Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AdministratieDrept


PROPUNERE DE INVESTITIE Comuna Movileni-Judetul Olt - modernizarea infrastructurii

Administratie

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Votul forma rationala de participare la viata politica
Notiunea de administratie publica
Publicuri
PROIECTUL PRIVIND REALIZAREA DE CAMPUSURI SCOLARE
DECLARATIE DE INVENTAR
Trasaturile contraventiei
Consideratii generale asupra fenomenului administrativ
DOMENIUL ADMINISTRATIV
PRESIUNEA FISCALA
E-Government


PRIMARIA COMUNEI MOVILENI




PROPUNERE DE INVESTITIE

Comuna Movileni-Judetul Olt

Realizarea unei ferme de prepelite

1.1 PREZENTARE GENERALA

Numele: Comuna Movileni

Cod fiscal

Adresa: Comuna Movileni, Judetul Olt

Tel si fax :

Reprezentata de : Dl. Primar Serban Constantin Marin

Dotarea comunei Movileni din punct de vedere al infrastructurii :

1.2. OBIECTIVELE GENERALE ALE PROIECTULUI

Obiectivele generale propuse in proiectul de fata in vederea dezvoltarii comunei Movileni, pe termen lung si mediu sunt:

dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de baza;

cresterea potentialului economic;

imbunatatirea si cresterea nivelului de trai;

cresterea nivelului educational si el cultural;

crestera competitivitatii si performantelor activitatii in industrie, investitii si in special in agricultura care este punctul forte al tarii noastre;

incurajarea spiritului intreprinzator;

protejarea si conservarea biodiversifitatii si a habitatului natural;

modernizarea si dezvoltarea serviciilor publice de alimentare cu apa (s-a facut forarea unui put la 160 m adancime ; exista deja un proiect pentru 30 km de retea ce ar reprezenta 85% din toata suprafata zonei) si canalizare (este necesara realziarea unui studiu de fezabilitate si a unui proiect fiind necesari 30 km de retea).

asigurarea unui sistem durabil de alimentare cu gaze naturale (magistrala de gaz se afla in comuna Serbanesti, la o distanta de 8 km, dar momentan nu exista fezabilitate).

reabilitarea drumurilor (sunt 30 km de drumuri satesti din care 15 km au nevoie de pietruire si alti 15 km de asfaltare. Peste 5 km se afla in panta pentru betonare).

telefonie (pentru retele de telefonie este nevoie de releu);

electricitate (pe stalpi de beton; exista iluminat public).

Avand in vedere faptul ca prezenta strategie reprezinta o tendinta de dezvoltare a comunei, la elaborarea s-au avut in vedere urmatoarele:

Ridicarea standardului de viata prin crearea de noi locuri de munca si infiintarea si extinderea unei ferme de prepelite inevitabil conducand la cresterea nivelului de trai;

Flexibilitate- permitand adaptarea la inevitabilele schimbari ce vor avea loc pe parcurs;

Oportunitati si stimularea sectorului privat- prezentarea posibilitatilor de investitii directe sau prin parteneriat public-privat.

Protejarea si conservarea biodiversitatii si habitatului natural.

In conditiile unei societatii moderne, alimentatia rationala nu poate fi conceputa fara participarea oualelor, laptelui si carnii intr-o gama cat mai larga, in cantitati sporite si in stare proaspata pe tot parcursul anului.

Primaria comunei Movileni, fiind o promotoare a principiilor de dezvoltare durabila pe piata Uniunii Europene, trebuie sa-si intareasca capacitatea institutionala atat la nivelul decizional cat si de executie. Elaborarea strategiei de dezvoltare a comunei constituie o practica noua pentru administratia publica.

     Cresterea prepelitelor este una dintre afacerile deosebite care se poate demara si dezvolta cu costuri si eforturi scazute, o afacere cu randament net superior altor afaceri. Cresterea pepelitelor se poate face ca o activitate de baza, ceea ce presupune un numar mare de prepelite, crescute in ferme speciale (intre 5.000 si 10.000 de pasari), dar pot fi crescute si ca ocupatie anexa, pentru consumul propriu, in crescatorii familiale (intre 100 si 500 de pasari). Oul de prepelita contine de 5 ori mai mult fosfor, de 7.5 ori mai mult fier, de 6 ori mai multa vitamina B1, de 15 ori mai multa vitamina B2, de 7.5 ori mai multe microelemente (calciu, zinc, potasiu) decat rivalul sau, oul de gaina

Oul de prepelita este considerat 'medicament' universal datorita calitatii proteinei din albumen, a lecitinei care emulsioneaza grasimile (de aceea se spune ca oul de prepelita nu contine colesterol) si a compozitiei sale. Are rol vitaminizant cu efecte terapeutice.

       Info nutritiv la carnea de prepelita (100g):

- calorii: 134 (561kJ)  astfel   92.9 calorii, adica 389kJ, din proteine; 40.9 calorii din grasimi, 0.2 calorii din carbohidrati;

- carbohidrati 0 g;

- proteine si aminoacizi 21.8 g;

- grasimi 4.5 g;

- vitamine: A(57.0 IU), C (7.2 mg), Thiamin (0.3 mg), Riboflavin (0.3 mg), Niacin (8.2 mg), B6 (0.5 mg);

- minerale: Calciu (13 mg), Fier (4.5 mg), Magneziu (25 mg), Fosfor (307 mg), Potasiu (237 mg), Sodiu (51 mg);

Oul de prepelita are calitati deosebite, medicina naturista chineza considerandu-l ca un important medicament cu efecte pozitive asupra organismului uman. In Romania cererea de oua de prepelita este in crestere, motiv pentru care o ferma de prepelite reprezinta o investitie cu mare profitabilitate.

Carnea de prepelita este una dintre cele mai fine si apreciate in gastronomie, continutul scazut in grasimi si colesterol caracteristic facand din aceasta o alternativa dietetica si curativa pentru cei suferinzi (obezitate, colesterol marit, diabet, regim alimentar de curatare).

Un lucru deosebit de important: daca sunt reflectate toate instructiunile privind igiena si se asigura conditiile de mediu optime, prepelita japoneza este singura pasare de productie care nu necesita vaccinari pe toata durata vietii, starea de sanatate fiind determinata prin examene de laborator asupra lotului de productie si a oualelor.

Aceasta constituie un argument in plus pentru ca produsele prezentate sa fie consumate cu toata increderea.

- Imbunatatesc functionarea cordului;

- Au un efect pozitiv in tratarea bolilor de rinichi si ficat;

- Imbunatatesc digestia, regleaza aciditatea gastrica;

- Improspateaza si imbunatatesc memoria;

- Au un rol deosebit de important in cresterea si dezvoltarea copiilor;

- Revitalizeaza organismul indiferent de varsta.

In vederea realizarii obiectivelor propuse in proiectul de fata, primaria ca autoritate publica trebuie sa elaboreze actiuni pentru atragerea de resurse financiare, mobilizarea resurselor umane, reanalizarea cadrului administrativ de alocare a responsabilitatilor.

Ca modalitati de realizare a strategiei de dezvoltare durabila la randul ei Primaria si Consiliul Local al localitatii trebuie:

atragerea si sprijinirea investitorilor straini dar si a celor autohtoni in zona printr-un ansamblu de facilitati in acord cu legislatia in vigoare, ansamblu ce urmeaza sa fie definitivat cu sprijinul Consiliului Consultativ si aprobat de catre Consiliul Local;

promovarea unei imagini favorabile a comunei atat in tara cat si in strainatate prin activitati de informare privind caracteristicile, comunitatea si oportunitatile locale, organizarea de evenimente in acest scop, crearea de relatii cu factori de interes in dezvoltarea economica locala, identificarea posibilelor parteneriate in scopul dezvoltarii locale;

sustinerea implementarii strategiei prin realizarea planului de marketing al comunei si implicarea membrilor comunitatii in procesul de dezvoltare locala.

Cresterea capacitatii institutionale se poate realiza prin ridicarea nivelului de pregatire profesionala a resurselor umane din administratia publica, cu ajutorul cursurilor organizate de Ministerul Administratiei Publice prin Centrul National de Formare Continua pentru Administratia Publica.

1.3 PREZENTARE PROIECT

In urma integrarii in Uniunea Europeana, Romania precum si economia romaneasca, trebuie sa aplice aceleasi reguli si regulamente ca oricare alt stat membru, sa fie constienti ca este necesar sa se depuna eforturi substantiale pentru a putea beneficia de avantajele oferite de piata europeana. Europa reunita este mai puternica, care prin consolidarea reciproca a pacii si securitatii, va favoriza dezvoltarea in continuare a comertului si investitiilor.

Pentru Romania, Uniunea Europeana reprezinta singura optiune viabila, capabila sa asigure reintegrarea sa completa si definitiva in sistemul de valori promovat de democratiile vest-europene. Calitatea de membru al U.E. constituie pentru tara noastra o garantie a progresului economic, inclusiv a stabilitatii sociale.

Datorita aderarii la UE, membrii administratiei locale a comunei Movileni si-au dorit sa elaboreze un proiect de dezvoltare.

Directiile strategice ale proiectului sunt:

Construirea, dezvoltarea si modernizarea centrului unei ferme de prepelite in concordanta cu tendintele pe plan international;

Cresterea contributiei la dezvoltarea complexa, armonioasa si durabila a zonei rurale;

Crearea de noi locuri de munca;

Stimularea si sprijinirea producatorilor agricoli  pentru infiintarea de ferme si de organizatii profesionale;

Imbunatatirea structurii culturilor agricole, pentru eficienta maxima in folosirea conditiilor pedoclimatice, satisfacerea cerintelor pietii interne si externe, precum si pentru cresterea profitabilitatii producatorilor de lapte si carne cat si a agricultorilor;

Dezvoltarea industriei alimentare si agriculturii, in concordanta cu regulile de protectie a mediului inconjurator;

Imbunatatirea legislatiei pentru atragere, in mai mare masura, a investitorilor straini;

Atingerea treptata, dar in ritm sustinut, a parametrilor minimali de performanta, in vederea integrarii in structurile Uniunii Europene.

Sursa de finantare a acestui proiect sa va realiza prin parteneriat public-privat: Consiliul Local concesionand terenul necesar si cladirile necesare realizarii investitiei, cladiri care necesita lucrari de reabilitare, partenerul urmand sa realizeze investitia din surse proprii.

In principal scopul programelor de dezvoltare rurala are in vedere crearea locurilor de munca in mediul rural. Acest lucru este posibil prin crearea si dezvoltarea de IMM-uri, prin activitati non-agricole. Toate aceste actiuni vor fi co-finantate prin Planul National de Dezvoltare rurala 2007-2013. Acesta va finanta masuri ce vor sprijini financiar instalarea tinerilor in mediul rural, modernizarea fermelor prin investitii in exploatatiile agricole si pentru fermele de semi-subzistenta si acordarea de compensatii financiare pentru populatia imbatranita ocupata in agricultura ce va ceda terenul sau dreptul de a-l lucra.

Realizarea acestor programme necesita o lunga perioada de timp, in care autoritatea locala va trebui sa se implice profund prin atragerea de resurse financiare si prin acordarea unor facilitati investitorilor.

Tot autoritatea locala va trebui sa aiba un rol major prin popularizarea programelor de investitii acordate tarii noastre de la Uniunea Europeana, programe de finantare care vizeaza acest sector.

1.4 PIATA ACTUALA

Cel mai pozitiv efect al aderarii Romaniei la UE ar fi acela ca „Calitatea produselor romanesti va creste pentru ca va trebui sa facem fata unei piete mult mai competitive”. O piata de desfacere mai mare, o crestere a comenzilor ar fi beneficiul cel mai mare al companiilor daca Romania va adera la Uniunea Europeana in ianuarie 2007. Concurenta si competitivitatea, adaptarea la normele UE sunt percepute drept dificultatile majore cu care se vor confrunta companiile.

Piata a trecut si prin procesul marilor tranzactii de pe piata industriei alimentare, iar jucatori precum Reinert, numarul trei de pe piata procesatorilor de carne din Germania, sau compania americana Smithfield au investit in Romania sute de milioane de dolari, in conditiile in care considera tara noastra principala tinta de investitii pentru aceasta perioada.

Piata preparatelor si semipreparatelor din carne este dominata si de jucatori autohtoni precum Cris-Tim, Aldis Calarasi, Angst Ro sau Caroli. Aceste nume reprezinta tinte interesante de achizitii pentru nume grele de talia americanilor de la Smithfield care a atacat industria romaneasca a carnii, prin achizitionarea unui pachet majoritar din activele fostului combinat de crestere a porcilor Com-Tim Timisoara. Procesul preluarilor pe piata romaneasca a continuat, iar companii precum Caroli s-au dezvoltat prin achizitii ori companii, cehii de la Hame au intrat in Romania prin preluarea unei companii din segmentul pateurilor si al conservelor din carne: Romconserv Caracal, o afacere dezvoltata de doi investitori romani.

Pe o piata tot mai competitiva, producatorii autohtonii investesc masiv, anunta rezultate financiare remarcabile si, probabil, se pregatesc pentru a fi achizitionate de investitori strategici.

Spre exemplu, pentru 2007, Cris-Tim vrea sa investeasca 20 de milioane de euro, fondurile fiind asigurate fie prin credite bancare, fie din reinvestirea profitului, a declarat ieri presedintele companiei, Radu Timis.

In 2006, Cris-Tim a realizat o cifra de afaceri 150 de milioane de euro, comparativ cu cele 120 de milioane de euro realizate in 2005. De asemenea, in 2007, Cris-Tim va investi un milion de euro pentru modernizarea celor 12 magazine proprii.

