SPATIUL COSMICO-GEOGRAFIC SI IMPLICATIILE ACESTUIA IN ISTORIA ROMANIEI

Spatiul cosmico-geografic si implicatiile acestuia in istoria Romaniei

Acest teritoriu este pozitionat in S-E Europei, in dreptul paralelei 45s S si al meridianului 25s longitudine estica.

Geografic, coordonatele sale principale sunt:

Carpatii (caracterizati prin vai largi, depresiuni si trecatori);

Dunarea, legata de Carpati;

Marea Neagra.

Respectivele coordonate sunt imbinate cu alte elemente geografice complementare: Subcarpatii, dealurile, piemontul getic, podisurile Transilvaniei, Moldovei si Dobrogei, Campia Tisei si Campia Romana, Delta Dunarii.

Din toate acestea reies caracteristicile esentiale:

spatiul include toate formele de relief, e bine irigat de ape interioare si marginale;

are deschidere maritima;

clima este temperat-continentala;

formele de relief sunt dispuse concentric: in mijloc se afla depresiunea intercolinara a Transilvaniei inconjurata de muntii Carpati, urmeaza apoi dealurile ce fac tranzitia spre campii

relieful este in proportii echilibrate: 33% campie, 36% dealuri si podisuri, 31% munti; prin aceasta relieful are armonie, diversitate, iar trecerile de la o zona la alta sunt accesibile;

padurile adapostesc o fauna de o mare diversitate;

reteaua hidrografica permite asezari numeroase, favorizand in timp circulatia, moraritul, pescuitul etc.

solul are o compozitie superioara pe suprafete considerabile, elemental dominant fiin cernoziomul; in zonele colinare si precarpatice se intalnesc soluri brune si brun-roscate;

subsolul este generos, bogat in sare, petrol, gaze naturale, carbune, aur, argint, uranium, bauxita, cupru, mercur, zinc, surse minerale, materiale de constructie etc.

Implicatiile spatiului cosmico-geografic in istoria Romaniei:

a favorizat locuirea si sedentarizarea timpurie simultan cu multe zone din Europa;

a permis stabilitatea populatiilor, densitatea acestora fiind de nivel mijlociu;

a influentat tipul locuirii, permitand de timpuriu structura gregara;

a permis diversitatea ocupatiilor;

a conditionat specificul reactiilor psiho-intelectuale;

a fost sursa de valoroase creatii materiale si spirituale;

a inraurit aparitia constiintei apartenentei;

Prin cetatile de la Marea Neagra construite de greci s-a intrat in contact cu o civilizatie cu o cultura superioara. Premisa romanizarii (in sud) prin apropierea de Imperiul Bizantin a condus la configurarea specifica a spiritualitatii. Vecinatatea cu Ungaria si Austro-Ungaria a determinat insa multe efecte negative, dar si industrializarea rapida in Transilvania si Banat, alaturi de alte influente occidentale.

Extensia spatiului cosmico-geografic a variat in timp, arealul ocupat de pre-romani fiind cu mult mai mare decat statul roman; diferenta dintre spatiul romanesc de locuire si teritoriul romanesc reiese din faptul ca din teritoriul de origine s-au dislocat in timp spatii mari: Basarabia, nordul Bucovinei si tinutul Hertei (6 700 Km), Cadrilaterul (7 776 Km) - acestea sunt si azi in afara teritoriului roman; pentru recunoasterea Transilvania de nord-est (43 492 Km) ca fiind spatiu romanesc au fost facute eforturi mari si jertfe considerabile.

Aceste situatii au produs cand perioade de regres, cand de ascendenta - v. vecinatatile, spatiul romanesc in postura de culoar de trecere spre Europa Apuseana, situat la rascrucea a trei mari imperii care nu numai ca au ravnit bogatiile noastre, dar au si purtat razboaie aici etc.

Rolul spatiului cosmico-geografic a fost mai puternic pe treptele incipiente, apoi s-a redus treptat, dar a ramas un factor important. Spatiul nu si-a indeplinit niciodata de la sine rolul sau, ci valorificarea lui a depins de stramosii nostri (orice societate are ca agent omul).