Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





ArheologieIstoriePersonalitatiStiinte politice


DREPTUL DE AZIL

Stiinte politice

+ Font mai mare | - Font mai mic




DREPTUL DE AZIL

CONTINUT:




Notiunea de refugiat, scurt istoric;

Competenta acordarii azilului.

1. NOTIUNEA DE REFUGIAT- SCURT ISTORIC

Este unanim recunoscut faptul ca migratia a devenit un fenomen global, cu care se confrunta statele din toate regiunile lumii, migratia interna si internationala fiind in directa proportionalitate cu complexitatea evolutiilor pe plan politic, social, financiar, economic, ecologic, umanitar la nivel micro sau macro geografic. Replica statelor la aceasta provocare este conditionata de capacitatea de adaptare rapida, pe cat posibil, la noile realitati. Gradul de preocupare pentru identificarea unor solutii viabile se manifesta descrescator trecand de la tarile de destinatie, la cele de tranzit si in final la tarile de origine ale migrantilor.

Dreptul la libera circulatie a persoanelor dupa anul 1989,pe teritoriul Romaniei,a marcat rapid spatiul national printr-un oficial flux de migratie regionala.

Refugiatii si migrantii sunt doua categorii de persoane care si-au parasit ,pentru motive diferite,tara de origine,cautand adapost in alte state: primii pe considerente de persecutie datorita rasei,religiei,nationalitatii,apartenentei la un grup social sau opiniilor lor politice,iar ultimii pe motive in general, economice.

Problematica refugiatilor si a fenomenului migrarii afro-asiatice si est – europene a condus la cresterea volumului traficului de persoane si de mijloace de transport la frontiera,precum si la cresterea substantiala a numarului de straini care au incercat sau au reusit sa treaca ilegal frontierele Romaniei.

Migratia persoanelor de diferite nationalitati a insemnat pentru autoritatile de frontiera modificarea conceptiei de securizare a frontierelor si aparitia unor noi structuri care au primit drept atributii protectia acestora.

Datorita acestui fenomen,Romania a elaborat si pus in aplicare un set de mecanisme referitoare la refugiati si migranti,cum ar fi: crearea cadrului juridic ; infiintarea unor structuri in aceste domenii; cooperarea si conlucrarea intre structurile proprii si cele ale statelor vecine ; adoptarea de masuri pentru integrarea imigrantilor admisi cu rezidenta permanenta in Romania.

Dupa al doilea razboi mondial,in fluxul migrarilor s-au conturat trei categorii distincte de persoane care si-au parasit tara de origine: refugiatii,persoanele stramutate si migrantii.

Refugiatii au aparut la sfarsitul primului razboi mondial si in urma evenimentelor ulterioare,in aceasta categorie intrand persoanele,care,fiind persecutate in tara lor,au fost obligate sa-si paraseasca propria patrie,silite sa isi rupa legaturile cu tara de origine si sa se adaposteasca pe teritoriul altor state,fara sa fi pierdut sau sa fi renuntat la cetatenia lor.Ulterior in perioada interbelica,instaurarea regimurilor dictatoriale de dreapta,intr-o serie de state europene a dus la cresterea numarului refugiatilor.

Persoanele stramutate au aparut in cursul si dupa cel de-al doilea razboi mondial cand,din tarile ocupate de armatele Germaniei si ale aliatilor sai,milioane de oameni au fost dusi si obligati sa presteze munca fortata in Germania sau in alte tari.

Migrantii sunt acele persoane care isi parasesc tara din motive economice(lipsa locurilor de munca,saracie, lipsa asistentei medicale) si incearca sa se foloseasca de avantajele pe care le confera obtinerea statutului de refugiat,cerand azil intr-o alta tara.

De statutul juridic al acestor persoane s-a ocupat in perioada interbelica Liga Natiunilor,fiind adoptate mai multe acte internationale prin care s-au stabilit anumite obligatii pe seama statelor pe a caror teritorii se aflau refugiati,iar dupa cel de-al doilea razboi mondial sarcina a fost preluata de Organizatia Natiunilor Unite ,care in 1951 a creat Inaltului Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati (U.N.H.C.R.).

Pe plan international,sub auspiciile ONU au fost adoptate doua acte referitoare la statutul refugiatilor: 'Conventia privind statutul refugiatilor' de la Geneva din 28.07.1951, si 'Protocolul aditional cu privire la statutul refugiatilor' de la New York din 31.10.1967.