Caroli Foods a lansat de curand in premiera pe piata din Romania salamuri semi-uscate in forma feliilor de toast, pentru realizarea acestor noi produse fiind necesara o investitie de aproximativ 500.000 de euro.

Aldis a investit in 2006 fonduri de patru milioane de euro, pentru a pune in functiune o noua sectie care produce salamuri crud-uscate cu mucegai. “Jumatate din suma investita a avut ca sursa fonduri SAPARD, ceea ce arata capacitatea companiei noastre de a accesa fonduri europene', a declarat directorul comercial al companiei.

In Uniunea Europeana nu se acorda plati in functie de cantitatea produsa, ci in functie de numarul de animale crescute sau in functie de suprafata cultivata. Acest lucru se realizeaza tocmai pentru a nu incuraja populatia rurala sa produca cantitati mai mari prin folosirea unor metode de crestere a animalelor si de cultura a plantelor care sa sporeasca productia cantitativ, dar sa ii diminueze calitatea, afectand negativ natura inconjuratoare si sanatatea oamenilor.

In tara noastra acum incepe sa se dezvolte piata de desfacere a carnii de prepelita si a oualelor, deci este un avantaj pentru viitoare ferma.

1.5 STRATEGII DE IMPLEMENTARE, DATE PRIVIND PIATA POTENTIALA SI PROMOVAREA

Cresterea prepelitelor este o preocupare avantajoasa din punct de vedere economic. Romanii se pot dedica cresterii acestor pasari in special pentru consumul propriu. Exista numerosi crescatori, care detin un numar mic de prepelite, pentru consumul in familie.

Cei care intentioneaza sa faca din cresterea acestor pasari o mica ferma, care sa le aduca profit, trebuie sa aiba in vedere multitudinea de reguli pe care trebuie sa le puna in aplicare pentru a avea prepelite sanatoase.

Se va produce un transfer al fortei de munca din ramurile industriale intensive catre sectoarele industriale bazate mai mult pe abilitati. Acest lucru sporind productivitatea, tinand cont de costul unitar inca redus al fortei de munca, precum si de continuarea procesului de privatizare.

Romania ar trebui sa ramana o tinta pentru investitorii straini si autohtoni. In plus, implementarea in totalitate a legislatiei UE, investitiile sporite de capital fix -uman si cheltuielile pentru cercetare si dezvoltare, vor contribui de asemenea la cresterea productivitatii.

 Prin strategia de marketing adoptata se precizeaza:

pozitia pe care ferma isi propune sa si-o asigure pe piata;

scopurile urmarite;

intentiile prin care acestea se vor atinge intr-o anumita perioada de timp.

Ca suita de decizii, strategia de marketing are ca scop finalitatea optima a activitatii intreprinderii intr-o perioada optima si reflecta: sfera de activitate; orientarea pe termen lung; reactiile la solicitarile pietii; atitudinea fata de mediul ambiant si comportamentul sau in raport cu componentele lui; maniera adaptarii la dinamica mediului ambient; corelatia activitatii sale cu resursele disponibile; optiunea pentru o anumita cale de urmat, aleasa dintre mai multe alternative posibile.

Strategiile de succes sunt cele prin care se stabilesc oportunitatiile de piata si avantajul competitiv, avand la baza rezultatele controlului de marketing ce pun in evidenta : riscurile, situatiile favorabile, punctele tari si slabe ale organizatiei. Prin transpunerea lor in practica trebuie sa se creeze un asemenea sistem de raporturi intre societate si mediul ambiant incat sa se asigure plasarea ei intr-o pozitie cat mai buna in confruntarea cu ceilalti competitori.

Pentru a fi eficienta, strategia de dezvoltare a unei ferme trebuie sa respecte cateva principii care sa-i asigure o concordanta perfecta cu scopurile si functiile marketingului cum ar fi :

-mentinerea unei concordante intre actiune si rezultate;

-realizarea unei legaturi stranse intre producatori si beneficiari;

-impulsionarea vanzarilor prin adaptarea productiei la cerintele pietii in timp scurt;

-asigurarea conditiilor pentru obtinerea informatiilor rapid si permanent cu privire la fizionomia, exigentele si tendintele evolutiei pietii etc.

Ca element central al activitatii de marketing, strategia este produsul obiectivelor stabilite, a valorilor, a atitudinilor si ideilor predominante dintr-o ferma intr-o anumita perioada. Ea formuleaza clar obiectivele etapei respective in scopul orientarii eforturilor ce le poate mobiliza. Se constata ca orice ferma are la dispozitie un numar mic de posibilitati strategice si de aceea ele trebuie nu numai identificate ci si selectate.

In final, strategia de marketing adoptata de o ferma pentru o anumita perioada este rezultatul combinarii experientei, intuitiei si sperantei managerilor, a stiintei si artei pe care ei o poseda, este rezultatul confruntarilor, compromisului, negocierilor si al consensului.

Principala strategie a fermei este de a se pozitiona in culmea clasamentului de calitate, oferind oua si carne de prepelita la o calitate superioara. Metodele acestei strategii cuprind cercetarea si dezvoltarea in vederea promovarii pe piata romaneasca si externa a carnii de prepelita.

1.6 INFORMATII FINANCIARE

Avand in vedere ca societatea romaneasca se afla intr-un proces de schimbare in care toate elementele de ordin economic, social, civic, politic au cunoscut si cunosc o noua dinamica in incercarea de adaptare la conditiile europene.

Orice politica de dezvoltare economica trebuie sa aiba in vedere trei obiective principale :

Cresterea nivelului de trai, incluzand suplimentar venituri rididicate, mai multe locuri de munca, o mai mare atentie asupra valorilor culturale si umaniste;

Cresterea posibilitatilor de realizare si distributie pe scara larga a bunurilor care sustin nevoile de baza ale vietii;

Cresterea nivelului oportunitatilor economice si sociale care stau la dispozitia indivizilor si natiunilor.

O oportunitate economica o reprezinta pentru comuna Movileni realizarea unei ferme de prepelite. Pentru aceasta prezentam in continuare cateva date tehnice si financiare.

Cresterea prepelitelor reprezinta o afacere profitabila, avand un randament mai mare decat cresterea gainilor. Oul de prepelita are calitati deoseite, medicina naturista chineza considerandu-l ca un important medicament cu efecte pozitive asupra organismului uman. In Romania cererea de oua de prepelita este in crestere, motiv pentru care o ferma de prepelite reprezinta o investitie cu mare profitabilitate.

Coturnix - Coturnix Japonica (Prepelita Japoneza) este prepelita domestica, domesticirea acesteia facandu-se de catre japonezi inca din secolul XII. Prepelita japoneza, cea mai mica pasare de productie, detinatoare a recordului de productivitate in avicultura, are o precocitate remarcabila atat in dezvoltare cat si in crestere.

Daca oul de prepelita cantareste, in medie, 12 grame, iar puiul de ecluziune nu are decat 7 - 9 grame, aceasta pasare ajunge la maturitate si depune primele oua la numai 6 - 7 saptamani, fiind capabila de productii anuale de 340 - 350 de oua.

Avand nevoie de spatii de intretinere relativ reduse, productia de oua pe metru patrat este de circa 2 - 3 ori mai mare decat cea a gainilor ouatoare specializate.

Daca in Europa prepelita japoneza a fost importata in urma cu circa 70 de ani, proprietatile terapeutice ale oului de prepelita au fost redescoperite relativ recent (in anii '60).

Prevenirea imbolnavirii prepelitelor japoneze depinde de aplicarea continua si constiincioasa a principiilor fundamentale si a practicilor de carantina si curatenie. Managementul bun reduce riscul imbolnavirilor. Prima masura pentru prevenirea cu succes a acestor cazuri este dezinfectarea mediului in care va sta populatia de prepelite. Imediat cum ajung in acest loc, pasarile vor fi izolate de alte pasari de ferma si tinute sub observatie pe o periada de 2 saptamani. Se va observa orice semn de imbolnavire si cand se observa o schimbare cat de mica in acest sens, se vor lua masuri imediate de diagnostic si se vor administra tratamente. A doua regula este de a separa matca (pasarile reproducatoare) de pasarile in crestere sau ouatoare.

Masurile de asigurare a curateniei sunt cele mai eficiente metode de prevenirile a imbolnavirilor. Echipamente precum custi, jgheburi de hrana sau de apa, instrumente ce trebui curatate frecvent. Trebuie asigurata protectia spatiului in care stau prepelitele impotriva animalelor, insectelor care pot transmite microbi iar pasarile moarte trebuie eliminate imediat. Un proces de hranire obisnuit, folosit de crescatorii amatori poate consta dintr-o dieta apropiata de cea a gainilor, suplimentata cu proteine precum praf de peste, soia sau lapte praf. Pentru o crescatorie profesionista in care este necesar un proces de crestere mai rapid se va apela la diete cu un inalt grad de proteine. Indeosebi prepelitele japoneze care se maturizeaza la 5-6 saptamani raspund foarte bine la diete cu un grad inalt de proteine. Aceasta metoda de hranire intensiva duce la o devansare a perioadei in care prepelitele vor incepe sa oua.

Pentru prepelitele aproape ajunse la maturitate, dieta necesara se pastreaza, in afara calciului si a fosforului. Se recomanda o dieta care sa contina cel putin 1.25% fosfor si 3.5% procent de calciu desi se poate ajunge si la un procent de 3.9% calciu in perioadele calduroase de vara, atunci cand prepelitele mananca mai putin dar au oricum nevoie de calciu pentru oua. Este foarte important ca hrana sa fie proaspata si sa fie pastrata in conditii de igiena, uscate si racoroase, departe de animale domestice sau daunatori. Hrana tinuta mai mult de 8 saptamani se poate deteriora si isi pierde capacitatile hranitoare, practic este considerata stricata. Furajarea pepelitelor este deosebit de importanta.

Un ou de prepelita cantareste aproximativ 10% din greutatea prepelitei adulte, fata de 5-6% la gaina, iar o prepelita poate produce si 2 oua in 24 de ore. In aceasta situatie calitatea furajului utilizat la hranire este esentiala, de compozitia lui depinzand asigurarea sanatatii pasarii si implicit calitatea oualor resultate.

Este important de stiut ca nu toti crescatorii, din pacate, utilizeaza furaje adecvate si implicit nu toate ouale vandute intr-un mod sau altul pe piata sunt de cea mai buna calitate, aspect foarte important mai ales cand ouale sunt utilizate crude pentru cura.

Prepelitele, ca si gainile, porumbeii si potarnichile fac parte din familia  Phasianoidea din ordinul Galiforme din clasa Aves. Specii si subspecii ale genului Coturnix sunt originare din toate continentele, mai putin din America. Unele din ele, Coturnix coturnix sau prepelitele comune sunt pasari migratoare din Asia, Africa si Europa. Cateva subspecii sunt rcunoscute, dar dintre ele, Coturnix coturnix coturnix (prepelita europeana) este cea mai cunoscuta dar si Coturnix japonica (prepelita japoneza). O anumita  subspecie care a migrat intre Asia si Europa a fost domesticita pentru prima data in China, fiind crescute ca pasari de companie cantatoare. Prepelitele domesticite au fost aduse dinspre China spre Japonia de-a lungul podului Korean (conform lui Howes, 1964). Oricum, prepelitele au fost domesticite in Asiasi nu in Orientul  Mijlociu asa cum se spune. Desi prepelitele europene migrau inspre sud fiind prinse usor dupa calatoria extenuanta, scriereile biblice si egiptene nu contin date cu privire la cresterea lor in captivitate.

Primele consemnari cu privire la cresterea in captivitate a prepelitelor in Japonia dateaza din secolul al doisprezecelea unde aceste pasari erau tinute ca pasari de casa pentru cantecul lor. Se spune ca un imparat japonez s-a vindecat de tuberculoza dupa ce a consumat carne de prepelita ceea ce a condus la cresterea prepelitelor in Japonia pentru carne si oua in a doua parte a secolului al nouasprezecelea iar in jurul anului 1910 prepelitele erau crescute pe scara larga in a aceasta tara. Intre 1910 si 1941, populatia de prepelite a crescut vertiginos in Japonia, mai ales in zona  Tokyo, Mishima, Nagoya, Gifu si in zona Toyohashi. Aceasta perioada a insemnat si expansiunea imperialismului japonez iar domesticirea prepelitelor s-a raspandit in China, Korea, Taiwan si Hong Kong si mai tarziu in Asia de Sud.

Timpul alocat ingrijirii prepelitelor este minim. Zilnic se administraza hrana si apa, se culeg oualele, la 2 - 3 zile se curata tavitele de dejectii. O atentie speciala trebuie acordata incubarii oualelor (intoarcerea oualelor in incubator de 2 - 3 ori in 24 de ore, umectarea oualelor din a 14-a zi de incubatie), si ingrijirii puilor (asigurarea unei temperaturi optime). O crescatorie de casa (500 de pasari) necesita un volum de munca putin mai mare, dar ingrijirea lor se poate face dupa terminarea serviciului.

