PROIECT CERCETARE - ELITE CULTURALE SI ECLEZIASTICE ROMANESTI DIN TRANSILVANIA IN PRIMA PARTE A SECOLULUI al XX-lea

UNIVERSITATEA BABES - BOLYAI

FACULTATEA DE ISTORIE SI FILOSOFIE

PROIECT CERCETARE

ELITE CULTURALE SI ECLEZIASTICE ROMANESTI DIN TRANSILVANIA IN PRIMA PARTE A SECOLULUI al XX-lea

Proiectul propus, cel al studierii elitelor culturale si ecleziastice romanesti din Transilvania inceputului de secol XX, se inscrie intr-un mod firesc in aria preocuparilor mele de pana acum, axate pe o aprofundare a demersurilor culturale ale presedintelui Astrei sibiene, Andrei Barseanu si pe ipostazele scriitorului militant in paginile revistei "Luceafarul".

Lucrarea mea urmareste o tratare atat a elementelor consacrate de pe prima scena a vietii culturale si bisericesti romanesti transilvanene, incercand in acelasi timp o largire a sferei de cercetare, prin radiografierea si a esalonului secund al personalitatilor ce au activat pe terenul mai sus mentionat. Chiar daca tusele grave ale problematicii elitelor au fost date de cele mai multe ori de personalitatile recunoscute, sensul canalului de transmisie intre acestea si categoria celor care nu au cautat "lumina reflectoarelor" prin iesiri zgomotoase la rampa, prin solutii ultimative sau prin controverse politice majore poate furniza o serie de surprize. Daca una din determinantele majore ale elitei consta in capacitatea sa de formatoare si transmitatoare de mesaj societatii, atunci o recentrare de perspectiva asupra acelor "insi tacuti" din spatele unui birou poate constitui o provocare pentru orice analist al elitelor.

In alta ordine de idei, a te apropia astazi de o generatie care a pregatit si trait unirea de la 1918 si care raspundea, la un nivel discursiv, atat de inflamat la chestiunile prezentului, trebuie sa urmeze o linie a precautiei. Perioada de mai bine de un secol care ne desparte de obiectul cercetarii permite, consideram, clamarea unor premise de detasare si filtrare obiectiva a chestiunilor generatiei in cauza.

Proiectul axat pe aprofundarea unei categorii - elita culturala si ecleziastica romaneasca din Transilvania inceputului de secol XX- si a mecanismelor de actiune ale acesteia devine, in contextul intensificarii studiilor de acest gen, un demers necesar pentru istoriografia romaneasca.

METODOLOGIA CERCETARII

-Studierea si confruntarea surselor edite cu cele inedite, a memorialisticii cu sursa primara

-Conturarea, prin analiza sociologica, a grupului

-Studiu comparativ

-Delimitari cronologice si spatiale

-Stabilirea mediului din care provine informatia si credibilitatea surselor respective

-Trasarea unor concluzii speciale despre subiect si identificarea unor directii viitoare de cercetare

ELITE CULTURALE SI ECLEZIASTICE- EXPLICAREA CONCEPTULUI

Cele mai multe analize consacrate problematicii elitelor se opresc la identificarea si definirea lor prin apartenenta la campul politic. De regula, conceptul de elita este corelationat sferei politice, un indiciu pentru modul in care acesta este receptionat, iar influenta sa perceputa.

Plecand de la definitia lui Alfredo Pareto, elita e o categorie sociala, cuprinzand indivizii cei mai apreciati din domeniul lor de activitate. Exista astfel o elita politica, o alta economica, culturala sau bisericeasca.

Acest prim capitol isi propune sa stabileasca un plan teoretic general privind chestiunea elitelor si apoi sa opereze o contextualizare a termenului pentru spatiul transilvanean trasat, urmarind aplicatiile pe care acesta le poate avea, precum si o tipologizare a acestor elite.

ORIGINILE, MECANISMELE DE FORMARE SI ACCEDERE, DIVERSIFICAREA ELITELOR. INSTITUTII SCOLARE, BURSE, FUNDATII

O insemnata contributie pentru istoriografia romaneasca in ceea ce priveste studierea elitelor au adus lucrarile profesorilor Cornel Sigmirean, Iacob Marza sau Vasile Dobrescu. Din punctul de vedere al originii sale sociale, elita romaneasca din Transilvania se va prezenta astfel: 25% tarani cu proprietati mici si mijlocii, 38% intelectuali cu functie publica (preoti, profesori), 5,69% inalti functionari publici (procurori, judecatori etc.), 7% mari proprietari de pamant.