Potrivit Conventiei de la Geneva, “este refugiat oricare persoana care a fost considerata ca atare de actele internationale adoptate in acest domeniu, in perioada interbelica, sau care, in urma unor evenimente intervenite inainte de 1 ianuarie 1951,temandu-se de persecutare pe considerente de rasa, religie, nationalitate, apartenenta la un anumit grup social, sau datorita opiniilor sale politice a parasit tara a carei cetatenie o are si care nu poate sau nu doreste protectia tarii sale , ori persoana care nu are nici o cetatenie, aflata in afara tarii unde isi are resedinta obisnuita si datorita acelorasi considerente de mai sus, nu poate sau nu doreste sa se reintoarca in acea tara”.

Cadrul regional (UE) al reglementarii statutului refugiatilor este constituit din Tratatul de la Dublin, din 1990(care a intrat in vigoare la 01.10.1997) referitor la tratamentul aplicat azilantilor,decizii,recomandari ale Consiliului de Justitie si Interne.Acest tratat contine reglementari cu privire la competentele pentru tratamentul aplicat azilantilor in cadrul UE.

Ca urmare a schimbarilor intervenite dupa anul 1990, Romania isi schimba statutul de tara generatoare de refugiati in tara primitoare, determinanta in acest sens, fiind crearea si dezvoltarea cadrului legislativ si institutional in materie de migratie si azil.Primul act normativ in materie de refugiati a fost Legea nr.46/1991 de aderare la Conventia privind statutul refugiatilor de la Geneva /1951,urmat de Legea nr.15/1996 privind statutul si regimul refugiatilor,care a prevazut unele dispozitii mai largi decat in Conventie si Protocolul aditional,in special referitoare la acordarea statutului de refugiat si unor persoane care nu indeplineau conditiile cerute in definitia “refugiatului” din Conventia de la Geneva ,precum si OUG nr.102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor in Romania,aprobata cu modificari prin Legea nr.323/2001, si HG nr.622/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OUG nr.102/2000.

Azilul este o forma de protectie acordata de un stat,persoanelor care se refugiaza de pe diferite alte teritorii ,din cauza unui pericol grav.Solicitantul de azil este acea persoana care solicita o forma de protectie a unui alt stat,decat statul de cetatenie sau de resedinta (domiciliu).

Cererea de azil este o solicitare facuta verbal sau in scris de catre un strain,in scopul primirii unei forme de protectie,aceasta producandu-se atunci cand strainul a ajuns pe teritoriul statului (sau se afla deja pe acel teritoriu).

Definitii:

(a)    „cetatean al unei tari terte” inseamna orice persoana care nu este cetatean al Uniunii in sensul art. 17 alin.(1) al Tratatului de instituire a Comunitatii Europene.

(b)   „Conventia de la Geneva” inseamna Conventia din 28 iulie 1951 privind statutul refugiatilor, modificata prin Protocolul de la New York din 31 ianuarie 1967;

(c)    „cerere de azil” inseamna cererea depusa de un cetatean al uneui stat tert care poate fi inteleasa ca o cerere de protectie internationala din partea unui stat membru, prin Conventia de la Geneva. Orice cerere pentru protectie internationla se presupune a fi o cerere de azil, mai putin atunci cand cetateanul statului tert cere in mod explicit un alt fel de protectie care ii poate fi aplicata separat.

(d)   „solicitant” sau „solicitant de azil” inseamna cetateanul unei tari terte care a depus o cerere de azi in privinta careia nu s-a luat inca o decizie finala;

(e)    „examinarea cererii de azil” inseamna orice examinare, decizie sau pronuntare cu privire la cererea de azil de catre o autoritate competenta in conformitate cu legea nationala mai putin procedurile pentru determinarea statului membru responsabil in conformitate cu prezentul regulament;

(f)     „retragerea cererii de azil” inseamna actiunea prin care solicitantul de azil incheie procedura initiata prin depunerea aplicatiei sale de azil, in conformitate cu legea nationala, fie in mod explicit, fie tacit;

(g)    „refugiat” inseamna orice cetatean al unei tari terte care se califica pentru statutul definit prin Conventia de la Geneva si autorizat sa locuiasca ca atare pe teritoriul unui stat membru;

(h)    „minor neinsotit”inseamna persoana necasatorita, sub varsta 18 ani, care soseste pe teritoriul statului membru neinsotit de un adult responsabil pentru el prin lege sau traditie, si pentru atata timp cat ei nu sunt luati in grija efectiv de o asemenea persoana; include minori care sunt lasati neinsotiti dupa ce au intrat pe teritoriul statelor membre;

(i)      „membrii ai familiei” inseamna, in relatie cu familia deja existenta in tara de origine, urmatorii membrii ai familiei solicitantului care sunt prezenti pe teritoriul statelor membre:



sotia solicitantului de azil sau partenerul sau necasatorit, intr-o relatie stabila, acolo unde legislatia sau practica statelor membre in cauza trateaza cuplurile necasatorite intr-un mod comparabil cu cuplurile casatorite prin legea sa privind strainii;

copiii minori ai cuplurilor la care se face referire in alineatul de mai sus sau ai solicitantului, cu conditia ca ei sa fie necasatoriti si dependenti indiferent daca sunt nascuti din sau din afara casatoriei sau adoptati asa cum se defineste prin legea nationala;

tatal, mama sau tutorele atunci cand solicitantul sau refugiatul este minor si necasatorit.

(j)     „documente de sedere” insemna orice autorizatie eliberata de autoritatile statelor membre care autorizeaza un cetatean al unui stat tert sa stea pe teritoriul sau, inclusiv documente care atesta autorizatia de a ramane pe teritoriu sub aranjamente de protectie temporara sau pana ce circumstantele care impiedica ducerea la indeplinire a unui odin de indepartare nu se mai aplica, cu exceptia autorizatiilor de viza si rezidenta eliberate in perioada necesara pentru determinarea statului membru responsabil, asa cum se stabileste prin prezentul regulament sau in timpul examinarii unei cereri de azil sau a unei cereri de permis de sedere;

(k)   „viza” inseamna autorizatia sau decizia statului membru necesara pentru tranzit sau pentru o sedere declarata in acel stat membru sau in cateva state membre. Natura vizei trebuie determinata in conformitate cu urmatoarele definitii:

(i)          „ viza pe termen lung” inseamna autorizatia sau decizia statului membru necesara pentru intrare sau pentru o sedere declarata in acel stat membru pentru mai mult de trei luni;

(ii)        „viza pe termen scurt” inseamna autorizatia sau decizia statului membru necesara pentru intrarea sau sederea declarata in acel stat mebru sau in cateva alte state membre pentru o perioada a carei maxima durata nu depaseste 3 luni;

(iii)       „viza de tranzit” inseamna autorizatia sau decizia statului membru necesara pentru intrare pentru tranzit pe teritoriul acelui stat membru sau alte state membre, in afara tranzitului aeroportuar;

(iv)      „viza de tranzit aeroportuar” inseamna autorizatia sau decizia prin care se permite unui cetatean al unui stat tert care este subiect specific al acestei cereri sa treaca prin zona de tranzit aeroportuar, fara a primi acces pe teritoriul national al statului membru in cauza, in timpul unei escale sau transfer intre doua sectiuni ale unui zbor international.

2. COMPETENTA ACORDARII AZILULUI

Problema competentei de acordare a azilului a fost luata in discutie pentru prima oara cu ocazia incheierii Tratatului de la Dublin, intrat in vigoare la 01.10. 1997. Aceasta a capatat o solutionare definitiva prin adoptarea Regulamentui Uniunii Europene nr. 343/ 2003, cunoscut si sub denumirea de Dublin 2. Acest regulament face parte din legislatia secundara a Uniunii Europene, pe cale de consecinta este de imediata aplicare si obligatoriu pentru statele membre.

Prin acest act sunt reglementate principiile generale ce stau la baza determinarii competentei de acordare a azilului, astfel:

competenta apartine statului ce a primit solicitarea de acordare a azilului; daca solicitantul depune mai multe cereri, in state diferite, competenta va apartine statului ce a primit prima solicitare de azil;

daca solicitantul de azil intra ilegal intr-un stat al Uniunii Europene si apoi depune cerere de azil in alt stat membru UE, competent sa solutioneze cererea va fi statul pe teritoriul caruia solicitantul a intrat ilegal;

daca solicitantul de azil se afla in posesia unei vize sau permis de sedere, emise de un stat al Uniunii Europene si depune cerere de azil in alt stat al UE, competenta va apartine statului emitent al vizei ori al permisului de sedere;

daca solicitarea acordarii azilului are in vedere reintregirea familiei, competenta de solutionare va apartine statului pe teritoriul caruia se afla familia solicitantului.

In fiecare stat ce aplica Regulmentul UE 343/ 2003, exista o autoritate centrala (nationala), care se ocupa de problematica azilului. Astfel transferul de azilanti nu se va face prin intermediul autoritatilor de frontiera ci prin aceste autoritati centrale.

Statele membre examineaza cererea unui cetatean al unei tari terte care aplica la granita sau pe teritoriul lor pentru oricare din formele de azil. Cererea este examinata de un singur stat membru, acela indicat ca responsabil.

Prin derogare de la alin. 1, fiecare stat membru poate examina o cerere pentru azil depusa de un cetatean al unei tari terte, chiar daca aceasta examinare nu este responsabilitatea . In acest caz, statul membru va deveni statul membru responsabil si isi va asuma obligatiile asociate cu aceasta responsabilitate. Acolo unde este cazul, acesta informeaza statul membru responsabil anterior, statul membru care conduce procedura pentru determinarea statului membru responsabil sau statul membru caruia i-a fost solicitat sa-si asume responsabilitatea sau reprimesasca solicitantul.

Orice stat mebru isi rezerva dreptul, urmand legile sale nationale, de a trimite un solicitant de azil catre o tara terta, respectand prevederile Conventiei de la Geneva.

Solicitantul de azil este informat in scris intr-o limba pe care el sau ea se asteapta in mod rezonabil sa o inteleaga cu privire la aplicarea prezentului regulament, termelele limita si efectele.

Procesul de determinare a statului membru resposabil incepe imediat ce solicitarea de azil a fost depusa prima oara intr-un stat membru.

O cerere de azil se presupune ca a fost depusa odata ce un formular depus de solicitantul de azil sau un raport pregatit de autoritati a ajuns la autoritatile competente ale statului membru in cauza. Atunci cand o solicitare nu este facuta in scris, perioada dintre declaratia de intentie si pregatirea raportului ar trebui sa fie cat mai scurta cu putinta.

Situatia unui minor care insoteste solicitantul de azil si caruia i se aplica definitia unui membru de familie nu va fi disociata de aceea a parintelui sau tutorelui si va deveni subiect pentru statul membru responsabil pentru examinarea cererii de azil al parintelui sau tutorelui, chiar daca minorul nu este solicitant de azil individual. Acelasi tratament se aplica copiilor nascuti dupa sosirea solicitantului de azil pe teritoriul statelor membre, fara a fi nevoie sa se initieze o noua procedura pentru acestia.

Atunci cand cererea de azil este depusa la autoritatile competente ale unui stat membru de catre un solicitant care e afla pe teritoriul altui stat mebru, determinarea statului membru responsabil se va face de catre statul membru pe al carui teritoriu se afla solicitantul de azil. Cel de-al doilea stat membru este informat fara intarziere de catre statul membru care a primit cererea si apoi, in sensul prezentului regulament, este considerat statul membru in care s-a depus cererea de azil. Solicitantul este informat in scris despre acest transfer si despre data la care acesta a fost facut.

Un solicitant de azil care este prezent in alt stat mebru si acolo depune o cerere de azil dupa retragerea cererii sale in timpul procedurii de determinare a statului membru responsabil va fi reprimitde catre statul membru in care s-a depus cererea de azil, in vederea completarii procedurii de determinare a statului membru responsabil pentru examinarea cererii de azil. Aceasta obligatie inceteaza daca solicitantul de azil a parasit intre timp teritoriile statelor membre pentru o perioada de cel putin 3 luni sau a obtinut un document de sedere din partea unui stat membru.

2.1 IERARHIA CRITERIILOR

Statul membru responsabil este determinat pe baza situatiei din momentul in care solicitantul de azil a depus prima oara solicitarea sa de azil catre un stat membru.

Atunci cand solicitantul de azil este un minor neinsotit, statul membru responsabil pentru examinarea cererii va fi acela unde un membru al familiei sale are sedere legal, cu conditia ca aceasta sa fie in interesul superior al copilului.



In absenta unui membru de familie, statul membru responsabil pentru examinarea cererii va fi acela unde minorul si-a depus cererea de azil.

Acolo unde solicitantul de azil are un membru de familie, indiferent daca familia s-a format anterior in tara de origine, caruia i-a fost permis sa locuiasca ca si refugiat intr-un stat membru, acel stat membru va fi responsabil pentru examinarea cererii de azil, cu conditia ca persoana in cauza sa doreasca acest lucru.

Daca solicitantul de azil are un membru de familie intr-un stat membru asupra carui solicitare nu s-a luat o prima decizie, statul membru va fi responsabil pentru examinarea cererii de azil, cu conditia ca persoana in cauza sa doreasca acest lucru.

Atunci cand solicitanul de azil se afla in posesia unui document de rezidenta valabil, statul membru care a emis documentul este responsabil pentru examinarea cererii de azil.

Atunci cand solicitantul de azil este in posesia unei vize valabile, statul membru care a emis viza este responsabil pentru examinarea cererii de azil, mai putin atunci cand viza a fost emisa actionand pentru sau conform autorizarii scrise din partea altui stat mebru. In acest caz, cel din urma stat mebru este responsabil pentru examinarea cererii de azil. Atunci cand statul membru consulta intai autoritatea centrala a unui alt stat membru, in special pe motive de securitate, raspunsul celui din urma la consultatie nu va constitui autorizare scrisa in intelesul acestei prevederi.

Atunci cand solicitantul de azil este in posesia unuia sau a mai multor documente de sederere valabile sau vize emise de diverse state membre, responsabilitatea examinarii cererii de azil va fi asumata de statele mebre in urmatoarea ordine:

(a)    statul membru care a emis documentul de sedere care confera dreptul la cea mai lunga perioada de sedere sau, acolo unde perioadele de sedere sunt egale, statul membru care a emis documentul de sedere cu data cea mai recenta de expirare;

(b)   statul membru care a emis viza cu cea mai recenta data de expirare atunci cand diversele vize sunt de acelasi tip;

(c)    atunci cand vizele sunt diferite, statul membru care a emis viza avand cea mai lunga perioada de valabilitate sau, atunci cand perioadele de valabilitate sunt identice, statul membru care a emis viza cu cea mai recenta data de expirare.

Atunci cand solicitantul de azil este in posesia numai a unuia sau a mai multor documente de sedere care au expirat cu mai putin de 2 ani sau una sau mai multe vize care au expirat cu mai putin de 6 luni in urma care i-au permis acestuia sa intre pe teritoriul statului membru, alin. 1, 2 si 3 se aplica pentru atata timp cat solicitantul nu a parasit teritoriile statelor membre.

Atunci cand solicitantul de azil este in posesia unuia sau a mai multor documente de sedere care au expirat de minim 2 ani sau a uneia sau mai multor vize care au expirat de minim 6 luni si care i-au permis acestuia sa intre pe teritoriul unui stat membru si in cazul in care acesta nu a parasit teritoriile statelor membre, statul membru in care s-a depus cerere va fi responsabil.

Faptul ca documentul de sedere sau viza a fost emis pe baza unei identitati false sau presupuse sau pe baza depunerii uneor documente false, falsificate sau care nu sunt valabile nu va impiedica ca responsabilitatea sa fie alocata statului membru care le-a emis. Totusi, statul membru care a emis documentul de sedere sau viza nu este responsabil daca poate stabili ca s-a comis o frauda dupa ce documentul sau viza au fost emise.

Atunci cand se stabileste, pe baza dovezilor sau a probelor circumstantiale ca un solicitant de azil a trecut ilegal granita intr-un stat membru pe uscat, pe mare sau calea aerului venind dintr-o tara terta, statul membru in care s-a intrat astfel este responsabil pentru examinarea cererii de azil. Aceasta responsabilitate inceteaza la 12 luni de la data la care s-a petrecut trecerea ilegala a frontierei.

Atunci cand un stat membru nu poate sau nu mai poate fi tinut raspunzator in conformitate cu alin. precedent, si atunci cand se stabileste ca solicitantul de azil – care a intrat ilegal pe teritoriile statelor membre sau in imprejurari de intrare ce nu pot fi stabilite – la momentul depunerii solicitarii a locuit anterior pentru o perioada continua de cel putin 5 luni intr-un stat membru, acel stat membru este responsabil pentru examinarea cererii de azil.