Comercializare produselor obtinute din urma cresterii prepelitelor este usurata de faptul ca aceste produse sunt cu totul speciale. Astfel, oul de prepelita este o adevarata minune. Desi poate parea greu de grezut, avand in vedere dimensiunile mult mai mici ale oului de prepelita acesta contine de 5 ori mai mult fier, calciu, potasiu, zinc, de 6 ori mai multa viamina B6 si de 15 ori mai multa vitamina B2, decat oul de gaina. Astfel, datorita continutului sau, oul de prepelita este foarte mult folosit in tratamentul naturist al unor boli, unele chiar foarte grave. Referitor la carnea acestor pasari, mentionam faptul ca este o carne de o calitate deosebita, fiind extrem de solicitata in marile restaurante. Tocmai de aceea si prepelitele salbatice sunt foarte mult cautate si apreciate de catre vanatori. Clientii pot fi consumatorii individuali sau firmele de alimentatie publica, restaurantele, magazinele si pietele agro-alimentare cu desfacere en-detail sau angro, si chiar firmele care exporta produse alimentare.

Avand in vedere faptul ca la numai 40 de zile, prepelita ajunge la maturitate si incepe ouatul, si productivitatea ei, in cazul unor conditii optime de mediu si hrana, ajunge la circa 90 %, inseamna, in cazul unei crescatorii cu 500 de capete, inseamna o productie zilnica de 450 de oua. Costurile de productie sunt foarte mici, deoarece prepelita consuma foarte putina hrana (25 grame / 24 ore dintr-un furaj special care la aceasta ora este in jurul a 1 Ron/ kg). Alaturi de furaj mai este necesar ca in alimentatie sa se foloseasca si un complex polivitaminic buvabil, dar care este foarte accesibil. (0.1 ron/ zi pentru tot efectivul de 500 de capete). Alte cheltuieli mai sunt necesare pentru energia electrica (un bec econom de 15 W). Toate cheltuielile de productie nu depasesc deci 12,5 ron/ zi pentru un efectiv de 500 de capete. Luand in considerare numai valorificarea celor 450 de oua, cu la un pret de 0.15 ron per bucata, rezulta venituri zilnice de 67,5 ron si un profit zilnic net de circa 55 ron. Alaturi de oua un profit insemnat se poate scoate si din valorificarea carnii de prepelita, carne ce se vinde la un pret destul de ridicat.

Exista mai multe modalitati de crestere a prepelitelor: la sol, in voliere, in colivii sau in baterii special concepute. Metoda cea mai des folosita si cea mai eficienta (ne referim la o crescatorie cu pretentii) este metoda bateriilor suprapuse, aceasta prezentand mai multe avantaje:

 posibilitatea de a concentra multe pasari pe o suprafata redusa

facilitatea indepartarii dejectiilor si a igienizarii;

 buna organizare a spatiului in care ne desfasasuram activitatea;

 dezvoltarea excelenta a pasarilor si obtinerea unor foloase pe masura;

 Bateriile in care sunt gazduite prepelitele trebuie sa permita acces la apa si mancare, sa protejeze cat mai bine pasarile si sa fie rezistente in timp.   

Preturile pe care le propunem sunt orientative, acestea variind in functie de cantitate, varsta, sex, rasa, accesorii.

- ou prepelita consum 0.06 – 0.07 € buc.

- ou prepelita incubat 0.14 buc.

- prepelite pui 0.49 buc.

- prepelite tineret 0.71-1.14 buc.

- prepelite adulte 1.71 buc.

- baterii/custi incepand cu 22.86 € buc.

- combined incubator 60 oua 1160 €

- combined incubator 180 oua 1365 €

- combined incubator 240 oua 1770 €

- combined incubator 480 oua 2320 €

- combined incubator 870 oua 2810 €

- combined incubator 1080 oua 3280 €

- combined incubator 2160 oua 7225 €

- combined incubator 4320 oua 9800 €

Eclozionator de oua automatizat:

 capatitate: 870 oua de gaina, 1.120 oua de fazan, 2.730 oua de prepelita;

dimensiuni (in cm ):  85:105:115, aprox. 95 kg;

 sistem automat de reglare a temperaturii;

 pentru umidificare sunt folosite tavite cu apa;

 numarul tavitelor pentru oua: 8;

 incubatorul poate fi dotat cu site pentru oua de prepelita, gaina, fazan, rata, gasca si strut;

 ventilatie continua asigurata de 4 ventilatoare silentioase;

 racordare la reteaua electrica: 220V/50Hz;

display temperatura si umiditate;

 lumina interna;     

Cost pentru proiect ar fi intre - 25.500 si 100.000 euro, cost ce ar cuprinde: reabilitarea spatiului de productie; achizitionarea echipamentelor necesare colectarii si prelucrarii laptelui si carnii, a materiilor prime pentru primul proces de productie; pregatire profesionala; consultanta.

Pentru o constructie noua: costul este intre 700-800 Euro/mp, pentru reabilitare constructie costul este intre 300-400 euro/mp

La o investitie de 165000 euro, raportul privind rezultatele financiare este, in conditiile in care creste si numarul de capete, curs 1€- 3.4ron.

Plan personal :

-6 muncitori 200 € - 1200 €/luna ;

-1 contabil 250€/luna ;

-1 administrator 275 €/luna .

-Total salarii pe luna 1725 €/luna x12 - 20700 €/ an.

Prognoza vanzari

INDICATORI

2007

2008

2009

Total vanzari

271775

285364

299632

oua de prepelita

265000

278250

292163

carne de prepelita



6150

6458

6780

alte (kg) MDM

625

656

689

Pret/kg

oua de prepelita

0.15

0.15

0.15

carne de prepelita

3.98

3.98

3.98

alte (kg) MDM

1.8

1.8

1.8

Vanzari

65352

68619.6

72051

oua de prepelita

39750

41738

43824

carne de prepelita

24477

25701

26986

alte (kg) MDM

1125

1181

1240

Cost direct/kg

oua de prepelita

0.06

0.06

0.06

carne de prepelita

1.85

1.85

1.85

alte (kg) MDM

0.82

0.82

0.82

Cost direct vanzari

27790

29180

30638

oua de prepelita

15900

16695

17530

carne de prepelita

11378

11946

12544

alte (kg) MDM

513

538

565

Prognoza altor cheltuieli si venituri

Indicatori

2007

2008

2009

Cheltuieli salarii si taxe

27641

30405

33446

Cheltuieli marketing si publicitate

1000

1050

1103

Cheltuieli cu dobanzile bancare

341

358

376

Alte cheltuieli 10% din vanzari

6535

6862

7205

Alte venituri

243

1560

1850

Prognoza fluxului mijloacelor banesti 

INDICATORI

Total pe an,€

Sold initial

35000

Plata obligatiilor

-         dobanda spre plata

350

-         impozit spre plata

2800

-         dividende spre plata

0

Dobanda primita din investitii

250

Salarii si contributii sociale

27641

Incasari de la debitori

65352

Plati la creditori, din care :

35000

- constructie, echipamente

32500

- materie prima

2500

Alte cheltuieli 10%

6535.2

Cheltuieli cu marketing si publicitate

1000

Dividende intermediare

0

Prognoza balantei la sfarsit de perioada

27275.8

Prognoza profit si pierdere

Indicatori

2007

2008

2009

Total vanzari

65532

68617

72051

Alte venituri

243

1560

1850

Total venituri

65775

70177

73901

Cost direct vanzari

27790

28180

30638

Cheltuieli salarii si taxe

21450

22523

23649

Cheltuieli cu marketing si publicitate

1000

1050

1103

Cheltuieli cu dobanzile bancare

341

358

376

Dividende

0

0

0

Alte cheltuieli 10 %

6553.2

6862

7205

Total cheltuieli

57134

58972

62970

Venit inainte de impozitare

8641

10931

11205

Impozit profit

1383

1749

1793

Profit net

7258

9182

9412

1.7 CONCLUZII

Din analizele efectuate atat asupra potentialului comunei Movileni, cat si a pietei existente, a reiesit ca acesta prezinta un potential ridicat, oferind spre concesionare 2 terenuri x (4900 mp + 5000 mp), 10 ha din islazul comunal, fosta baie comunala (200 mp), magazin corporatie (200 mp), brutarie (150 mp) si sediul societatii agricole (o caldire p + 1 de 200 mp si cladire de 300 mp).

Avantajele construirii unei ferme de prepelite in comuna Movileni:

dezvoltarea de activitati economice alternative si conexe;

creeare de noi locuri de munca si cresterea ocuparii fortei de munca;

atragerea de veniturilor la bugetul primariei;

contributie la dezvoltarea durabila a agriculturii: biodiversitate; protectia mediului; imbunatatirea fertilitatii solului;

metode de crestere a animalelor care sa asigure conditii de trai si dezvoltarea cit mai naturale;

promovarea unei economii rurale viabile;

avantaj competitiv si comparativ: pretul produselor ecologice (mai mari cu 20-60%); cererea pe piata mondiala este in crestere;

calitatea produselor raspunde exigentelor consumatorilor.

ANEXE:

MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PADURILOR

ORDIN nr. 159 din 12 aprilie 2002

pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind stabilirea conditiilor de sanatate a animalelor, ce reglementeaza comertul Romaniei cu statele membre ale Uniunii Europene si importul din tarile terte de animale, material seminal, ovule si embrioni de la specii ce nu sunt prevazute de legislatia specifica

Ministrul agriculturii, alimentatiei si padurilor,

in temeiul prevederilor art. 31 alin. 1 din Legea sanitara veterinara nr. 60/1974, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare,

in baza Hotararii Guvernului nr. 12/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, cu modificarile si completarile ulterioare,

vazand Referatul de aprobare al Agentiei Nationale Sanitare Veterinare nr. 154.722 din 3 aprilie 2002,

emite urmatorul ordin:

Art. 1 - Se aproba Norma sanitara veterinara privind stabilirea conditiilor de sanatate a animalelor, ce reglementeaza comertul Romaniei cu statele membre ale Uniunii Europene si importul din tarile terte de animale, material seminal, ovule si embrioni de la specii ce nu sunt prevazute de legislatia specifica, prevazuta in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.

Art. 2 - Directiile sanitare veterinare judetene si a municipiului Bucuresti vor aduce la indeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3 - Agentia Nationala Sanitara Veterinara va controla modul de aducere la indeplinire a prezentului ordin.

Art. 4 - Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si va intra in vigoare in termen de 10 zile de la publicare.

Ministrul agriculturii, alimentatiei si padurilor,

Ilie Sarbu

Bucuresti, 12 aprilie 2002

Nr. 159

ANEXA

NORMA SANITARA VETERINARA

privind stabilirea conditiilor de sanatate a animalelor, ce reglementeaza comertul Romaniei cu statele membre ale Uniunii Europene si importul din tarile terte de animale, material seminal, ovule si embrioni de la specii ce nu sunt prevazute de legislatia specifica

CAPITOLUL I

Prevederi generale

Art. 1 - (1) Prezenta norma sanitara veterinara stabileste conditiile de sanatate a animalelor, ce reglementeaza comertul Romaniei cu statele membre ale Uniunii Europene si importul din tarile terte de animale, material seminal, ovule si embrioni de la specii ce nu sunt prevazute de legislatia specifica.

(2) Prezenta norma sanitara veterinara se va aplica fara a aduce atingere prevederilor Conventiei pentru comertul international cu specii in pericol din flora si fauna salbatica.

(3) Prezenta norma sanitara veterinara nu va afecta regulile nationale aplicabile animalelor de companie, desi mentinerea lor nu poate pune in pericol abolirea controalelor veterinare la frontierele dintre statele membre ale Uniunii Europene.

Art. 2 - In scopurile acestei norme sanitare veterinare, se folosesc urmatoarele definitii:

a) comert - comertul intre statele membre ale Uniunii Europene cu bunuri care sunt supuse inspectiei si controalelor veterinare mentionate in Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 285/2001 pentru aprobarea Listei cuprinzand animale vii, produsele si subprodusele de origine animala si alte marfuri supuse controlului veterinar la punctele de control pentru trecerea frontierei de stat, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 479 din 21 august 2001;



b) animal pentru taiere - animal destinat a fi livrat catre un abator sau un centru de colectare din care acesta poate fi transferat numai pentru taiere;

c) animale pentru reproductie sau productie - animale, altele decat cele cuprinse la lit. b), incluzand acele animale destinate reproductiei, productiei de lapte sau carne ori pentru scopuri de munca, expozitii sau targuri, cu exceptia animalelor care iau parte la evenimente culturale si sportive;

d) ecvidee - animale salbatice sau domestice din specia ecvine, incluzand zebra si asinii, precum si produsii rezultati din imperecherea acestora;

e) ecvidee inregistrate - ecvideele care sunt introduse sau inregistrate si eligibile pentru a intra intr-un registru genealogic, in concordanta cu regulile comunitare referitoare la acest aspect, si identificate printr-un mijloc de identificare tip document, la care fac referire regulile comunitare mentionate;

f) ecvidee pentru taiere - ecvidee destinate a fi transportate fie direct, fie dupa un tranzit catre un targ ori un centru de colectare autorizat pentru un abator sau pentru taiere;

g) ecvidee pentru reproductie si productie - ecvidee, altele decat cele mentionate la lit. d), e) si f);

h) pasari - pasari de curte, curcani, bibilica, rate, gaste, pitpalac, porumbel, fazani, potarnichi si struti - ratite -, crescute si tinute in captivitate pentru reproductie, productie de carne sau oua pentru consum ori ca sursa de inlocuire a stocului de vanat;

i) oua de incubatie - ouale pentru incubatie, asa cum sunt definite de legislatia sanitara veterinara in vigoare;

j) pui de o zi - pasarile cu varsta mai mica de 72 de ore, care nu au fost hranite, cu exceptia ratelor din specia Cairina moschata si hibrizii acesteia ce pot fi hraniti;

k) pasari de reproductie - pasarile cu varsta mai mare de 72 de ore, destinate productiei de oua pentru reproductie;

l) pasari pentru productie - pasarile cu varsta mai mare de 72 de ore, destinate productiei de oua pentru productia de carne sau oua pentru consum ori ca sursa pentru inlocuirea pasarilor de vanat;

m) pasari pentru taiere - pasarile trimise direct catre un abator pentru a fi taiate cat mai repede posibil dupa sosire si in orice caz intr-o perioada de 72 de ore de la aceasta;

n) animale de acvacultura - pesti vii, crustacee si moluste ce provin dintr-o exploatatie, incluzand pe cei pescuiti cu scopul de a popula o exploatatie;

o) pesti, crustacee sau moluste - pestii, crustaceele sau molustele in orice stare de exploatatie;

p) ovine si caprine pentru reproductie, ingrasare si taiere - ovinele si caprinele ce urmeaza sa fie transportate catre locul de destinatie fie direct, fie printr-un targ sau centru de colectare autorizat;

r) moluste bivalve - molustele care se hranesc printr-un filtru lamelo-branhial;

s) organism, institut sau centru autorizat - orice stabiliment permanent, limitat geografic, autorizat conform art. 13, in care una sau mai multe specii de animale este/sunt in mod obisnuit tinuta/tinute sau crescuta/crescute in scopuri comerciale ori pentru unul sau mai multe motive, cum ar fi:

1. expunerea animalelor si educatia publicului;

2. conservarea speciilor;

3. cercetare stiintifica fundamentala sau aplicata ori reproducerea animalelor in scopurile unei asemenea cercetari;

s) boli declarabile - bolile mentionate in anexa nr. 2 la prezenta norma sanitara veterinara;

t) exploatatie - orice loc in care sunt adapostite, ingrijite, crescute, manipulate sau prezentate publicului animale la care se face referire in prezenta norma sanitara veterinara;

t) autoritate competenta - autoritatea veterinara centrala a Romaniei cu atributii privind verificarea respectarii cerintelor prezentei norme sanitare veterinare sau orice alta autoritate careia autoritatea veterinara centrala a Romaniei i-a delegat aceasta competenta.

