CATEGORII DOCUMENTE |
Arheologie | Istorie | Personalitati | Stiinte politice |
Martor la evenimentele din august '44
Teodor Wexler
Vicepresedintele Fundatiei W. Filderman
Dupa batalia de la Stalingrad
aliatii Germaniei erau constienti ca aceasta va pierde razboiul si cautau
solutii pentru a iesi din conflict si a incheia un armistitiu cu Natiunile
Unite. Nu intotdeauna solutiile propuse occidentalilor de
catre aliatii Reichului erau realiste si in primul rand ele pacatuiau prin
aceea ca nu tineau cont de inamicul nr. 1 al Germaniei, Uniunea
Sovietica, si de faptul ca Statele Unite si Marea Britanie considerau alianta
cu rusii ca o realitate ce nu putea fi ignorata si, cu atat mai mult, tradata.
In ianuarie si iunie 1943, Mihai Antonescu se deplaseaza la Roma pentru a
stabili cu Mussolini iesirea simultana din razboi a
Italiei si Romaniei. Actiunea esueaza. In tot cursul
anilor 1943-1944, atat guvernul Antonescu, cat si opozitia democrata din
Un moment semnificativ al tratativelor de
pace din primavara anului 1944 este acela la care participa Barbu Stirbey si
ambasadorul MacMillan - principalul consilier al generalului
Scrisoarea era destinata, evident, sa intareasca mana principelui in negocierile sale. De altfel, maresalul s-a gandit el insusi, vazand ca negocierile de la Cairo nu inainteaza, sa-l trimita pe avocatul Filderman ca pe un al treilea emisar' (Nicolae Baciu, Ialta si Crucificarea Romaniei, Editura Dumitru, Mnchen, 1983).
Este cazul sa facem cateva precizari: 1) Scrisoarea lui Wilhelm Filderman nu era adresata lui Barbu Stirbey, ci ambasadorului MacMillan, viitorul prim-ministru al Angliei; 2) Scrisoarea a fost redactata la cererea presedintelui Partidului National Liberal, C.I.C. Bratianu, intrucat ambasadorul MacMillan l-a trimis pe Barbu Stirbey sa trateze initial cu dna Kollontay la Stockholm sau in spatele frontului de la Iasi direct cu sovieticii, in lumina declaratiei lui Molotov din 4 aprilie 1944. Dr. Filderman a predat scrisoarea ambasadorului Cretzianu la 10 mai 1944.
Autorul acestor randuri, studiind memoriile dr. W. Filderman, este nevoit sa mentioneze informatia ca ambasadorul MacMillan i-a predat scrisoarea liderului Comunitatii Evreiesti din Romania lui Vasili Bogomolov, ambasador sovietic la Alger si reprezentant al guvernului sovietic pe langa cartierul general aliat de la Cairo si in acelasi timp coordonatorul activitatii KGB pentru tarile Orientului Mijlociu si Africii de Nord. Deconspirarea scrisorii dr. Filderman a avut urmatoarele consecinte:
Alt moment semnificativ. La 13-14 iunie 1944, la Bucuresti, in casa profesorului universitar Tudor Ionescu din Calea Mosilor (profesorul Tudor Ionescu era un oportunist social-comunist) se intruneste comitetul militar politic de pregatire a unei lovituri de stat si incheierea unui armistitiu cu Natiunile Unite. Pe langa reprezentantii partidelor politice participa si reprezentantii minusculului partid comunist, Lucretiu Patrascanu si inginerul Ceausu, alias Emil Bodnaras, precum si generalul Aurel Aldea, generalul Gheorghe Mihail si colonelul Damaceanu. Casa Regala era reprezentata prin Mocsonyi-Starcea. Comunistii resping planul generalului Aldea Aurel de a se aduce de pe front unitati fidele regelui, de a mari dispozitivul de jandarmi pedestri cantonati in Bucuresti si de a trece urgent in dispozitiv de lupta premilitari aflati la dispozitia Apararii Pasive.
In contrapropunerea sa, Emil Bodnaras cere ca alaturi de unitatile militare din garnizoana Bucuresti, complotistii sa se foloseasca de asa-zisele 'garzi patriotice' organizate de minusculul partid comunist. Cerandu-se explicatii de unde are PCR unitati militare pentru asigurarea unei insurectii armate (citeste lovitura de stat - n.a.), Lucretiu Patrascanu mentioneaza posibilitatea inarmarii populatiei evreiesti si in special a celei deportate.
Inca din noaptea de 13-14 iunie
1944, generalul Sanatescu il informeaza pe dr.
Filderman de propunerile minusculului, dar zgomotosului partid comunist. A doua
zi, 14 iunie 1944, Filderman se prezinta la Palatul Peles
spre a-i cere regelui sa opreasca aventura sinucigasa in care comunistii vor
sa-si dobandeasca un rol in viata tarii pe spinarea comunitatii evreiesti din
Comentand evenimentele descrise mai sus si atitudinea ferma a dr. Filderman, cunoscuta analista politica Nicolette Franck scrie: 'Daca s-ar fi ridicat impotriva compatriotilor lor romani, evreii puteau sa fie acuzati ca seamana discordie in interior si impiedica cristalizarea solidaritatii nationale: (Nicolette Franck, La Roumanie dans l'engrenage Edit Elsevier Jaquier, Paris-Bruxelles, 1977).
