-dunarean. Fie din naivitate, fie chiar in mod constient, multi cercetatori romani ai anilor '70-'80 au raspuns solicitarilor politicii acelor vremi si au scris in sensul de mai sus. Subsemnatul nu este nici el cu totul o exceptie, desi s-a straduit sa evite cu grija syntagmata absurde ca <<statul geto-dac, centralizat si independent>> etc." (Alexandru Vulpe, "Geto-dacii")

"<<Interpretatio graeca>> a lui Zalmoxis il plaseaza pe acesta in categoria speciala a vizionarilor si vindecatorilor apollonieni. Principiile religiei sale - nemurirea sufletului, vegetarianismul etc sunt intr-adevar apropiate de pitagorism. La origine, Zalmoxis pare sa fi fost un profet si un asociat al regelui get. Legenda sa comporta un scenariu de ocultare si de epifanie care seamana vag cu acela al zeitatilor care mor si invie, precum Attis, Osiris si Adonis." (M.Eliade, P.Culianu, "Dictionar al religiilor")

"Regatul daco-getic, unificat din nou prin initiativa cutezatoare a lui Decebal, ameninta nu numai pozitia Romei in bazinul pontic, ci si provinciile noi din Balcani si din Europa Centrala. In fruntea unei coalitii a popoarelor razboinice, tracice, sarmatice si germanice, el ar fi devenit in cativa ani un nou Mithridate; deja victoriile sale repurtate asupra legiunilor lui Domitian zdruncinasera linia de aparare a Dunarii si o pace nesigura ii lasa ragaz ca sa pregateasca, cu mijloacele pe care chiar Roma i le furniza, un atac inca si mai de temut." (Gh. I. Bratianu, "Marea Neagra")

Cronologie

Cca. 1100-450 a.Chr.

Prima epoca a fierului = Hallstatt

Cca. 450-160 a.Chr.

A doua epoca a fierului = La Tene

497-405 a.Chr.

A trait Sofocle, mare tragedian atenian, care in opera "Triptolemos" mentioneaza un conducator politic al getilor

341-339 a.Chr.

Campania lui Atheas in Dobrogea, la sfarsitul careia conducatorul scitilor este ucis de oastea lui Filip al II-lea, regele Macedoniei

300-290 a.Chr.

Luptele dintre ostile lui Lysimachos si Dromichaetes; ultimul conducea getii din stanga Dunarii, cu resedinta la Helis

Cca 200 a.Chr.

Este atestat Rhemaxos

Cca 180-150 a.Chr.

Luptele lui Oroles cu bastarnii

Cca 82-44 a.Chr.

Burebista conduce cel mai intins stat din "lumea geto-daca"

87-106 p.Chr.

Decebal este rege al formatiunii politice pe care N.Iorga o numeste "noua confederatie daca"