CAPITOLUL II

Prevederi aplicabile comertului Romaniei cu statele membre ale Uniunii Europene

Art. 3 - Autoritatea competenta se va asigura ca nu este interzis sau restrans comertul mentionat la art. 1 alin. (1) pentru motive de sanatate animala, altele decat cele ce rezulta din aplicarea prezentei norme sanitare veterinare si, in special, datorita masurilor de protectie luate.

Art. 4 - Autoritatea competenta va lua masurile necesare pentru a se asigura ca prezenta norma sanitara veterinara va fi implementata in legislatia veterinara romaneasca. Animalele la care se face referire in prezenta norma sanitara veterinara, pot, fara a aduce atingere unor prevederi specifice ale acesteia, sa fie obiect al comertului Romaniei cu statele membre ale Uniunii Europene doar daca satisfac conditiile stabilite la art. 5-10 si daca provin din exploatatii autorizate sanitar veterinar de catre autoritatea competenta si care se angajeaza ca:

a) detin animale examinate permanent, in conformitate cu legislatia sanitara veterinara in vigoare;

b) notifica autoritatii competente, cu exceptia izbucnirii focarelor de boli declarabile, orice focar din bolile mentionate in anexele nr. 1 si 2 la prezenta norma sanitara veterinara pentru care statul membru al Uniunii Europene sau Romania a elaborat un program de control ori de supraveghere;

c) respecta masurile specifice nationale de combatere a unei boli care este de importanta particulara pentru un stat membru al Uniunii Europene sau pentru Romania si este acoperita de un program elaborat in conformitate cu art. 14 sau de o decizie de aprobare in conditiile art. 15 alin. (2);

d) pune pe piata, in scopuri comerciale, doar animale care nu prezinta semne de boala si care provin din exploatatii ori zone nesupuse nici unei interdictii pe motive de sanatate animala, iar in ceea ce priveste animalele neinsotite de un certificat de sanatate sau de un document comercial prevazut la art. 5-11, acestea trebuie sa fie insotite de o certificare emisa de o persoana responsabila, declarand ca animalele in cauza nu prezinta in momentul expedierii nici un semn evident de boala si ca exploatatia acesteia nu este supusa nici unei restrictii de sanatate animala;

e) respecta cerintele care asigura starea de sanatate corespunzatoare a animalelor detinute.

Art. 5 - (1) Autoritatea competenta se va asigura ca este restrans comertul cu maimute - simiene si prosimiene -, exclusiv la animalele expediate din si spre un organism, institut sau centru autorizat de autoritatile competente ale statelor membre ale Uniunii Europene si Romaniei, in conformitate cu art. 13, si ca asemenea animale sunt insotite de un certificat sanitar veterinar corespunzator modelului prezentat in anexa nr. 6 la prezenta norma sanitara veterinara, care cuprinde o declaratie ce trebuie sa fie completata de un medic veterinar al organismului, institutului sau centrului de origine pentru a garanta sanatatea animalelor.

(2) Autoritatea competenta poate, prin derogare de la prevederile alin. (1), sa autorizeze achizitionarea de maimute apartinand unei persoane fizice de catre un organism, institut sau centru autorizat.

Art. 6 - (1) Fara a aduce atingere prevederilor art. 14 si 15 autoritatea competenta se va asigura ca alte specii de ongulate decat cele mentionate in prezenta norma sanitara veterinara pot fi subiectul comertului doar daca respecta urmatoarele cerinte:

(2) In general acestea trebuie:

a) sa fie identificate in concordanta cu legislatia sanitara veterinara ce reglementeaza efectuarea controalelor veterinare in cadrul comertului intracomunitar cu animale vii;

b) sa nu fie destinate pentru taiere in conditiile unui program pentru eradicarea unei boli infectioase;

c) sa nu fi fost vaccinate impotriva febrei aftoase si sa satisfaca cerintele relevante ale legislatiei sanitare veterinare privind febra aftoasa si cele referitoare la conditiile de sanatate a animalelor, ce reglementeaza comertul intracomunitar cu bovine si porcine;

d) sa provina dintr-o exploatatie la care se refera legislatia comunitara specifica privind conditiile de sanatate a animalelor, ce reglementeaza comertul intracomunitar cu bovine si porcine, care nu este subiectul unor masuri restrictive privind sanatatea animalelor, in special al celor prevazute de legislatia sanitara veterinara privind combaterea pestei porcine clasice, a febrei aftoase si a unor boli ale ovinelor si caprinelor care au fost tinute in exploatatia respectiva permanent de la nastere sau in ultimele 30 de zile inainte de expediere;

e) daca sunt importate, trebuie:

(i) sa provina dintr-o tara terta inclusa intr-o coloana intitulata 'alte ongulate', ce trebuie inserata in lista elaborata in concordanta cu prevederile legislatiei sanitare veterinare referitoare la importul din tari terte de bovine, porcine, ovine, caprine si ecvidee si carne proaspata de la acestea;

(ii) sa indeplineasca conditiile specifice de sanatate animala ce urmeaza sa fie stabilite conform procedurii nationale, care sunt cel putin echivalente cerintelor acestui articol;

f) sa fie insotite de un certificat sanitar veterinar corespunzator modelului prezentat in anexa nr. 6 la prezenta norma sanitara veterinara, continand urmatoarea declaratie:

'Eu, subsemnatul, medic veterinar oficial, certific ca rumegatoarele/suinele:

(i) apartin speciilora€¦a€¦..;

(ii) la momentul examinarii nu prezinta nici un semn clinic al vreunei boli de care este susceptibil;

(iii) provin de la o turma (lot) libera oficial de tuberculoza/libera oficial de bruceloza sau libera de bruceloza, nesupusa restrictiilor de pesta porcina, ori dintr-o exploatatie care a fost supusa, cu rezultate negative, testelor stabilite de legislatia sanitara veterinara in vigoare;

(3) In cazul rumegatoarelor:

a) trebuie sa provina dintr-o turma libera oficial de tuberculoza si libera oficial de bruceloza, in conformitate cu legislatia sanitara veterinara privind conditiile de sanatate a animalelor, ce reglementeaza comertul intracomunitar cu bovine si porcine, si cu legislatia sanitara veterinara privind conditiile de sanatate a animalelor si certificarea sanitara veterinara privind comertul intracomunitar cu ovine si caprine, si satisfac, in ceea ce priveste regulile de sanatate a animalelor, cerintele relevante stabilite de legislatia sanitara veterinara in vigoare;

b) cand nu provin dintr-un efectiv care satisface conditiile stabilite la lit. a), rumegatoarele trebuie sa provina dintr-o exploatatie in care nu a fost inregistrat nici un caz de bruceloza sau de tuberculoza in cele 42 de zile care au precedat incarcarea lor si in care au fost supuse unor testari, intr-o perioada de 30 de zile anterioara expedierii lor, cu rezultate negative:

(i) printr-un test de reactie pentru tuberculoza; si

(ii) printr-un test destinat sa demonstreze absenta anticorpilor pentru bruceloza.

Cerintele cu privire la aceste teste si definirea statutului pentru tuberculoza si bruceloza al acestor exploatatii vor fi stabilite in concordanta cu procedura nationala. In asteptarea deciziilor prevazute anterior vor continua sa se aplice regulile nationale, in special cele cu privire la tuberculoza;

c) in conformitate cu procedura nationala pot fi adoptate prevederi cu privire la leucoza.

(4) In cazul suinelor:

a) nu trebuie sa provina dintr-o zona care face obiectul masurilor de interdictie asociate cu prezenta pestei porcine africane, in conformitate cu legislatia sanitara veterinara privind conditiile de sanatate a animalelor, ce reglementeaza comertul intracomunitar cu bovine si porcine;

b) trebuie sa provina dintr-o exploatatie care nu este supusa nici uneia dintre restrictiile stabilite in legislatia sanitara veterinara privind masurile de combatere a pestei porcine clasice ca rezultat al acestei boli;

c) trebuie sa provina dintr-o exploatatie libera de bruceloza, in conformitate cu legislatia sanitara veterinara privind conditiile de sanatate a animalelor, ce reglementeaza comertul intracomunitar cu bovine si porcine, si sa satisfaca cerintele relevante de sanatate animala stabilite de aceasta legislatie pentru suine;

d) atunci cand nu provin dintr-o turma/lot care respecta conditiile stabilite la lit. c) ele trebuie, in cele 30 de zile anterioare expedierii lor, sa fie supuse, cu rezultate negative, unui test de laborator care sa demonstreze absenta anticorpilor pentru bruceloza;

e) cu privire la boala veziculoasa a porcului trebuie sa fie efectuata o testare serologica, cu rezultat negativ, a suinelor ce provin dintr-o regiune, asa cum este definita de legislatia sanitara veterinara privind conditiile de sanatate a animalelor, ce reglementeaza comertul intracomunitar cu bovine si porcine, in care a aparut un focar de boala veziculoasa a porcului. Acest test va fi cerut pentru o perioada de 12 luni de la aparitia ultimului focar in acea regiune;

f) cu privire la pesta porcina clasica trebuie sa fie efectuata o testare serologica, cu rezultat negativ, a suinelor ce provin dintr-o regiune, asa cum este definita de legislatia sanitara veterinara privind conditiile de sanatate a animalelor, ce reglementeaza comertul intracomunitar cu bovine si porcine, in care a aparut un focar de pesta porcina clasica. Acest test va fi cerut pentru o perioada de 12 luni dupa aparitia ultimului focar in acea regiune. Daca este necesar pot fi adoptate reguli detaliate pentru aplicarea acestor masuri in conformitate cu procedura nationala;

g) cu privire la sindromul reproductiv si respirator porcin trebuie sa fie efectuata o testare serologica, cu rezultat negativ, a suinelor ce provin dintr-o regiune, asa cum este definita de legislatia sanitara veterinara privind conditiile de sanatate a animalelor, ce reglementeaza comertul intracomunitar cu bovine si porcine in care a fost inregistrat oficial un focar de sindrom de reproductie si respirator.

Acest test va fi cerut pentru o perioada de 12 luni dupa aparitia ultimului focar in acea regiune. Daca este necesar pot fi adoptate reguli detaliate pentru aplicarea prevederilor prezentei litere in concordanta cu procedura nationala.

Art. 7 - (1) Autoritatea competenta se va asigura ca pasarile, altele decat cele mentionate in Norma sanitara veterinara privind conditiile de sanatate a animalelor si certificarea sanitara veterinara pentru schimbul Romaniei cu statele membre ale Uniunii Europene si importul din tari

terte de pasari si oua de incubatie, pot constitui obiectul comertului doar daca satisfac urmatoarele cerinte.

(2) In general ele trebuie:

a) sa provina dintr-o exploatatie in care nu a fost diagnosticata influenta aviara in cele 30 de zile anterioare expedierii;

b) sa provina dintr-o exploatatie sau dintr-o zona nesupusa la restrictii in conditiile masurilor ce urmeaza sa fie aplicate pentru combaterea bolii de Newcastle;

c) sa fi fost carantinate, in conformitate cu legislatia sanitara veterinara privind controalele veterinare pentru importurile de animale provenite din tari terte, daca au fost importate din aceste tari, intr-o exploatatie in care au fost aduse dupa ce au intrat pe teritoriul Romaniei.