Dupa normalizarea relatiilor dintre puterea postdecembrista si fostul suveran al Romaniei, consider de a mea datorie sa cer Majestatii Sale ca pe baza arhivelor aflate la Versoix sa confirme intrevederea sa cu Filderman din 14 iunie 1944. Aceasta ar insemna nu numai respect pentru mult incercata istorie a Romaniei, dar si un omagiu postum adus ilustrei sale mame, Regina Elena, care, in anii razboiului, s-a implicat in salvarea a zeci de mii de cetateni romani de etnie evreiasca, manifestare plenara a umanismului romanesc.
Politica sferelor de influenta a marcat si evenimentul pe care l-am relatat mai sus. Intr-adevar, incepand cu 15 iunie 1944, ofiteri apartinand armatei a VIII-a britanice, detasati in Iugoslavia pe langa trupele lui Tito, trec clandestin frontiera Romaniei sau sunt parasutati de aviatia britanica spre a aduce la indeplinire planul Bodnaras-Patrascanu. O parte dintre ei sunt prinsi de Jandarmerie, o alta vor fi arestati dupa 23 august 1944 de guvernul Groza, ca spioni (vezi Arh. SRI, d. 16385). Prezenta acestora denota ca planul Bodnaras-Patrascanu a fost inspirat de sovietici si a primit binecuvantarea britanica pe principiul zonelor de influenta, stabilit intre englezi si sovietici si binecuvantat ulterior la Ialta. Am mentionat ca organizatorii 'insurectiei armate' de la 23 august 1944 nu au renuntat la planurile lor. Nereusind sa primeasca adeziunea populatiei evreiesti, comunistii strang mai in gluma, mai in serios, in dimineata zilei de 24 august, circa 120-150 de copii, baieti si fete, cu varste cuprinse intre 13 si 16 ani, si ii trimit inarmati cu bate si topoare la Baneasa. Copiii proveneau din cartierele evreiesti Dudesti si Vacaresti. Vazandu-i, generalul Iosif Teodorescu, comandantul militar al Garnizoanei Bucuresti, il cheama pe Bodnaras, apostrofandu-l ca trimite copii la moarte sigura si ordonandu-i sa puna capat unui macel colectiv. Am citat falimentul ultimului act al unui scenariu pe care comunistii l-au regizat spre a-si atribui roluri pe care nu le-au avut si care nu si-au gasit ecou in randurile populatiei evreiesti, indiferent de naratiunile national-comuniste postdecembriste.
Alt moment semnificativ. Ovidiu Vladescu, fostul sef de cabinet al lui Mihai Antonescu, relateaza (Arh. SRI, ds. 16385) ca in seara zilei de 22 august, in jurul orelor 21 , din ordinul lui Ica Antonescu, l-a convocat pe dr. Filderman la Palatul Victoria spre a-i cere in numele sefului sau sa solicite urgent marilor organizatii evreiesti sa intervina pe langa guvernele american si britanic ca unitati parasutate aliate sa participe la ocuparea Romaniei pentru ca rusii sa nu fie lasati sa faca singuri acest lucru. Ovidiu Vladescu afirma ca Filderman s-a ocupat de aceasta. Marturisiri asupra acestui moment dramatic fac (in acelasi dosar SRI) Radu Lecca si fruntasii evreimii romane: A.L. Zissu, Jean Cohen si Misu Benvenisti.
Iata propriile mele amintiri asupra acestui
eveniment. In august 1944, W. Filderman si sotia sa,
Emilia, locuiau provizoriu in casa dr. Alfred Condru, situata in Bucuresti,
Piata Sf. Voievozi nr. 1, et. 1, ap.
2. Filderman ocupa provizoriu aceasta locuinta intrucat in imediata
apropiere se afla Ministerul Economiei Nationale, in subsolul cladirii fiind
amenajat unul dintre cele mai eficace adaposturi antiaeriene din Bucurestii
acelor ani. Eu locuiam peste drum de locuinta dr.
Condru, adica pe str. Sf. Voievozi 32. In seara zilei de 22 august 1944, ma
gaseam impreuna cu parintii mei in casa Condru. In
jurul orei 22 a intrat dr. Filderman, insotit de un
ofiter imbracat in uniforma de front. Era sublocotenentul
Nenitescu, secretarul cu probleme militare al lui Mihai Antonescu. I-au
telefonat dr. Costinescu, presedintele Crucii Rosii
Internationale, din Piata Romana, de unde s-a transmis mesajul guvernului
Romaniei. Unul dintre destinatarii mesajului era Agentia Evreiasca din
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 910
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved