Organizatia natiunilor unite - consiliul de securitate al onu organizarea si functionarea consiliului de securitate

ORGANIZATIA NATIUNILOR UNITE - CONSILIUL DE SECURITATE AL ONU ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA CONSILIULUI DE SECURITATE

Initiativa constituirii Organizatiei Natiunilor Unite, ca si în cazul Ligii, a apartinut marilor puteri, respectiv Statelor Unite ale Americii si Marii Britanii. La Conferinta de la San Francisco, organizata între 25 aprilie si 25 iunie 1945 si care a reunit 50[1] de state, s-a adoptat Carta Natiunilor Unite. Actul constitutiv al O.N.U., Carta, a intrat în vigoare la 24 octombrie 1945, zi care a fost proclamata Ziua Natiunilor Unite.

Organizatia Natiunilor Unite a fost astfel conceputa, încât prin întreaga sa activitate sa realizeze nazuintele luminoase ale popoarelor spre întelegere si conlucrare, încredere si respect reciproc[2], dar si pentru a izbavi generatiile viitoare de flagelul razboiului care, de doua ori în cursul unei vieti de om, a provocat omenirii suferinte de nespus, prin unirea fortelor membrilor sai pentru mentinerea pacii si securitatii internationale, prin garantarea ca forta armata nu va fi folosita decât în interes comun si prin practicarea tolerantei si relatiilor de buna vecinatate.

CARTA ORGANIZATIEI NATIUNILOR UNITE–UN TRATAT INTERNATIONAL

Carta Natiunilor Unite este menita în intentia autorilor sai – Conferinta de la San Francisco – sa devina noua Carta constitutionala a noii Comunitati internationale. Prin Carta se urmareste închiderea cercului pacii si sanctionarea actelor de agresiune – prin interventia fortei armate internationale care constituie o noutate[3].

Ea reprezinta cel mai important document al dreptului international contemporan. Din punct de vedere al structurii, Carta O.N.U. contine 111 articole, grupate în 19 capitole spre deosebire de Pactul Societatii Natiunilor care avea doar 26 de articole.

Carta O.N.U. este un tratat multilateral cu vocatie universala, rezultat al eforturilor statelor lumii de a stinge starile conflictuale si de a instaura pacea, iar dispozitiile sale se aplica în egala masura nu numai statelor membre ale organizatiei, semnatare si care au ratificat tratatul ci si altor state care nu sunt membre ale organizatiei.

CONSILIUL DE SECURITATE AL ONU ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA CONSILIULUI DE SECURITATE

Organele O.N.U. carora le sunt conferite expres, prin Carta, competente în materie de solutionare pasnica a diferendelor sunt Consiliul de Securitate si Adunarea Generala. Acestea au rolurile cele mai importante si complementare în mentinerea pacii si securitatii internationale. Întrucât Adunarea Generala este un organ de deliberare si recomandare al O.N.U., a fost necesar crearea unui organ cu putere de actiune, cu putere de a decide masuri de constrângere si a le întreprinde, organ care a fost denumit Consiliul de Securitate.

Consiliul de Securitate, potrivit art.12 si 24 din Carta, este principalul responsabil în mentinerea pacii si actioneaza în numele membrilor organizatiei, care, la rândul lor, accepta sa execute hotarârile Consiliului, adoptate în conformitate cu Carta (art.25).

COMPUNEREA CONSILIULUI DE SECURITATE

Consiliul de Securitate este alcatuit din 15 membri[4] ai Organizatiei Natiunilor Unite, dintre care 5 membri permanenti desemnati prin Carta : Republica China, Franta, Federatia Rusa, Regatul Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord, Statele Unite ale Americii, si 10 membri nepermanenti[5] alesi de Adunarea Generala pe o perioada de doi ani.

Consiliul de Securitate este un organ cu functionare neîntrerupta, fiecare stat membru al Consiliului având un reprezentant permanent la sediul organizatiei, care sa poata raspunde la convocarea Consiliului, de catre presedintele lui. Functia de presedinte este asigurata prin rotatie si revine, timp de o luna, fiecaruia dintre membrii Consiliului de Securitate, în ordinea alfabetica engleza a denumirii statelor membre în Consiliu. Ca organe subsidiare, Consiliul de Securitate are constituite comitete permanente.

FUNCTIILE SI PUTERILE CONSILIUL DE SECURITATE

În vederea realizarii scopului sau în mentinerea pacii si securitatii internationale, Consiliului are urmatoarele functii principale: rezolvarea diferendelor internationale pe cale pasnica; constatarea unei amenintari contra pacii, a unei violari a pacii sau a unui act de agresiune; luarea de recomandari sau de decizii pentru mentinerea pacii si securitatii internationale.

De asemenea, Consiliul de Securitate dispune masuri pentru executarea silita a

hotarârilor Curtii Internationale de Justitie (art.94 din Carta) si îndeplineste functii împreuna cu Adunarea Generala în domeniul admiterii de noi membri, în aplicarea de sanctiuni membrilor, în numirea Secretarului General, care se face la recomandarea Consiliului de Securitate, de catre Adunarea Generala sau în alegerea judecatorilor Curtii Internationale de Justitie.