(3) Psitacidele trebuie:

a) sa nu provina dintr-o exploatatie si nici sa nu fi fost in contact cu pasari dintr-o exploatatie in care a fost diagnosticata psitacoza (Chlamydia psittaci). Perioada de interdictie de la ultimul caz inregistrat si perioada de tratament sub supraveghere veterinara, recunoscute in conditiile procedurii nationale, trebuie sa fie de cel putin doua luni;

b) sa fie identificate in conformitate cu legislatia sanitara veterinara care reglementeaza controalele veterinare pentru comertul intracomunitar cu animale vii. Metodele pentru identificarea psitacidelor, si in special a psitacidelor bolnave, vor fi stabilite in conditiile procedurii nationale;

c) sa fie insotite de un certificat sanitar veterinar semnat de medicul veterinar oficial.

Art. 8 - Autoritatea competenta se va asigura ca albinele - Apis melifera pot face obiectul comertului doar daca satisfac urmatoarele cerinte:

a) provin dintr-o zona in care nu exista interdictii in legatura cu aparitia si evolutia locii americane;

b) perioada interdictiei trebuie sa fie de cel putin 30 de zile de la ultimul caz de boala inregistrat si data la care toti stupii situati pe o raza de 3 kilometri au fost controlati de autoritatea competenta, au fost arsi sau tratati toti stupii infectati si inspectati conform legislatiei sanitare veterinare in vigoare;

c) in conformitate cu procedura nationala, cerintele aplicate albinelor - Apis melifera sau cerinte echivalente pot fi aplicate si bondarilor;

d) sunt insotite de un certificat sanitar veterinar, conform anexei nr. 6 la prezenta norma sanitara veterinara, a carui declaratie este completata de autoritatea competenta, pentru a certifica respectarea cerintelor stabilite la lit. a).

Art. 9 - (1) Autoritatea competenta se va asigura ca lagomorfele pot face obiectul comertului doar daca satisfac urmatoarele cerinte:

a) trebuie sa nu provina si sa nu fi fost in contact cu animale dintr-o exploatatie in care este prezenta turbarea sau este suspectata de a fi fost prezenta in ultima luna;

b) trebuie sa provina dintr-o exploatatie in care nici un animal nu prezinta semne clinice de mixomatoza.

(2) Autoritatea competenta va solicita un certificat de sanatate pentru miscarile lagomorfelor si va cere ca animalele trimise catre Romania sa fie insotite de un certificat sanitar veterinar prezentat in anexa nr. 6 la prezenta norma sanitara veterinara, care cuprinde urmatoarea declaratie:

'Eu, subsemnatul,certific ca lotul de mai sus respecta cerintele Ordinului ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 159/2002 si ca animalele nu au prezentat nici un semn clinic de boala la examinare.' Acest certificat trebuie sa fie emis de medicul veterinar oficial.

Daca autoritatea competenta doreste sa foloseasca aceasta optiune, va informa Comisia Europeana care trebuie sa asigure ca a fost respectata cerinta stabilita la alin. (1).

(3) Republica Irlanda si Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord solicita prezentarea unui certificat de sanatate care sa garanteze ca cerinta stabilita la alin. (1) lit. a) a fost respectata.

Art. 10 - (1) Autoritatea competenta se va asigura ca exista o interdictie cu privire la comertul cu dihori domestici, nurci si vulpi, care provin din sau au fost in contact cu animale dintr-o exploatatie in care este prezenta turbarea sau este suspectata de a fi fost prezenta in ultimele 6 luni, in masura in care nu este aplicat nici un program sistematic de vaccinare.

(2) Pentru a face obiectul comertului Romaniei cu statele membre ale Uniunii Europene, cu exceptia comertului intre statele membre ale Uniunii Europene mentionate la alin. (3), cainii si pisicile trebuie sa respecte urmatoarele cerinte:

a) animalele mai mari de 3 luni trebuie:

1. sa nu prezinte nici un semn de boala si in special de boli contagioase ale speciilor, in ziua in care sunt expediate de la exploatatie;

2. sa fie tatuate sau sa aiba implantat un sistem microcip de identificare, in concordanta cu regulile detaliate ce urmeaza sa fie stabilite in conditiile procedurii nationale;

3. dupa varsta de 3 luni, sa fi fost vaccinate impotriva turbarii, iar anual sau la intervale autorizate de autoritatea veterinara centrala a tarii de expediere a vaccinului sa fie supuse unei vaccinari de rapel; vaccinul utilizat sa fie inactivat cu cel putin o unitate internationala antigenica - standard OMS -, masurata in concordanta cu testul de activitate prin metoda descrisa de Farmacopeea Europeana si recunoscut in conditiile procedurii nationale;

4. vaccinarea trebuie sa fie certificata de un medic veterinar oficial. Certificatul de vaccinare trebuie sa poarte numele vaccinului, numarul seriei sale si, daca este posibil, eticheta autoadeziva;

5. cainii trebuie sa fi fost vaccinati impotriva bolii Carré;

6. sa fie insotite de un pasaport individual care permite ca animalul sa fie identificat clar si care arata datele vaccinarii si/sau de un certificat sanitar veterinar conform modelului prezentat in anexa nr. 6 la prezenta norma sanitara veterinara, completat de un medic veterinar oficial si suplimentat de urmatoarea declaratie: 'Eu, subsemnatulcertific faptul ca pisicile/cainii la care face referire acest certificat respecta cerintele Ordinului ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 159/2002 si provin dintr-o exploatatie in care nu a fost inregistrat nici un caz de turbare in ultimele 6 luni';

b) animalele mai mici de 3 luni trebuie:

1. sa satisfaca cerintele pct. 1 si 5 ale lit. a);

2. sa nu provina dintr-o exploatatie care face obiectul restrictiilor miscarii animalelor din motive de sanatate animala;

3. sa fi fost nascute in exploatatia de origine si sa fi fost mentinute in captivitate de la nastere.

(3) De la data de 1 iulie 1994, prin derogare de la prevederile alin. (2), punerea pe piata in Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord si in Republica Irlanda a cainilor si pisicilor care nu sunt originari din aceste tari va fi supusa urmatoarelor conditii:

a) in general, cainii si pisicile trebuie:

1. sa nu prezinte nici un semn de boala contagioasa in ziua cand sunt expediati de la exploatatia in cauza;

2. sa fi fost prevazuti cu un sistem de identificare in concordanta cu regulile detaliate stabilite in conditiile procedurii nationale;

3. sa fi fost nascuti intr-o exploatatie si sa fi fost mentinuti in captivitate acolo de la nastere fara vreun contact cu animale salbatice sensibile la turbare;

4. in cazul cainilor, sa fi fost vaccinati impotriva bolii Carré;

5. sa fie transportati intr-un mijloc de transport recunoscut pentru aceste scopuri de autoritatea veterinara competenta a tarii de expediere;

6. sa fie insotiti de: o inregistrare individuala a vacinarii, care permite identificarea clara a animalului si a originii sale si care arata datele vaccinarii; un certificat sanitar veterinar redactat in conditiile procedurii nationale si completat de un medic veterinar oficial;

b) in plus, acestia trebuie:

1. fie sa fi fost vaccinati impotriva turbarii dupa varsta de 3 luni si cel putin cu 6 luni inaintea expedierii, prin injectarea unui vaccin inactivat de cel putin o unitate antigenica internationala - standard OMS - masurata in concordanta cu testul de activitate prin metoda descrisa de Farmacopeea Europeana si recunoscut in conditiile procedurii nationale, cu vaccinare de rapel anuala sau la intervale stabilite de autoritatea veterinara centrala a statului de expediere pentru acest vaccin;

2. vaccinarea trebuie sa fie certificata de un medic veterinar oficial. Certificatul de vaccinare trebuie sa poarte numele vaccinului, numarul seriei sale si, daca este posibil, eticheta autoadeziva;

3. au fost supusi in urma vaccinarii unui test serologic care prezinta un titru al anticorpilor de protectie de cel putin 0,5 unitati internationale, test serologic care ar trebui sa fie efectuat in concordanta cu specificatiile Organizatiei Mondiale a Sanatatii. Daca testul este efectuat dupa prima vaccinare, el trebuie sa fie efectuat intre prima si a treia luna dupa vaccinare;

4. cand conditiile prevazute la art. 9 alin. (1) lit. a) nu sunt intrunite, sa fi fost trimisi sub supraveghere intr-o statie de carantina autorizata de autoritatea veterinara centrala a tarii de destinatie pentru a efectua o perioada de 6 luni de carantina.

(4) Deoarece Republica Irlanda si Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord pot, fara a aduce atingere prevederilor alin. (2) si (3), sa mentina reglementarile lor nationale cu privire la carantina pentru toate carnivorele, primatele, liliecii si alte animale susceptibile la turbare, cuprinse in prezenta norma sanitara veterinara, despre care nu se poate demonstra ca s-au nascut in exploatatia de origine si ca au fost tinute in captivitate de la nastere, autoritatea competenta trebuie sa tina seama de aceste prevederi atunci cand expediaza caini si pisici catre Republica Irlanda si Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord.

(5) Autoritatea competenta va desemna un institut specific care sa stabileasca criteriile necesare pentru standardizarea testelor serologice si va decide cu privire la responsabilitatile sale.

(6) Autoritatea competenta se va asigura ca importatorii vor suporta costurile testelor serologice.

(7) In cadrul comertului Romaniei cu statele membre ale Uniunii Europene, in conformitate cu procedura nationala, prevederile art. 9 cu privire la turbare vor fi amendate pentru Republica Finlanda, Regatul Norvegiei si Regatul Suediei, ca urmare a situatiei epidemiologice indemne pentru aceasta boala.

Art. 11 - (1) Autoritatea competenta se va asigura ca, fara a aduce atingere deciziilor ce trebuie luate pentru implementarea art. 21 si 23, doar materialul seminal, ovulele si embrionii care respecta conditiile stabilite la alin. (2), (3) si (4) fac obiectul comertului Romaniei cu statele membre ale Uniunii Europene.

(2) Materialul seminal al speciilor ovine, caprine si ecvidee trebuie, fara a aduce atingere unor criterii ce urmeaza a fi respectate pentru intrarea ecvideelor in cartile genealogice ale unor rase specifice:

a) sa fi fost colectat si prelucrat in vederea insamantarii artificiale intr-un centru autorizat din punct de vedere sanitar veterinar, in conformitate cu cap. I din anexa nr. 4 la prezenta norma sanitara veterinara, sau, in cazul ovinelor si caprinelor, prin derogare de la cele de mai sus, intr-o exploatatie care respecta legislatia sanitara veterinara privind conditiile de sanatate a animalelor si certificarea veterinara privind comertul intracomunitar cu ovine si caprine;

b) sa fi fost colectat de la animale care indeplinesc conditiile stabilite la cap. II din anexa nr. 4 la prezenta norma sanitara veterinara;

c) sa fi fost colectat, procesat si conservat in conformitate cu cap. III din anexa nr. 4 la prezenta norma sanitara veterinara;

d) sa fi fost insotit in timpul transportului de un certificat sanitar veterinar care sa respecte conditiile procedurii nationale.

(3) Ovulele si embrionii speciilor ovine/caprine, suine si ecvidee trebuie:

a) sa fi fost prelevati de o echipa de colectare autorizata de autoritatea veterinara competenta a tarii de origine si prelucrati intr-un laborator adecvat, de la femele donatoare care indeplinesc conditiile stabilite la cap. IV din anexa nr. 4 la prezenta norma sanitara veterinara;

b) sa fi fost tratati si depozitati in conformitate cu cap. III din anexa nr. 4 la prezenta norma sanitara veterinara;

c) sa fie insotiti in timpul transportului spre tara de destinatie de un certificat de sanatate care corespunde specimenului ce urmeaza sa fie definit in conditiile procedurii nationale.

(4) Materialul seminal folosit pentru insamantarea femelelor donatoare trebuie sa respecte prevederile alin. (2) in cazul oilor, caprelor si ecvideelor si ale Normei sanitare veterinare privind conditiile de sanatate a animalelor si certificarea veterinara pentru comertul Romaniei cu statele membre ale Uniunii Europene si importul din tari terte de material seminal de porcine.

(5) Orice garantii suplimentare pot fi determinate in conditiile procedurii nationale.

Art. 12 - (1) Regulile cu privire la controalele stabilite de legislatia sanitara veterinara se vor aplica in special in ceea ce priveste organizarea si urmarirea controalelor ce urmeaza sa fie efectuate asupra animalelor, materialului seminal, ovulelor si embrionilor cuprinsi in prezenta norma sanitara veterinara si care sunt insotiti de un certificat de sanatate. Alte animale trebuie sa provina din ferme supuse prevederilor prezentei norme sanitare veterinare cu privire la controalele efectuate la locul de origine si de destinatie.

(2) Comunicarea locului de destinatie, asa cum este prevazut in legislatia sanitara veterinara ce reglementeaza controalele veterinare privind comertul intracomunitar cu animale vii, cu privire la animale, material seminal, ovule sau embrioni insotiti de un certificat de sanatate in concordanta cu prevederile prezentei norme sanitare veterinare, va avea loc folosind sistemul Animo dupa implementarea acestuia pe teritoriul Romaniei.

(3) Fara a aduce atingere prevederilor specifice ale prezentei norme sanitare veterinare, autoritatea competenta, atunci cand se suspecteaza ca prevederile prezentei norme sanitare veterinare nu au fost respectate sau exista dubii cu privire la sanatatea animalelor ori calitatea materialului seminal, ovulelor si embrionilor mentionati la art. 1, va efectua orice controale pe care le considera adecvate.

(4) Autoritatea competenta va lua masurile administrative sau penale adecvate pentru a pedepsi orice violare a prevederilor prezentei norme sanitare veterinare, in special cand se descopera ca certificatele sau documentele redactate nu corespund starii de sanatate reale a animalelor mentionate la ar. 1, ca identificarea animalelor sau marcarea materialului seminal, ovulelor si embrionilor in cauza nu respecta prezenta norma sanitara veterinara sau ca animalele ori produsele in cauza nu au fost supuse controalelor prevazute in prezenta norma sanitara veterinara.