Capitolul va incerca sa surprinda noua mentalitate colectiva romaneasca ce se va impune tot mai mult incepand cu a doua jumatate a secolului al XIX-lea si care va lega evolutia sociala de rolul scolii si al culturii, urmarind si sensul "instructiei" la romani, vazuta ca satisfacand niste deziderate personale compatibilizate in acelasi timp cu idea de "datorie in folosul inaintarii neamului". De asemenea cercetarea se va concentra si asupra factorilor sprijinitori ai formarii elitelor- institutiile si fundatiile culturale si bisericesti ca : ASTRA, fundatiile Al.Sterca Sulutiu, Francisc Iosif, Romantai, Gojdu, asupra centrelor de formare din Transilvania ( Sibiu, Blaj, Brasov, Nasaud, Beius, Arad, Caransebes ), asupra asociatiilor studentesti si a proiectelor lor majore ( "Petru Maior", "Romania Juna"). Se va incerca o analiza comparativa a diferitelor trasee de formare ale elitei greco-catolice romanesti ( frecventand centre ca Roma, Budapesta, Viena) cu cea ortodoxa (scolita la universitatile germane sau la Cernauti). Se va surprinde modelul de formare pentru studentii romani din Transilvania, ratiunile plecarii lor la studiu in strainatate.

In ceea ce priveste strategia carierelor intelectuale pana in 1918, se inregistreaza doua faze: pana in 1900 o predominare a carierelor juridice si teologice, iar dupa aceasta perioada o diversificare prin impunerea modelului social european (medici, ingineri, artisti, ofiteri).

Capitolul va mai urmari si o analiza a studentimii ca factor militant, la nivelul discursului si al actiunii.

ELITE CULTURAL-ECLEZIASTICE SI SATUL ROMANESC

Sindromul provinciei cu 49% de analfabeti (1910) genereaza o serie de actiuni care au in centru preocuparile de crestere culturala a satului romanesc.

Capitolul va sonda mecanismele care sunt puse in miscare in acest scop de catre asociatii, fundatii, presa, precum si motivatiile care stau la baza actiunii, dar si al unui discurs centrat pe problematica culturala care devine tot mai prezent in Transilvania acelor ani. Paralela sat-oras devine una tot mai prezenta, in conditiile in care tot mai multe voci cer " descentralizarea culturala" si refacerea legaturii elitei cu lumea satului.

RAPORTUL ELITELOR CULTURAL-ECLEZIASTICE CU INSTITUTIILE PUTERII

Incercand sa ofere un model al intelectualului din tarile central si sud-est europene, Charles Charle mentiona faptul ca rolul acestora e mult limitat in relatia cu puterea, existand un spatiu de autonomie relativ restrans in care acestia se desfasoara.

Elitele romanesti din Transilvania inceputului de secol vor trebui sa faca fata asaltului autoritatilor maghiare care doreau sa le aduca in jocul puterii. Tratativele cu guvernele maghiare pornesc in prima faza de la depistarea unor elite simbolice care sa poata fi ulterior controlate . Salarizarea partiala a preotimii, legea Appony nu sunt decat cateva din mecanismele prin care puterea incearca sa anuleze potentialul contestatar al elitei, sa-i anuleze orice fel de opozitie. In conditiile in care Biserica si Scoala sunt principalii administratori ai rezistentei romanesti in Transilvania, puterea va incerca diverse strategii de anulare sau scadere a rolului lor la nivelul imaginii colective a societatii.

ELITE CULTURAL-ECLEZIASTICE SI ACTIUNE POLITICA LA INCEPUTUL SECOLULUI XX

Pentru Transilvania inceputului de secol XX, triada cultura-biserica-politica prezinta niste caracteristici deosebit de interesante. In conditiile in care dupa 1905 este inaugurat principiul activismului in politica PNR, pozitionarea elitei culturale si bisericesti fata de spatiul politic inregistreaza pozitionari diverse.

Fara indoiala, tentatia politicului este una imensa pentru elitele pe care le tratam. Perioada tratata din istoria Transilvaniei este una care in materie de elite propune, intr-o mare masura, suprapunerea tot mai accentuata a elitelor cultural-ecleziastice cu cele politice. Ioan Lupas preciza in "Trei generatiuni in politica romaneasca din Ardeal" ca noua generatie ce debuteaza la 1905 se diferentiaza de cea a tribunistilor prin componenta sa culturala, net superioara. Putem vorbi, pentru aceasta perioada de un transfer de putere simbolica ce se realizeaza in momentul in care o personalitate culturala sau bisericeasca devine una politica, implicata activ in chestiuni de interes national.

