NATIONALISMUL

NATIONALISMUL

• Nu se revendica de la nici-un autor
• Natiunea = termen definit de un grup de oameni care se revendica de la aceeasi stramosi, aceeasi istorie, limba si cultura, ceea ce impune loialitatee si afectiune pentru respectivul grup din partea fiecarui membru al sau. Exact aceeasi definitie poate fi data pentru conceptul de etnie, desi etnicitatea difera de natiune cateodata (de ex: rromii).
• Pe de alta parte , conceptual de natiune este de cele mai multe ori legat de conceptual de stat (=teritoriu pe care se presupune ca s-a format respective natiune). Problema: pe acelasi teritoriu s-au format mai multe etnii; foarte rare cazurile in acre puritattea etnica aunui teritoriu este totala T marea problema a nationalismului.
• Nationalism: a) in-group (state - natiune)

b) out - group (etnii care se opun altor etnii)

• Conceptul de autodeterminare nationala e direct legat de teoria suveranitatii statului, implicand independenta prin secesiune sau unificare fata de un alt stat si, consecvent cu aceasta, posibilitatea cetatenilor de a-si exercita jurisdictia pe un anumit teritoriu

• Conceptul de autodeterminare nationala este este essential pt aparitia nationalismului, in special in Europa si apoi, prin export, in toate colturile lumii.

• Nationalitatea:

T    Juridic: denota cetatenia juridical a unui anumit stat. (Franta→importanta este apartenenta la stat, el da nationalitatea)

T    Apartenenta la un grup national minoritar care se afla pe teritoriul unui alt stat decat cel din care face parte natiunea-mama ( ex. Cetatean roman de nationalitate turca)

• Caracterul national - mai degraba arhaic, cu mare rezonanta in perioada iluminista si romantica, defineste comportamentul characteristic unor tipuri nationale. Pleaca de la prejudecati ridicate la rang de definitie (ex. Germanii=ordonati).
• A. Mungiu - Pippidi, "Transilvania subictiva"
• teoria atribuirii T generalizare (specifica nationalismului)
• Interesul national = termen cu character diplomatic sau de politica externa si este virtual echivalent cu ceea ce se numea in Evul Mediu "vointa regelui si a ratiunii de stat"; si interesul national difera de multe ori de interesul natiunii ca si corpus organic
• Toti termenii T nationalismul este eminamente o ideologie politica, care foloseste mai mult imaginarul colectiv (prejudecatile) decat termeni nationali si de durata T N (diferit de toate celelate ideologii) este ateleologic (nu are scop) sin u propune o viziune esential diferita in plan economic sau doctrinar fata de alte ideologii. De aceea, N apare mai degraba ca un concept simbiotic care poate parazita foarte multe alte ideologii.
• Termenii natiune, nationalism apar in istorie in sec 17, datorita unei modificari politice si geografice f. importanta dupa Razboiul de 30 de ani: demarcatie (nu foarte clara, dar evidenta) intre spatial protestant sic el catholic si apoi in raport cu cel ortodox si Islamic. Este o rupture geo-teologica T au aprut mult mai evidente diferentele intre comunitatile umane, in special intre cele unite pana atunci.
• Diferentierea religioasa Tapare idea ca suntem diferiti; pana atunci, conflictele nu aveau motive nationale
• Aparitia granitelor: diferente de mentalitate si drept in interiorul statelor
• Supusii diferitelor state au trebuit sa gaseasca acele diferente care sa le dea sentimental ca apartin unei comunitati si nu alteia si pentru aceasta sa-si construiasca un areal propriu care dpdv politic sa devina suveran. Conceptul de nationalism e legat esentialmente de statul-natiune.
• S. Renau: "statul-natiune e creatie a cetatenilor cuprinsi in el; el exista si deriva din suportul pe care guvernantii il dau; fiind astfel rezultatul unui contract sau referendum zilnic"
• Statul-natiune rezista eminamente prin cetatenii lui ; nu eformula abstaracta; e creatie a cetatenilor cu anumite caracteristici.
• In aceasta viziune, natiunea devine subiectul statului, iar cetatenii sunt doar obiecte ale acestuia, el putand sa dispuna oricat si oricand de ei in numele interesului national. Conform acestei perspective, libertatea morala si individuala nu pot fi atinse decat in interiorul natiunii si intermenii credintei si valorii nationale.

• Natiunea, conform acestei viziuni, se defineste in termenii a 2 tipuri de factori:

o       Obiectivi -legati de :

a) element lingvistic (limba): Fichte, "Discurs catre natiunea germana":limba este vehicul exceptional care aduna oamneii laolalta, creand un anumit tip de comportament; o singura natiune = o singura limba

b) religia - extrem de importanta in formarea statelor nationale si a constiintei nationale T comparatii evidente intre membrii aceleiasi etnii sau nationalitati, care, desi vorbesc aceeasi limba, datorita unei confesiuni religioase diferite, s-au constituit in popoare diferite. Religia se propune ca factor cultural determinant in formarea unei natiuni si astfel, chiar daca au o limba asemanatoare sau comuna, grupurile nationale pot avea istorii extreme de diferite datorita factorului religios (ex: sarbii si croatii)

c) etnicitatea: este nr de atribute culturale si lingvistice comune, care diferentiaza grupul etnic de cel national in cadrul statului national. Cateodata grupul etnic difera de cel national prin       caracteristici rasiale, care ii ofera o si mai mare excluziune. Termenii rasa si etnicitate au rol esential in discursul nationalist, desi termenul de rasa nu reuseste sa expliciteze diferentele culturale sau biologice in termini politici decat in forma excluderii.

d)Geografia nationala este spatial (teritoriul) locuit de o anume natiune, dar nu intotdeauna granitele teritoriale ale unui stat- natiune coincide cu granitele natiunii, pt ca fie sunt prea mici (o parte a conationalilor sunt minoritari intr-un alt stat-national), fie sunt prea mari si atunci anumite teritorii sunt revendicate de un alt stat pe baza identitatii nationale.

o       Subiectivi - fie provin din istoria, mitologia grupului national, fie sunt pusi in discutie de chiar guvernamantul national:

a)      Istoria: obiectiva, de cele mai multe ori e subiectivizata

b)      Mitologia - acele dimensiuni ale reprezentarilor societatii care structureaza o realitate paralela, capabila sa insufle increderea sau disperarea unui grup social; toate natiunile au mituri fondatoare care stau la baza coeziunii sociale. Ex: Traian si dochia la romani. Aceste mituri sunt folosite de N pt a obtine o si mai mare coeziune, propunand un mit al unitatii, dar cateodata si mituri ale unei glorii apuse, a unei varste de aur

c)      Autodeterminarea - acopera un concept folosit deseori la inceputul secolului 20 de grupurile minoritare din cadrul statelor multinationale. Grupurile nationale considerau ca isi pot construe o viata mai buna intr-un stat national propriu decat sub auspiciile unui stat federal sau multinational.

• Toti acesti factori pot exista si fara a determina o expresie a nationalismului, dand chiar o ________________ a nationalitatii. Nationalismul se exprima ca ideologie cand foloseste acesti factori pt a genera un obiectiv politic clar. Pt a se constitui ca o ideologie, N trebuie sa combine acesti factori obiectivi, care sa fie apti de a se insera in societate si      de a formula ocerinta politica capabila de a fi urmata si acceptata de o parte a societatii.
• Combinarea factorilor obiectivi cu cei subiectivi duce la constructia domeniului nationalismului, care se manifesta prin exacerbarea caracterelor nationale ale actelor politice si prin impunerea unor deziderate capabile sa determine coeziunea sociala in jurul ideii nationale.