Daca solicitantul a locuit pentru perioade de timp de cel putin 5 luni in cateva state membre, statul membru unde s-a inregistrat acest lucru cel mai recent este responsabil pentru examinarea cererii.

Daca un cetatean al unei tari terte intra pe teritoriul unui stat membru in care nu este nevoie de viza de intrare, acel stat membru este responsabil pentru cererea sa de azil.

Principiul nu se aplica daca cetateanul unei tari terte depune cererea sa de azil in alt stat membru, in care de asemenea nu este nevoie de viza de intrare. In acest caz, cel din urma stat membru este responsabil pentru examinarea cererii de azil

Atunci cand cererea de azil este facuta intr-o zona internationala de tanzit intr-un aeroport al unui stat membru de catre un cetatean al unei tari terte, acel stat membru este responsabil pentru examinarea cererii.

Atunci cand cativa membrii de familie depun cereri de azil in acelasi stat membru simultan, sau la date destul de apropiate pentru ca procedurile de determinare a statului membru responsabil sa se desfasoare impreuna, statul membru responsabil este stabilit pe baza urmatoarelor prevederi:

(a)    responsabilitatea pentru examinarea cererilor de azil ale tuturor membrilor familiei revine statului membru pe care criteriile il indica ca fiind responsabil de a se ocupa de cel mai mare numar de membrii ai familiei;

(b)   daca acest lucru nu este posibil, responsabilitatea revine statului membru pe care criteriile il indica ca fiind responsabil de examinarea cererii celui mai in varsta membru al familiei

Exemple:

Un cetatean turc ce a intrat ilegal in Bulgaria si apoi solicita azil in Romania, va fi preluat de Biroul national, care va negocia transferul cu Bulgaria, tara competenta sa solutioneza cererea de azil.

In Germania soseste un cetatean iranian, ce a sosit pe calea aerului de la Lisabona si acesta solicita azil. Sotia sa a fost recunoscuta ca refugiat de catre Germania si actualmente locuieste la Stuttgart. In aceasta situatie competenta de solutionare a cererii va apartine Germaniei.

Pe aeroportul din Dusseldorf soseste un cetatean albanez, din Skopje- Macedonia, care solicita acordarea dreptului de azil. Acesta detine o viza Schengen valabila, eliberata de Ambasada Olandei din Skopje. In aceasta situatie competenta de rezolvare a cererii va apartine Olandei.

In scopul evitarii acordarii in paralel a statutului de refugiat,s-a introdus in statele UE,sistemul EURODAC (sistem automat european de comparare a amprentelor solicitantilor de azil si a grupurilor specifice din tari terte,care au intrat ilegal la teritoriul UE).Tuturor solicitantilor de azil care au implinit varsta de 14 ani,precum si tuturor strainilor care au trecut ilegal frontiera sau se afla ilegal pe teritoriul unui stat membru,le vor fi prelevate amprentele papilare,ce vor fi stocate intr-o baza de date.Prin compararea amprentelor prelevate cu cele existente in baza de date ,se va putea stabili cu certitudine,frontiera statului pe unde a intrat in UE strainul,fiind determinat statul responsabil pentru procesarea cererii sale de azil,in acelasi timp si faptul daca strainul aflat intr-un stat al UE a mai depus anterior alte cereri in alte state ale UE.

Se observa ca Regulamentul 343/ 2003 traseaza doar liniile generale ale rezolvarii cererilor de acordare a statutului de azilant, procedura amanuntita fiind reglementata de legislatia nationala a fiecarui stat.

2.2 PREGATIREA SOLICITARILOR

2.2.1 Pregatirea solicitarilor pentru preluare

Solicitarile pentru preluare se fac completand un formular standard .Formularul include campuri obligatorii care trebuie completate in intregime si alte campuri care trebuie completate doar in cazul in care exista informatia respectiva. Informatii suplimentare pot fi include in campul special destinat acestui scop.

Solicitarea include si:

-copie a tuturor dovezilor si argumentelor contextuale care indica faptul ca statul membru solicitat raspunde de examinarea solicitarii de azil, insotite, unde este cazul, de comentarii privind circumstantele prin care s-a obtinut si valoarea probatorie atasata acesteia de catre statul membru care formuleaza solicitarea.