Art. 13 - (1) Comertul cu animale din specii susceptibile la bolile mentionate in anexa nr. 1 sau 2 la prezenta norma sanitara veterinara, cand tara de destinatie aplica garantia prevazuta la art. 14 si 15, si comertul cu material seminal, ovule sau embrioni ai unor asemenea animale expediate la si de la organisme, institute ori centre autorizate in concordanta cu anexa nr. 3 la prezenta norma sanitara veterinara vor fi supuse prezentarii unui certificat sanitar veterinar care corespunde modelului din anexa nr. 6 la prezenta norma sanitara veterinara. Acest document, care trebuie sa fie completat de medicul veterinar oficial, trebuie sa specifice ca animalele, materialul seminal, ovulele sau embrionii provin dintr-un organism, institut ori centru autorizat in conformitate cu anexa nr. 3 la prezenta norma sanitara veterinara si trebuie sa le insoteasca in timpul transportului.

(2) Pentru a fi autorizate, organismele, institutele sau centrele vor prezenta autoritatii competente toate documentele relevante cu privire la bolile declarabile, pentru a putea fi respectate conditiile mentionate in anexa nr. 3 la prezenta norma sanitara veterinara.

(3) Dupa primirea dosarului cu privire la cererea pentru aprobare sau pentru reinnoirea aprobarii, autoritatea competenta il va examina pe baza datelor pe care le contine si, cand este cazul, a rezultatelor testarilor efectuate pe teren.

(4) Autoritatea competenta va retrage aprobarea in conformitate cu pct. III din anexa nr. 3 la prezenta norma sanitara veterinara.

(5) Autoritatea competenta va trimite Comisiei Europene o lista cuprinzand organismele, institutele si centrele autorizate, impreuna cu orice modificari ale listei.

Art. 14 - (1) Cand autoritatea competenta elaboreaza sau a elaborat fie direct, fie prin intermediul crescatorilor un program voluntar ori obligatoriu de control sau de supraveghere pentru una dintre bolile mentionate in anexa nr. 2 la prezenta norma sanitara veterinara, poate prezenta respectivul program Comisiei Europene, indicand in special:

a) distributia bolii in teritoriul sau;

b) daca boala este declarabila;

c) motive pentru initierea programului, tinand seama de eficacitatea-costul sau si de importanta bolii;

d) zona geografica in care programul urmeaza sa fie aplicat;

e) categoriile de statut ce urmeaza sa fie aplicate exploatatiilor, cerintele pentru fiecare specie de animale, cand este introdusa intr-o exploatatie si procedurile de testare ce urmeaza sa fie folosite;

f) procedurile de supraveghere a programului, incluzand implicarea crescatorilor in aplicarea programului de control sau de supraveghere;

g) masura ce urmeaza sa fie luata daca, din orice motiv, o exploatatie isi pierde statutul sau;

h) masurile ce urmeaza sa fie luate daca rezultatele testarilor efectuate in conditiile programului sunt pozitive;

i) natura nediscriminatorie a comertului in teritoriul tarii vizate cu privire la comertul Romaniei cu statele membre ale Uniunii Europene.

(2) Comisia va examina programele prezentate de autoritatea competenta. Programele pot fi aprobate, in conditiile procedurii comunitare, conform criteriilor stabilite la alin. (1).

In conditiile aceleiasi proceduri vor fi definite in acelasi timp sau cel mai tarziu in termen de 3 luni dupa prezentarea programelor garantii suplimentare, generale sau limitate, care pot fi cerute in comert. Asemenea garantii nu trebuie sa le depaseasca pe cele pe care Romania le implementeaza la nivel national.

(3) Programele inaintate de autoritatea competenta pot fi amendate sau completate in conditiile procedurii comunitare. In conditiile aceleiasi proceduri pot fi facute amendamente garantiilor mentionate la alin. (2).

Art. 15 - (1) Atunci cand autoritatea competenta considera ca teritoriul sau sau o parte a teritoriului sau este libera de una dintre bolile mentionate in anexa nr. 2 la prezenta norma sanitara veterinara, animalele sensibile la care se face referire in prezenta norma sanitara veterinara, va prezenta Comisiei Europene documentatia de sprijin adecvata, subliniind in special:

a) natura bolii si istoria aparitiei sale in teritoriul sau:

b) rezultatele testarii de supraveghere bazate pe investigatii serologice, microbiologice, patologice sau epidemiologice;

c) perioada in care aceasta boala a fost declarabila autoritatilor competente;

d) perioada in care a fost efectuata supravegherea;

e) cand este cazul, perioada in care vaccinarea impotriva bolii a fost interzisa si zona geografica vizata de interdictie;

f) aranjamentele pentru verificarea absentei bolii.

(2) Comisia va examina documentatia prevazuta la alin. (1) si va transmite autoritatii competente decizia de aprobare sau de respingere a planului inaintat de aceasta.

Daca planul este acceptat, garantii suplimentare, generale sau specifice, care pot fi cerute in cadrul comertului Romaniei cu statele membre ale Uniunii Europene, vor fi definite in conditiile procedurii nationale. Acestea nu trebuie sa le depaseasca pe cele pe care Romania le implementeaza la nivel national. In asteptarea unei decizii Romania poate mentine in tranzactiile sale comerciale cerintele esentiale necesare pentru a mentine statutul sau.

(3) Autoritatea competenta va notifica Comisiei Europene orice schimbare in detaliile specificate la alin. (1). Garantiile definite conform alin. (2) pot, in baza unei asemenea notificari, sa fie amendate sau retrase in conditiile procedurii nationale.

CAPITOLUL III

Prevederi aplicabile importurilor in Romania

Art. 16 - Conditiile aplicabile importurilor de animale, material seminal, ovule si embrioni, la care se refera prevederile prezentei norme sanitare veterinare, trebuie sa fie cel putin echivalente celor stabilite la cap. II.

Art. 17 - (1) In scopurile aplicarii uniforme a art. 16 se vor aplica prevederile urmatoarelor alineate.

(2) Numai animalele, materialul seminal, ovulele si embrionii mentionate la art. 1, care satisfac urmatoarele cerinte, pot sa fie importate in Romania:

a) trebuie sa provina dintr-o tara terta de pe o lista ce urmeaza sa fie elaborata conform alin. (3) lit. a);

b) trebuie sa fie insotite de un certificat de sanatate care corespunde modelului ce urmeaza sa fie elaborat in conditiile procedurii nationale, semnat de autoritatea competenta a tarii exportatoare, care certifica faptul ca animalele, materialul seminal, ovulele si embrionii indeplinesc conditiile aditionale sau ofera garantiile echivalente mentionate in alin. (4) si ca provin din centre, organisme, institute sau centre de colectare autorizate, care ofera asemenea garantii.

(3) Urmatoarele prevederi vor fi stabilite in conditiile procedurii nationale:

a) fara a aduce atingere listei prevazute in art. 6 alin. (1) lit. e), o lista provizorie cuprinzand tarile terte sau parti din tarile terte, capabile sa furnizeze autoritatii competente garantii echivalente celor prevazute la cap. II, si o lista cuprinzand centrele de colectare care sunt capabile sa dea aceste garantii. Aceasta lista provizorie va fi extrasa din listele cuprinzand exploatatiile autorizate si inspectate de autoritatile competente ale statelor membre ale Uniunii Europene sau de catre Comisia Europeana ori de catre autoritatea competenta care a controlat aceste exploatatii, in care se respecta principiile si regulile generale stabilite in prezenta norma sanitara veterinara;

b) actualizari ale acestei liste in baza inspectiilor prevazute la alin. (5);

c) cerintele specifice de sanatate animala, in special pentru protectia teritoriului Romaniei de anumite boli exotice, sau garantii echivalente celor prevazute in prezenta norma sanitara veterinara. Cerintele specifice si garantiile echivalente stabilite pentru tarile terte nu pot fi mai favorabile decat cele prevazute la cap. II.

(4) Lista prevazuta la alin. (3) poate include doar tarile terte sau parti din acestea:

a) din care importurile nu sunt interzise:

(i) ca rezultat al existentei uneia dintre bolile mentionate in anexa nr. 2 la prezenta norma sanitara veterinara sau al oricarei alte boli exotice;

(ii) cu exceptia importului de bovine, porcine, ovine, caprine si ecvidee, in cazul altor animale la care se refera prezenta norma sanitara veterinara, in conditiile unei decizii luate in conformitate cu procedura nationala se va tine seama de starea lor de sanatate;

b) care, potrivit legislatiei lor si organizarii serviciilor lor veterinare si a serviciilor de inspectii, puterilor unor asemenea servicii si supravegherii la care sunt supuse, au fost recunoscute ca fiind capabile de garantarea aplicarii legislatiei lor in vigoare;

c) ale caror servicii veterinare sunt capabile sa garanteze ca sunt respectate cerintele de sanatate cel putin echivalente celor stabilite la cap. II.

(5) Inspectiile sanitare veterinare sunt efectuate astfel:

a) expertii Comisiei Europene si ai statelor membre ale Uniunii Europene pot efectua inspectii ad-hoc in Romania pentru a verifica daca garantiile date de autoritatea competenta cu privire la conditiile de productie si comercializare pot fi considerate echivalente celor aplicate in Comunitatea Europeana;

b) expertii autoritatii competente pot efectua inspectii ad-hoc in tarile terte pentru a verifica daca garantiile date de autoritatea competenta a tarii terte in cauza, cu privire la conditiile de productie si comercializare, pot fi considerate echivalente celor aplicate in Romania.

(6) Pana la organizarea inspectiilor mentionate la alin. (5) vor continua sa se aplice reguli nationale aplicabile inspectiei in tari terte, cu conditia notificarii catre autoritatea competenta a oricarui caz de nerespectare a garantiilor oferite in conformitate cu alin. (3), descoperit in timpul acestor inspectii.

Art. 18 - (1) Autoritatea competenta se va asigura ca animalele, materialul seminal, ovulele si embrionii la care face referire prezenta norma sanitara veterinara sunt importate in Romania numai daca:

a) sunt insotite de un certificat ce trebuie emis de medicul veterinar oficial; tipul de certificat va fi redactat in functie de specie, in conditiile procedurii nationale;

b) au indeplinit conditiile impuse de legislatia sanitara veterinara in vigoare, cu referire la controalele efectuate la frontiera pentru importul din tari terte de animale vii;

c) inaintea incarcarii spre teritoriul Romaniei au fost supuse unui control de catre medicul veterinar oficial pentru a asigura ca au fost respectate conditiile de transport specificate in Norma sanitara veterinara privind protectia animalelor in timpul transportului, in special cu privire la adapare si furajare;

d) animalele mentionate la art. 5-10 au fost tinute in carantina inainte de a fi comercializate, conform legislatiei sanitare veterinare in vigoare.

(2) Pana la stabilirea conditiilor specifice pentru acest articol regulile nationale aplicabile importurilor din tari terte, pentru care nu au fost adoptate asemenea cerinte, vor continua sa se aplice cu conditia ca ele sa nu fie mai favorabile decat cele stabilite la cap. II.

Art. 19 - In conditiile procedurii nationale vor fi stabilite urmatoarele masuri:

a) cerinte specifice de sanatate a animalelor pentru importuri in Romania si natura si continutul documentelor de insotire pentru animale destinate gradinilor zoologice, circurilor, parcurilor de distractii sau laboratoarelor experimentale;

b) garantii aditionale celor prevazute cu privire la diferitele specii de animale la care face referire prezenta norma sanitara veterinara, pentru a proteja pe teritoriul Romaniei speciile vizate.

Art. 20 - Principiile si regulile stabilite in legislatia comunitara referitoare la controalele veterinare de frontiera ce se efectueaza pentru animalele importate in Romania si urmarirea inspectiilor ce urmeaza sa fie efectuate de autoritatea competenta, precum si masurile de protectie ce urmeaza sa fie aplicate vor fi stabilite in conformitate cu procedurile nationale. Pana la aplicarea deciziilor prevazute de legislatia mentionata anterior regulile nationale relevante pentru aplicarea art. 8 vor continua sa se aplice fara a se aduce atingere principiilor si regulilor mentionate mai sus.

CAPITOLUL IV

Dispozitii finale

Art. 21 - Orice modele de certificate aplicabile comertului si conditiilor de sanatate animala ce urmeaza sa fie respectate pentru a face posibila comercializarea de animale, material seminal, ovule si embrioni, altele decat cele la care se face referire in art. 5-11, atunci cand este necesar acest lucru, vor fi hotarate in conditiile procedurii nationale.

Art. 22 - Anexele prezentei norme sanitare veterinare vor fi amendate in conditiile procedurii nationale, atunci cand este necesar acest lucru. Anexa nr. 2 va fi revizuita inainte de data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, in special pentru a amenda lista bolilor, pentru a le include pe cele la care sunt susceptibile rumegatoarele si suinele si pe cele care sunt transmise prin material seminal, ovule sau embrioni de la ovine.

Art. 23 - In conditiile procedurii nationale, cerinte speciale pot fi stabilite, daca este cazul, prin derogare de la prevederile art. 6 alin. (2) lit. e) si ale cap. II, pentru miscarea animalelor de circ si de parcuri de distractii si pentru comertul cu animale, material seminal, ovule si embrioni pentru gradini zoologice.