De altfel, doi dintre animatorii principali ai vietii politice romanesti din Transilvania vor fi reprezentati de categoria scriitorului-redactor si a preotului-gazetar, ambele impregnate de un puternic spirit militant. Intrarea lor in presa echivaleaza cu un manifest simbolic, in conditiile in care presa acelor ani era denumita drept o "scoala politica" (Ion Breazu).

Acest capitol va trata si chestiuni legate de optica ardelenilor carturari stabiliti in Romania, luarile lor de pozitie legate de evenimentele din Transilvania, precum si proiectele propuse. Relatiile clasei politice de la Bucuresti cu elitele cultural-ecleziastice romanesti din Transilvania vor fi supuse analizei acestui capitol.

Se va mai urmari totodata in ce masura elita interogata in aceasta lucrare, cea cultural-ecleziastica, reuseste sa faca trecerea de la idee la act, de la proiectul discursiv la aducerea lui in concret si imediat.

EVOLUTIA LIMBAJULUI CULTURAL-POLITIC LA ELITE

Capitolul isi propune o analiza comparativa de discurs, structurata pe trei perioade, astfel: 1905-1914, 1914-1918 si anii imediat urmatorii consacrarii unirii.

Se va incerca depistarea unor constante si metamorfoza lor la nivel de discurs pentru cele trei etape (de la "unirea" ca topos recurent in scrierile elitei cultural- ecleziastice la spargerea "granitelor sufletesti" dupa 1918).

In conditiile in care, asa cum precizam mai sus, este vorba de o implicare majora a scriitorului si preotului in chestiuni de politica in paginile ziarelor, una din controversele societatii transilvanene va consta in interogatii asupra oportunitatii unei astfel de implicari. Se poate vorbi de o alterare a statutului celor doua categorii in momentul luarii unei atitudini politice?

Evident, aportul lumii carturaresti la construirea unui discurs politic a fost unul major. Capitolul va incerca stabilirea unor influente dinspre curentele culturale venite pe filiera occidentala sau romaneasca la construirea unui demers de tip argumentativ pe care sa-l ofere elitele.

ELITE ROMANESTI DIN TRANSILVANIA IN TIMPUL RAZBOIULUI

Capitolul va analiza atat atitudinea individuala a acestora prin luarile de pozitie in scris sau in fapt, dar si atitudinea institutiilor in care activeaza.

Interogatiile majore ale capitolului vor consta in depistarea unor mutatii care se produc in pozitionarile elitei, felul in care aceasta va sti sa reactioneze la subordonarea tot mai pronuntata pe care politicul i-o cere . De asemenea capitolul va urmari dezbaterea ideologica intre antantofili si germanofili, schimbarea optiunii politice a Bucurestiului si impactul ei in randul carturarimii transilvanene, Biserica intre "colaborationism" si "calea lui Hristos".

Totodata, razboiul produce si aparitia unei noi categorii de implicare in ceea ce priveste elita bisericeasca , aceea a preotului-militar.

ELITELE SI MAREA UNIRE

Capitolul va trata rolul elitelor in pregatirea actului de la 1 decembrie 1918, participarea la serbarile de la Alba Iulia, oglindirea evenimentului in scrisul cultural-bisericesc.

ELITELE DUPA 1918

Se va urmari rolul elitelor transilvanene in organizarea si consolidarea statului unificat, implicarea in Consiliul Dirigent, Universitatea Daciei Superioare, Teatrul National, Institutul National de Istorie etc., dar si demersurile facute de aceasta pentru recunoasterea internationala a unirii.

Care va continua sa fie proiectul ei major dupa realizarea dezideratului national si cum se va reaseza discursul sau in noua conjunctura vor constitui interogatii majore ale proiectului.

BIBLIOGRAFIE PRIVITOARE LA METODOLOGIE:

Charle, Cristophe, Intelectuali in Europa secolului al XIX-lea, Iasi, Institutul European, 2002

Huther, Coenen Jacques, Sociologia elitelor, Iasi, Polirom, 2007

Nastasa, Lucian, Intelectuali si promovarea sociala in Romania, Cluj-Napoca, Limes, 2004

Idem, "Suveranii" universitatilor romanesti, Cluj-Napoca, Limes, 2007

Sigmirean, Cornel, Istoria formarii intelectualitatii romanesti din Transilvania in epoca moderna, Cluj-Napoca, PUC, 2000

Topolski, Jerzy, Metodologia istoriei, Bucuresti, Ed.Stiintifica si Enciclopedica, 1987

BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVA:

Izvoare inedite:

Arhiva Bibliotecii Mitropoliei din Sibiu, Fond Ioan Lupas, Ioan Metianu, Vasile Mangra.