-daca estenecesar, o copie a declaratiilor scrise depuse sau obtinute de la solicitant.

Atunci cand solicitarea are la baza un rezultat pozitiv (conexiune) transmis de Unitatea Centrala Eurodac, , in urma compararii amprentelor solicitantului cu amprente din baza de date prelevate anterior si transmise Unitatii Centrale aceasta trebuie sa includa si datele oferite de Unitatea Centrala



Atunci cand statul membru care depune solicitarea solicita un raspuns urgent in conformitate cu art. 17 alin.2 din Regulamentul (CE) nr. 343/2003, cererea trebuie sa descrie circumstantele solicitarii de azil si sa prezinte motivele in fapt si in drept care reclama un raspuns urgent.

2.2.2 Procesarea solicitarilor pentru preluare

Argumentele in fapt si in drept prezentate in solicitare sunt examinate din perspectiva prevederilor Regulamentului (CE) nr. 343/2003 si listelor de dovezi si argumente circumstantiale stipulate in Anexa II.

Indiferent de criteriile si prevederile stipulate in Regulamentul (CE) nr. 343/2003 care stau la baza, statul membru solicitat, verifica exhaustiv si in mod obiectiv, plecand de la informatiile pe care la are la dispozitie in mod direct sau indirect, daca este intemeiata responsabilitatea de a examina solicitarea de azil. In cazul in care verificarile facute de statul membru indica faptul ca este responsabil conform cel putin unuia dintre criterii, acesta isi recunoaste responsabilitatea.

In cazul in care o solicitare de reprimire este bazata pe date oferite de Unitatea Centrala Eurodac si verificata de statul membru solicitant, statul membru solicitat isi recunoaste responsabilitatea cu exceptia cazurilor in care verificarile dovedesc faptul ca obligatiile au incetat .

Faptul ca obligatiile au incetat conform acestor prevederi poate fi considerat intemeiat doar pe baza unor dovezi materiale sau a unor declaratii verificabile si credibile ale solicitantului de azil.

In cazul in care, in urma verificarilor facute, statul membru solicitat considera ca dovezile depuse nu stabilesc responsabilitatea acestuia, raspunsul negativ trimis statului membru solicitant contine prezentarea detaliata si completa a motivelor pentru acest refuz.

In cazul in care statul membru care a depus solicitarea considera ca un astfel de refuz are la baza o evaluare gresita, sau in cazul in care dovezi suplimentare pot fi prezentate, poate solicita re-examinarea cererii. Aceasta optiune trebuie exercitata in termen de trei saptamani de la primirea raspunsului negativ. Statul membru solicitat depune eforturi sa raspunda in termen de doua saptamani.

In cazul in care statul membru isi accepta responsabilitatea, raspunsul contine aceasta recunoastere, specificand prevederea Regulamentului (CE) nr. 343/2003 considerat la element de baza si include detaliile practice privind transferul ulterior, precum date speciale de contact ale departamentului sau persoane ce pot fi contactate.

2.2.3 Aranjamente practice pentru transfer

Transferul catre statul membru responsabil poate fi realizat prin una din urmatoarele metode:

a)      la cererea solicitantului de azil, la o data anume stabilita;

b)      prin transport sub supraveghere, solicitantul de azil fiind insotit pana la punctul de imbarcare de un oficial al statului membru solicitant, statul membru responsabil fiind instiintat cu privire la locul, data si momentul sosirii solicitantului de azil, respectandu-se un termen stabilit de comun acord.

c)      sub escorta, solicitantul de azil fiind insotit de un oficial al statului membru solicitant sau de un reprezentant al unei agentii imputernicite de catre statul membru solicitant sa actioneze in acest scop, iar solicitantul de azil este predat autoritatilor statului membru responsabil.

In cazurile prezentate lit. a si b, solicitantul primeste laissez – passer , pentru a-i permite acestuia sa intre pe teritoriul statului membru responsabil si sa-si certifice identitatea la sosirea in locul si momentul care ii sunt indicate atunci cand este informat cu privire la decizia de a fi preluat sau predat de statul membru responsabil.

In cazul la care face referire lit. c, se elibereaza un laissez-passer daca solicitantul de azil nu se afla in posesia documentelor de identitate. Momentul si locul transferului sunt stabilite anterior de comun acord de statele membre implicate .