Art. 24 - Autoritatea competenta este autorizata sa admita intrarea pe teritoriul Romaniei a animalelor, inclusiv pasari de colivie, a materialului seminal, a ovulelor si a embrionilor la care se refera prezenta norma sanitara veterinara, care au trecut prin teritoriul unei tari terte, insotite de un certificat de sanatate care respecta cerintele acestei norme sanitare veterinare.

Art. 25 - Daca autoritatea competenta implementeaza un sistem alternativ de control care furnizeaza garantii echivalente celor stabilite in prezenta norma sanitara veterinara cu privire la miscarile in cadrul teritoriului sau ale animalelor, materialului seminal, ovulelor si embrionilor la care se refera prezenta norma sanitara veterinara, poate acorda derogari de la prevederile art. 6 alin. (2) lit. f), ale art. 8 lit. b) si ale art. 11 alin. (2) lit. d).

Art. 26 - In baza procedurii nationale pot fi adoptate masuri de tranzitie pentru o perioada de 3 ani in scopul facilitarii tranzitiei la noile conditii stabilite de prezenta norma sanitara veterinara.

ANEXA Nr. 1

la norma sanitara veterinara

BOLI

declarabile in contextul prevederilor prezentei norme sanitare veterinare

Bolile Speciile vizate

Boala de Newcastle, influenta aviara Pasari

Psitacoza Psitacide

Loca americana Albine

Febra aftoasa Rumegatoare

Bruceloza (Brucella ssp.) Suine

Tuberculoza

Pesta porcina clasica

Pesta porcina africana

Febra aftoasa

Turbare Toate speciile susceptibile

ANEXA Nr. 2

la norma sanitara veterinara

LISTA

cuprinzand bolile pentru care pot fi recunoscute programe nationale in conditiile prezentei norme sanitare veterinare

Nurca Enterita virala

Boala aleutina

Albine Loca europeana

Varooza si acarioza

Maimute si felide Tuberculoza

Rumegatoare Tuberculoza

Lagomorfe Mixomatoza

Boala hemoragica virala

Tularemie

ANEXA Nr. 3

la norma sanitara veterinara

CONDITII

care reglementeaza aprobarea organismelor, institutelor si centrelor

I. Pentru a i se acorda aprobare oficiala in conditiile art. 13 alin. (2) din norma sanitara veterinara, un organism, institut sau centru, astfel cum este definit la art. 2 alin. (1) lit. s), trebuie:



a) sa fie clar demarcat si separat de imprejurimile sale;

b) sa fie situat la o distanta rezonabila de exploatatiile agricole al caror statut sanitar ar putea fi pus in pericol de prezenta unui organism, institut sau centru autorizat;

c) sa se afle sub controlul unui medic veterinar1) care supravegheaza animalele, care trebuie sa poata fi prinse si inchise in orice moment;

d) sa aiba amenajari adecvate de carantina;

e) sa aiba localuri adecvate pentru efectuarea examinarii post-mortem;

f) sa fie liber de bolile mentionate in anexele nr. 1 si 2, precum si de bolile existente in tara in care s-a elaborat un program conform art. 14 din norma sanitara veterinara;

g) sa tina la zi inregistrarile care indica:

1. numarul animalelor fiecarei specii prezente in exploatatie, cu informatii privind varstele lor;

2. numarul animalelor care sosesc in exploatatie sau care o parasesc, impreuna cu informatii privind transportul si sanatatea acestora;

3. observatii facute in timpul perioadei de carantina;

4. rezultatele examinarilor regulate ale excretiilor;

5. rezultatele testarilor sanguine sau ale oricaror alte proceduri de diagnostic;

6. cazuri de boala si, cand este cazul, tratamentul administrat;

7. rezultatele necropsiei animalelor care mor in exploatatie, incluzand avortonii;

h) sa dispuna de amenajari pentru distrugerea adecvata a cadavrelor animalelor care mor de o boala;

i) sa fie supravegheat de un medic veterinar oficial care trebuie sa efectueze cel putin doua controale sanitare pe an.

Controalele sanitare veterinare trebuie sa includa cel putin:

1. o inspectie a tuturor animalelor din exploatatie;

2. probe reprezentative luate de la toate speciile susceptibile la bolile mentionate in anexele nr. 1 si 22) la norma sanitara veterinara sau depistarea acestor boli prin alte metode. Aceste probe trebuie sa fie analizate de un laborator autorizat sa controleze daca ele contin agenti ai bolilor pentru fiecare dintre speciile mentionate in anexa nr. 2 la norma sanitara veterinara. Probele trebuie prelevate tot timpul anului. Rezultatele testelor de laborator ale probelor luate in timpul controalelor sanitare nu trebuie sa confirme prezenta agentilor patogeni in cauza;

3. examinarea registrelor care trebuie sa fie pastrate;

j) daca detine animale destinate laboratoarelor experimentale, trebuie sa se conformeze prevederilor Normei sanitare veterinare privind protectia animalelor de experienta si a celor utilizate in alte scopuri stiintifice.

1) Responsabil cu verificarea zilnica a sanatatii animalelor, conform cerintelor normei sanitare veterinare.

2) In masura in care una dintre aceste boli este declarabila.

II. Aprobarea va fi mentinuta cand sunt satisfacute urmatoarele cerinte:

a) animalele introduse intr-o exploatatie trebuie sa provina dintr-un alt centru, institut sau organism autorizat;

b) daca animalele la care se refera legislatia comunitara specifica privind conditiile de sanatate a animalelor, ce reglementeaza comertul intracomunitar cu bovine si porcine, sunt tinute intr-un centru, institut ori organism autorizat, ele pot parasi exploatatia doar sub control oficial;

c) controalele de sanatate din centrul, institutul sau organismul autorizat trebuie sa fie efectuate de doua ori pe an, in concordanta cu prevederile pct. I lit. i);

d) rezultatele testelor de laborator ale probelor trebuie sa fie negative pentru agentii bolilor mentionate in anexele nr. 1 si 21) la norma sanitara veterinara;

e) orice caz de moarte suspecta sau prezenta oricarui alt simptom care sugereaza ca animalele au contractat una sau mai multe dintre bolile mentionate in anexele nr. 1 si 21) la norma sanitara veterinara trebuie sa fie notificata fara intarziere autoritatii competente.

III. Aprobarea poate fi suspendata, reacordata sau retrasa in urmatoarele circumstante:

a) cand notificarea unor boli este facuta in sensul pct. II lit. d), autoritatea competenta va suspenda temporar aprobarea centrului, organismului sau institutului autorizat;

b) cand o proba luata de la un animal suspect este trimisa laboratorului autorizat pentru a o testa pentru prezenta agentilor patogeni in cauza. Rezultatele testelor vor fi imediat trimise autoritatii competente;

c) cand autoritatea competenta este informata de suspiciunile cu privire la prezenta uneia dintre bolile mentionate in anexele nr. 1 si 21), aceasta va adopta masuri cu privire la ancheta epidemiologica si la testele de laborator, dispunand totodata masuri de combatere a bolii si de retragere a autorizatiei sanitare veterinare de functionare a exploatatiei, daca boala a fost notificata in conformitate cu prevederile legale;

d) cand rezultatele testului sunt negative pentru agentii patogeni vizati, departamentul oficial va reacorda aprobarea;

e) organismul, institutul sau centrul va fi autorizat din nou doar cand, dupa eradicarea surselor de infectie, conditiile stabilite la pct. I, cu exceptia lit. f), sunt din nou indeplinite;

f) autoritatea competenta va informa Comisia Europeana despre suspendarea, reacordarea sau retragerea aprobarii.

1) In masura in care una dintre aceste boli este declarabila.

ANEXA Nr. 4

la norma sanitara veterinara

CAPITOLUL I

A. Conditii ce reglementeaza aprobarea centrelor de colectare a materialului seminal

Centrele de colectare a materialului seminal trebuie:

1. sa fie plasate sub supravegherea unui medic veterinar al centrului;

2. sa aiba cel putin:

a) spatiu pentru cazarea animalelor, cu posibilitatea de a fi incuiat si, daca se cere pentru ecvidee, o zona de antrenament care sa fie separata fizic de amenajarile centrului, camere de prelucrare si depozitare;

b) amenajari pentru izolare care nu au comunicare directa cu spatiul de cazare normal al animalelor;

c) amenajari pentru colectarea materialului seminal, incluzand o camera separata pentru curatarea si dezinfectarea sau sterilizarea echipamentului;

d) o camera de prelucrare a materialului seminal, separata de amenajarile de colectare, care nu trebuie in mod necesar sa fie in acelasi loc;

e) o camera de depozitare a materialului seminal, care nu trebuie in mod necesar sa fie in acelasi loc;

3. sa fie astfel construite sau izolate incat sa se previna contactul cu efectivul din exterior;

4. sa fie astfel construite incat intregul centru, cu exceptia camerelor oficiale si, in cazul ecvideelor, a zonei de antrenament, sa poata fi usor curatat si dezinfectat.

B. Conditii pentru supravegherea centrelor de colectare a materialului seminal

Centrele de colectare a materialului seminal trebuie:

1. sa fie supravegheate pentru a avea doar animale din speciile al caror material seminal urmeaza sa fie colectat.

Totusi alte animale domestice pot fi admise cu conditia sa nu prezinte nici un risc de infectare a speciilor al caror material seminal urmeaza sa fie colectat si acestea sa indeplineasca conditiile stabilite de medicul veterinar al centrului.

Daca in cazul ecvideelor centrul de colectare imparte un loc cu un centru de insamantare artificiala sau de monta, atunci iepele, armasarii incercatori si armasarii pentru monta naturala sunt admisi cu conditia sa satisfaca cerintele cap. II lit. A pct. 1-4;

2. sa fie supravegheate pentru a se asigura ca sunt tinute registre care cuprind:

a) speciile, rasa, data nasterii si identificarea fiecarui animal prezent in centru;

b) orice miscare a animalelor care intra sau care parasesc centrul;

c) istoria sanatatii, toate testele de diagnostic si rezultatele acestora; tratamentele si vaccinarile efectuate asupra animalelor detinute;

d) data colectarii si prelucrarii materialului seminal;

e) destinatia materialului seminal;

f) depozitarea materialului seminal;

3. sa fie inspectate de un medic veterinar oficial in timpul sezonului de reproductie, cel putin o data pe an in cazul animalelor cu reproducere sezoniera si de doua ori pe an in cazul reproducerii extrasezoniere, pentru a avea in vedere si a verifica toate problemele in legatura cu conditiile de autorizare si supraveghere;

4. sa fie astfel supravegheate incat sa previna intrarea persoanelor neautorizate. In plus, vizitatorilor autorizati trebuie sa li se ceara sa respecte conditiile stabilite de medicul veterinar al centrului;

5. sa angajeze personal competent care a primit instruire adecvata cu privire la dezinfectie si tehnici adecvate pentru prevenirea raspandirii bolii;

6. sa fie supravegheate pentru a se asigura ca:

a) nici unul dintre animalele detinute in centru nu este folosit pentru reproducerea naturala cu cel putin 30 de zile inainte de prima colectare a materialului seminal si in timpul perioadei de colectare;

b) colectarea, prelucrarea si depozitarea materialului seminal sunt efectuate doar in spatii rezervate pentru aceste scopuri;

c) toate ustensilele care vin in contact cu materialul seminal sau cu animalul donator in timpul colectarii ori prelucrarii sunt fie dezinfectate corespunzator, fie sterilizate inainte de a le folosi, fie distruse si indepartate dupa utilizare;

d) daca, in cazul ecvideelor, centrul de colectare imparte un loc cu un centru de insamantare artificiala sau cu un centru de monta, trebuie sa se faca o separare stricta intre instrumentele si echipamentul pentru insamantare artificiala sau monta naturala si instrumentele si echipamentul care vin in contact cu animalele donatoare sau cu alte animale tinute in centrul de colectare si cu materialul seminal;

e) produsele de origine animala, precum diluanti, aditivi sau conservanti, utilizati in prelucrarea materialului seminal, nu prezinta nici un risc pentru sanatatea animalelor sau au fost supuse anterior unui tratament care sa excluda un asemenea risc;

f) in cazul materialului seminal congelat sau refrigerat sunt utilizati agenti criogeni care nu au fost folositi anterior pentru alte produse de origine animala;

g) orice recipient pentru depozitarea sau transportul materialului seminal este fie dezinfectat sau sterilizat, cand este cazul, inainte de folosire, fie este nou, distrus si indepartat dupa utilizare;

7. fiecare doza individuala de material seminal este identificata permanent intr-un asemenea mod incat sa poata fi stabilite tara de origine, data colectarii, speciile, rasa, identitatea animalului donator si numele si/sau numarul centrului autorizat care a colectat materialul seminal.

CAPITOLUL II

A. Armasari

Poate fi folosit pentru colectarea materialului seminal numai un armasar care indeplineste urmatoarele cerinte:

1. nu trebuie sa prezinte vreun semn al unei boli infectioase sau contagioase in momentul admiterii si in ziua colectarii materialului seminal;

2. trebuie sa provina din teritoriul sau, in cazul regionalizarii, dintr-o parte a teritoriului unui stat membru al Uniunii Europene sau al unei tari terte si dintr-o exploatatie sub supraveghere veterinara, care satisface cerintele legislatiei comunitare specifice privind miscarea si importul de ecvidee din tarile terte;

3. trebuie sa fi fost tinut 30 de zile, inaintea colectarii materialului seminal, in exploatatii in care nici un animal nu a prezentat vreun semn clinic de arterita virala ecvina in timpul acestei perioade;

4. trebuie sa fi fost tinut 60 de zile, inaintea colectarii materialului seminal, in exploatatii in care nici un ecvideu nu a prezentat vreun semn clinic de metrita contagioasa ecvina in timpul acestei perioade;

5. nu trebuie sa fie folosit pentru imperechere naturala in timpul celor 30 de zile anterioare primei colectari a materialului seminal si in timpul perioadei de colectare;

6. trebuie sa fie supus urmatoarelor teste, efectuate si certificate intr-un laborator recunoscut de autoritatea competenta, in concordanta cu programul stabilit la pct. 7:

a) test de imunodifuzie in gel de agar (test Coggins) pentru anemia infectioasa ecvina cu rezultat negativ;

b) test de seroneutralizare pentru arterita virala ecvina.