Arhiva Arhiepiscopiei Sibiului, Fond Consistoriu, Fond Mitropolie

Arhiva Episcopiei Ortodoxe Romane Arad, Fond Episcopia Ortodoxa Romana

Arhiva Episcopiei Ortodoxe Romane Oradea, Fond Episcopia Ortodoxa Romana,

Fond Manuscrise

Arhivele Nationale Directia Judeteana Alba , Fondul Mitropoliei Romane Unite ,

Blaj, Arhiva generala, Cabinetul mitropolitului, Consistoriu

Arhivele Nationale Directia Judeteana Arad, Fond Episcopia Ortodoxa Romana, Fond

Roman Ciorogariu

Arhivele Nationale Directia Judeteana Bihor, Fond Episcopia Ortodoxa Romana

Arhivele Nationale Directia Judeteana Cluj, Fond Centrala Blaj

Arhivele Nationale Directia Judeteana Galati, Fond Liga pentru unitatea culturala a

tututor romanilor

Arhivele Nationale Directia Judeteana Sibiu, Fond Astra

Arhiva Muzeului memorial "Casa Muresenilor" din Brasov.

Arhivele Nationale Istorice Centrale Bucuresti, Fond Consiliul National Sibiu.

Arhivele Nationale Istorice Centrale Bucuresti, Fond Miron Cristea, Fond Ioan Lupas

Biblioteca Academiei Romane Bucuresti, Corespondenta, Sectia manuscrise

Biblioteca Centrala Universitara "Lucian Blaga" din Cluj-Napoca, Fond Societatea Petru Maior, Fond T.V.Pacatian

Biblioteca "Astra" Sibiu, Fond Manuscrise, Colectii speciale

Muzeul National al Unirii Alba Iulia, Fond Documente

Izvoare edite:

Analele Academiei Romane, Partea administrativa si dezbaterile, seria II, tom XXIV- XXXX, Bucuresti

Barlea, Eugenia, Perspectiva lumii rurale asupra primului razboi mondial, Cluj-Napoca, 2004

Bocsan, Nicolae, Ideea de natiune la romanii din Transilvania si Banat. Secolul al XIX-lea, Cluj-Napoca, 1997

Bolovan, Ioan, Asociatia nationala aradeana pentru cultura poporului roman (1863-1918).Contributii monografice, Cluj-Napoca, 1994

Bornemisa, Sebastian, Almanahul scriitorilor dela noi, Orastie, Ed.Librariei Nationale, 1911

Braniste, Valeriu, Amintiri din inchisoare (Insemnari contimporane si autobiografice), Bucuresti, 1972.

Breazu, Ioan, Literatura Transilvaniei, Bucuresti, Casa Scoalelor, 1944

Idem, Temeiurile populare ale literaturii romane din Transilvania, Sibiu, 1943.

Idem, Povestitori ardeleni si banateni pana la Unire, Cluj, 1937.

Bunea, Augustin, Ierarhia romanilor din Ardeal si Ungaria, Blaj, 1904

Ciopraga, Constantin, Literatura romana intre 1900-1918, Iasi, Junimea, 1970

Chendi, Ilarie, Zece ani de miscare literara in Transilvania, Oradea, 1901

Ciorogariu, R.Roman, Studii si documente, prefata P.S Episcop dr. Vasile Coman, Oradea, 1981

Idem, Spre prapastie, Arad, 1911

Idem, Zile traite, Oradea, 1926

Cristea, Nicolae, File de memorialistica. Jurnal, studiul introductiv, ingrijirea editiei, note si comentarii de Anca Sarghie, Sibiu, 1998.

Dobrescu, Vasile, Elita romaneasca in lumea satului transilvan 1867-1918, Targu-Mures, 1996.