Statul membru ce efectueaza transferul asigura ca documentele solicitantului de azil sa fie returnate acestuia inainte de plecare, incredintate pentru pastrare in siguranta membrilor escortei pentru a fi predate autoritatilor competente ale statului membru responsabil, sau transmise prin alte mijloace corespunzatoare.

Este obligatia statului membru responsabil sa permita ca transferul solicitantului de azil sa aiba loc cat de repede posibil si sa asigure ca nu sunt puse piedici in realizarea acestui transfer. Statul membru respectiv stabileste, atunci cand este cazul, locatia de pe propriul teritoriu unde va fi transferat solicitantul de azil sa predat autoritatilor competente, luand in considerare limitarile geografice si modalitatile de transport aplicabile de statul membru care efectueaza transferul. Nu se poate sub nici o forma impune o cerinta ca escorta sa insoteasca solicitantul de azil dincolo de punctul de sosire al mijloacelor de transport international folosite, sau ca statul membru care efectueaza transportul sa suporte costurile de transport dincolo de acest punct.

Statul membru care organizeaza transferul stabileste modalitatea de transport si escorta si hotaraste, in urma consultarii statului membru responsabil, cu privire la momentul sosirii si, unde este necesar, cu privire la detaliile predarii solicitantului autoritatilor competente. Statul membru responsabil poate solicita un termen de notificare de trei zile.

2.2.4 Cooperarea in privinta transferului

Este obligatia statului membru responsabil sa permita ca transferul solicitantului de azil sa aiba loc cat de repede posibil si sa asigure ca nu sunt puse piedici in realizarea acestui transfer. Statul membru respectiv stabileste, atunci cand este cazul, locatia de pe propriul teritoriu unde va fi transferat solicitantul de azil sa predat autoritatilor competente, luand in considerare limitarile geografice si modalitatile de transport aplicabile de statul membru care efectueaza transferul. Nu se poate sub nici o forma impune o cerinta ca escorta sa insoteasca solicitantul de azil dincolo de punctul de sosire al mijloacelor de transport international folosite, sau ca statul membru care efectueaza transportul sa suporte costurile de transport dincolo de acest punct.

Statul membru care organizeaza transferul stabileste modalitatea de transport si escorta si hotaraste, in urma consultarii statului membru responsabil, cu privire la momentul sosirii si, unde este necesar, cu privire la detaliile predarii solicitantului autoritatilor competente. Statul membru responsabil poate solicita un termen de notificare de trei zile.

2.2.5 Transferuri amanate sau intarziate

Statul membru responsabil este informat fara intarziere cu privire la orice amanare cauzata fie de un recurs sau o procedura de re-examiare cu efect suspensiv, sau motive de ordin fizic, precum starea de sanatate precara a solicitantului de azil, inexistenta mijloacelor de transport sau faptul ca solicitantul de azil s-a retras din procedura de transfer.

un stat membru care, din cauza unuia dintre motivele stipulate in art. 19 alin. 4 si art. 20 alin. 2 al Regulamentului (CE) nr. 343/2003, nu poate realiza transferul in intervalul de timp de sase luni informeaza statul membru responsabil inainte de expirarea acestei limite de timp. In caz contrar, responsabilitatea pentru procesarea solicitarii de azil si a altor obligatii stipulate in Regulamentul (CE) nr. 343/2003 revine primului stat membru.

atunci cand, un stat membru isi asuma responsabilitatea de a realiza transferul dupa limita normala de timp de sase luni, acesta trebuie sa faca anterior toate aranjamentele cu statul membru responsabil.

2.2.6 Transferul efectuat in urma acceptarii din oficiu:

Atunci cand, statul membru solicitat are obligatia de a accepta o solicitare de preluare sau reprimire, statul membru solicitant initiaza consultarile necesare pentru organizarea transferului.

Statul membru responsabil trebuie sa confirme in scris, fara intarziere, daca i se solicita acest lucru de catre statul membru solicitant, ca isi asuma responsabilitatea ca rezultat al faptului ca nu a dat un raspuns in termenul limita prevazut. Statul membru responsabil ia masurile necesare pentru a stabili locul de sosire al solicitantului de azil pe cat de repede posibil si, daca este aplicabil, stabileste de comun acord impreuna cu statul membru solicitant momentul sosirii si detaliile practice ale predarii autoritatilor competente









Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 625
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site