Doar daca este realizat un rezultat negativ la o dilutie a serului de 1 la 4, va fi efectuat un test de izolare a virusului pentru arterita virala ecvina, cu rezultat negativ, pentru o microfiola din intregul material seminal al armasarului donator;

c) test pentru metrita contagioasa ecvina, efectuat de doua ori la un interval de 7 zile, pentru depistarea agentului etiologic Taylorella equigenitalis din fluidul preejaculator sau o proba de material seminal ori din tampoanele genitale prelevate din preput, uretra si fosa uretrala, cu rezultat negativ in fiecare caz;

7. trebuie sa fi fost supus unuia dintre urmatoarele programe de testare:

a) cand materialul seminal este colectat pentru comertul cu material seminal proaspat sau refrigerat:

(i) daca armasarul donator este rezident continuu la centrul de colectare pentru cel putin 30 de zile inaintea primei colectari a materialului seminal si in timpul perioadei de colectare si nici un ecvideu in centrul de colectare nu vine in contact direct cu ecvidee cu o stare de sanatate inferioara fata de cea a armasarului donator, testele prevazute la pct. 6 lit. a)-c) vor fi efectuate cel putin 14 zile dupa inceperea perioadei de domiciliere mentionate si cel putin o data pe an, la inceperea sezonului de reproducere;

(ii) daca armasarul donator nu este rezident continuu la centrul de colectare si/sau alte ecvidee la centrul de colectare vin in contact direct cu ecvidee cu o stare de sanatate inferioara, testele prevazute la pct. 6 lit. a)-c) vor fi efectuate in cadrul perioadei de 14 zile inainte de prima colectare a materialului seminal si cel putin o data pe an la inceputul sezonului de reproducere. In plus, testul prevazut la pct. 6 lit. a) va fi repetat cel putin in fiecare zi din cele 120 de zile, in timpul perioadei de colectare a materialului seminal. Testul prevazut la pct. 6 lit. b) nu va fi efectuat cu mai mult de 30 de zile inaintea fiecarei colectari a materialului seminal, in afara de cazul in care statutul de necontaminant al unui armasar donator pentru arterita virala ecvina este confirmat de testul de izolare a virusului, care trebuie sa fie efectuat anual;

b) cand materialul seminal este colectat pentru comertul cu material seminal congelat, se vor aplica programele de testare, asa cum sunt descrise la pct. 7 lit. a), sau, alternativ, testele prevazute la pct. 6 lit. a)-c) vor fi efectuate in timpul celor 30 de zile ale perioadei de depozitare obligatorii a materialului seminal si nu mai putin de 14 zile dupa colectarea materialului seminal, independent de starea de domiciliere a armasarului.

B. Ovine si caprine

1. Pot fi folositi pentru colectarea materialului seminal doar berbeci si tapi din centre sau ferme, care indeplinesc urmatoarele cerinte:

a) sunt sanatosi in ziua cand este colectat materialul seminal;

b) respecta cerintele stabilite in Norma sanitara veterinara privind conditiile de sanatate si certificare veterinara pentru comertul Romaniei cu statele membre ale Uniunii Europene cu ovine si caprine.

In plus, animalele donatoare trebuie supuse, in timpul celor 30 de zile dinaintea colectarii, cu rezultate negative:

- unui test pentru depistarea brucelozei (B. melitensis), in conformitate cu Norma sanitara veterinara privind conditiile de sanatate si certificare veterinara pentru comertul Romaniei cu statele membre ale Uniunii Europene cu ovine si caprine;

- unui test pentru epididimita contagioasa (B. ovis), in conformitate cu Norma sanitara veterinara privind conditiile de sanatate si certificare veterinara pentru comertul Romaniei cu statele membre ale Uniunii Europene cu ovine si caprine;

- au fost supuse testelor relevante sau controalelor destinate sa garanteze respectarea cerintelor lit. a) si b) de mai sus.

2. Testele mentionate la pct. 1 trebuie sa fie efectuate de un laborator autorizat.

3. Daca oricare dintre testele mentionate la subcapitolul A sau B este pozitiv, acel animal trebuie sa fie izolat si materialul seminal colectat de la acesta la ultimul test negativ nu va fi comercializat. Acelasi lucru se aplica materialului seminal colectat de la alte animale susceptibile la boala vizata in exploatatie sau in centrul de colectare de la data la care rezultatele unui test au fost pozitive.

Comertul nu va reincepe pana cand starea de sanatate a centrului nu va fi restabilita.

CAPITOLUL III

Cerinte aplicabile materialului seminal, ovulelor si embrionilor

Materialul seminal, ovulele si embrionii trebuie sa fi fost colectati, prelucrati si conservati in conformitate cu principiile urmatoare:

1. Spalarea ovulelor si embrionilor chiar si in cazul ecvideelor trebuie sa fie efectuata in conformitate cu procedura stabilita la art. 26 din norma sanitara veterinara.

Pana la adoptarea conditiilor prevazute la art. 26 din norma sanitara veterinara sunt aplicabile standardele internationale.

Zona pelucida a ovulului si embrionii trebuie sa ramana intacti inainte si dupa spalare.

Doar ovulele si embrionii de la acelasi donator pot fi spalati in acelasi timp. Dupa spalare zona pelucida a fiecarui ovul sau embrion trebuie sa fie examinata pe intreaga sa suprafata sub un grosisment de cel putin 50 x si sa fie certificata ca fiind intacta si libera de orice material aderent.

2. Mediul si solutiile utilizate pentru colectarea, prelucrarea (examinare, spalare si tratare), conservarea sau congelarea ovulelor si embrionilor trebuie sa fie sterilizate in concordanta cu metode autorizate si manipulate intr-un asemenea mod incat sa ramana sterile.

Trebuie adaugate antibiotice la colectarea, spalarea si conservarea mediilor pentru ovule si embrioni si diluanti pentru materialul seminal. Daca este necesar vor fi stabilite reguli detaliate in conditiile procedurii prevazute la art. 26 din norma sanitara veterinara.

3. Toate materialele folosite pentru colectarea, prelucrarea, conservarea sau congelarea materialului seminal, ovulelor si embrionilor trebuie sa fie dezinfectate sau sterilizate, cand este cazul, inainte de utilizare sau sa fie noi, distruse si indepartate dupa folosire.

4. Pot sa fie stabilite teste suplimentare in conditiile procedurii prevazute la art. 26 din norma sanitara veterinara, in special cu privire la colectarea lichidelor de spalare, astfel incat sa se demonstreze ca nu sunt prezenti agenti patogeni.

5. Ovulele si embrionii, care au trecut cu succes examinarea prevazuta la pct. 1, precum si materialul seminal vor fi pusi in containere sterile, identificate corespunzator, continand doar produse de la un mascul sau o femela donatoare si sigilate imediat.

Identificarea ce urmeaza sa fie stabilita in conditiile procedurii prevazute la art. 26 din norma sanitara veterinara va asigura ca pot fi stabilite cel putin tara de origine, data colectarii, speciile, rasa, identitatea animalului donator si numele si/sau numarul centrului/echipei de colectare.

6. Materialul seminal congelat, ovulele si embrionii trebuie sa fie pusi in containere sterile cu azot lichid care nu prezinta nici un risc de contaminare a produsului.

7. Materialul seminal congelat, ovulele si embrionii trebuie sa fie depozitati in conditii autorizate pentru o perioada minima de 30 de zile inainte de expediere.

8. Materialul seminal, ovulele si embrionii trebuie sa fie transportati in containere care au fost fie curatate, dezinfectate sau sterilizate, cand este cazul, inainte de utilizare, fie au fost noi, distruse si inlaturate dupa folosire.

CAPITOLUL IV

Femele donatoare

1. Femelele pot fi folosite pentru colectarea embrionilor sau ovulelor doar daca ele si efectivele din care provin respecta, prin atestarea de catre medicul veterinar oficial, cerintele sanitare veterinare cu privire la comertul intracomunitar cu animale vii pentru reproducere si productie pentru speciile vizate.

2. Prevederile Normei sanitare veterinare privind problemele de sanatate a animalelor ce afecteaza comertul Romaniei cu statele membre ale Uniunii Europene cu animale din speciile bovine si porcine se aplica pentru suine, iar prevederile Normei sanitare veterinare privind conditiile de sanatate si certificare veterinara pentru comertul Romaniei cu statele membre ale Uniunii Europene cu ovine si caprine se aplica pentru ovine si caprine.

3. In plus, fata de cerintele stabilite de legislatia sanitara veterinara in vigoare, ecvideele trebuie sa fi fost tinute, inainte de colectarea ovulelor sau embrionilor, in ferme libere de semnele clinice ale metritei contagioase ecvine, pentru 60 de zile. Nu trebuie sa fie folosite pentru reproducere naturala in timpul perioadei de 30 de zile inaintea colectarii ovulelor sau embrionilor.

ANEXA Nr. 5

la norma sanitara veterinara

CERTIFICAT SANITAR VETERINAR

- MODEL -

1. Expeditorul (numele si adresa complete) CERTIFICAT DE SANATATE

Nr.

Original1)

2. Statul de origine

3. Destinatarul (numele si adresa complete) 4. AUTORITATEA COMPETENTA

5. Adresa:

a) fermei de origine sau a organismului, institutului ori centrului de origine autorizat oficial2) ;

b) fermei sau comerciantului de destinatie ori

organismului sau institutului ori centrului de

destinatie autorizat oficial2)

6. Locul incarcarii

7. Mijloacele de transport

8. Speciile

9. Numarul de animale/stupi/matci (cu insotitori)2)

10. Identificarea lotului

11. ATESTARE3)

Intocmit la..in.

Semnatura:

Numele cu majuscule:.

Titlul si functia:..

1) Un certificat separat urmeaza sa fie prevazut pentru fiecare transport si originalul trebuie sa insoteasca transportul la destinatia originala; perioada lui de valabilitate este de 10 zile.

2) Se anuleaza cand este cazul.

3) Se completeaza in concordanta cu art. 5-11 din Directiva 92/65/CEE in cele 24 de ore inainte ca animalele sa fie incarcate.

ANEXA Nr. 6

la norma sanitara veterinara

CERTIFICAT SANITAR VETERINAR

- MODEL -

1. Expeditorul (numele si adresa complete) CERTIFICAT DE SANATATE

Nr.

Original1)

2. Statul de origine

3. Destinatarul (numele si adresa complete) 4. AUTORITATEA COMPETENTA

5. Adresa:

a) fermei de origine sau a organismului, institutului ori a centrului de origine autorizat oficial;

b) fermei sau comerciantului de destinatie ori

organismului sau institutului ori centrului de

destinatie autorizat oficial.

6. Locul incarcarii

7. Mijloacele de transport

8. Speciile

9. Numarul de animale/stupi/matci (cu insotitori)2)

10. Identificarea lotului

11. ATESTARE3)

Subsemnatul certific ca in momentul inspectarii animalele descrise mai sus sunt apte pentru a fi transportate in calatoria intentionata, in concordanta cu prevederile Directivei 91/628/CEE4),5)

Intocmit la ..in ..

Semnatura:

Numele cu majuscule:.

Titlul si functia:..

1) Un certificat separat urmeaza sa fie prevazut pentru fiecare transport si originalul trebuie sa insoteasca transportul la destinatia originala; perioada lui de valabilitate este de 10 zile.

2) Se anuleaza cand este cazul.

3) Se completeaza in concordanta cu art. 5-11 din Directiva 92/65/CEE in cele 24 de ore inainte ca animalele sa fie incarcate.

4) Aceasta declaratie se va aplica pentru urmatoarele specii: maimute (simiene si prosimiene), ungulate din alte specii decat cele mentionate in directivele 64/432/CEE, 90/426/CEE si 91/68/CEE, lagomorfe, caini si pisici.

5) Aceasta declaratie nu va scuti transportatorii de obligatiile lor in concordanta cu prevederile Comunitatii Europene in vigoare, in special cu privire la capacitatea animalelor de a fi transportate.

Surse de informare : Institutul National de statistica, Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului, Monografia Localitatii Movileni, Legislatia in vigoare a Romaniei, Ministerul Integrarii Europene, Ziarul Bussines

Magazin, Ziarul Capital, Ziarul Cotidianul, www.sanatatea.com,-Gheorghe Dumitru, Nutritie si toxicologie. Indrumar de lucrari practice, Editura AFT, 2003, Revista piata, Ziarul Financiar,The Money chanel

Cuprins:

1.1

PREZENTARE GENERALA A COMUNEI

1.2

OBIECTIVELE GENERALE ALE PROIECTULUI

1.3

PREZENTARE PROIECT

1.4

PIATA ACTUALA

1.5

STRATEGII DE IMPLEMENTARE, DATE PRIVIND PIATA POTENTIALA SI PROMOVAREA

1.6

INFORMATII FINANCIARE

1.7

CONCLUZII

ANEXE






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1625
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site