Eppel, Marius, Un mitropolit si epoca sa. Vasile Mangra (1850-1918),Cluj-Napoca, PUC, 2006

Glodariu Eugenia, Asociatiile culturale ale tineretului studios roman din monarhia habsburgica, Cluj-Napoca, Biblioteca Musei Napocensis XVII, 1998

Hitchins, Keith, Constiinta nationala si actiune politica, Cluj-Napoca, Dacia, 1992

Idem, Afirmarea natiunii: miscarea nationala romaneasca din Transilvania (1860-1914), Bucuresti, 2000

Iercosan, Sara, Junimismul in Transilvania, Cluj-Napoca, 1983.

Iliescu, Adrian Paul; Socaciu, Emanuel-Mihail (coord.), Fundamentele gandirii politice moderne, Iasi, Polirom, 1999

Lupas, Ioan, Contributiuni la istoria ziaristicii ardelene, Sibiu, Ed. Asociatiunii, 1926

Idem, Din istoria Transilvaniei, Bucuresti, Ed. Eminescu, 1988

Idem, Opera cultural-educativa a Bisericii Ortodoxe in viata poporului roman, Cluj-Napoca, Tipografia Eparhiei ortodoxe, 1933

Idem, Trei generatiuni in politica romaneasca din Ardeal, Bucuresti, Imprimeria statului, 1926

Jinga, Victor, Problemele fundamentale ale Transilvaniei, vol.I, Brasov, ASTRA, 1945

Maior, Liviu, Memorandul. Filosofia politico-istorica a petitionalismului romanesc, Cluj-Napoca, 1992

Idem, Miscarea nationala romaneasca din Transilvania, Cluj-Napoca, Dacia, 1992

Marza, Iacob, Scoala si natiune, Cluj-Napoca, Dacia, 1987

Mitu, Sorin, Geneza identitatii nationale la romanii ardeleni, Bucuresti, Humanitas, 2001

Moisil, Iuliu, Romanii ardeleni din Vechiul Regat si activitatea lor pana la razboiul intregirii neamului, Atelierele Grafice "Cultura Nationala", Bucuresti, 1929

Nes, Teodor, Oameni din Bihor (1848-1918),Oradea, 1937

Pavel, Teodor, Miscarea romanilor pentru unitate nationala si diplomatia Puterilor Centrale (1894- 1914), vol. II, Timisoara, 1982

Pacatian, Teodor V., Cartea de Aur sau luptele politice ale romanilor de sub coroana ungara, vol. V, Sibiu, 1909; vol. VII, Sibiu, 1913; vol. VIII, Sibiu, 1915.

Pacurariu, Mircea, Carturari sibieni de altadata, Cluj-Napoca, Dacia, 2002.

Idem, Istoria Bisericii Ortodoxe Romane, editia a II-a, vol. I, Bucuresti, 1991, vol.III, Bucuresti, 1994

Idem, Politica statului ungar fata de Biserica romaneasca din Transilvania in perioada dualismului (1867-1918),Sibiu, 1986

Popeanga, Vasile, Aradul cultural in lupta pentru infaptuirea Marii Uniri (1908-1918), Arad, 1991

Idem, Presa pedagogica din Transilvania (1860-1918), Bucuresti, 1966

Popescu, Grigore, Preotimea romana si intregirea neamului, vol.I, Vremea, 1940

Popovici, Dumitru, Studii literare, Sibiu, 1942

Remond, Rene, Religion et societe en Europe. Essai sur la secularization des societes europeennes aux XIX-e et XX-e siecles (1789-1998), Edition du Seuil, Paris, 1998

Rosca, Eusebiu, Monografia Mitropoliei ortodoxe romane a Ardealului incepand de la repausarea arhiepiscopului mitropolit Andrei baron de Saguna pana astazi, Sibiu, 1937

Slavici, Ioan, Amintiri, Bucuresti, 1924.

Idem, Inchisorile mele. Scrisori adresate unui prieten din alta lume, Bucuresti, 1921.

Idem, Lumea prin care am trecut, Bucuresti, 1930.

Idem, Politica nationala Romana, Bucuresti, 1915

Idem, Romanii din Ardeal, Bucuresti, 1910.

Idem, Sbuciumari politice la romanii din Ungaria, Bucuresti, 1911

Teodor, Corina, Coridoare istoriografice. O incursiune in universul scrisului ecleziastic romanesc din Transilvania anilor 1850-1920, Cluj-Napoca, PUC, 2003

Toroutiu, Ilie E., Studii si documente literare, vol. II, III, V, Bucuresti, 1932

Periodice:

Gazeta Transilvaniei

Luceafarul

Patria

Revista teologica

Telegraful roman

Transilvania

Unirea