Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE






AdministratieDrept


Dreptul finantelor publice - test grila

Drept



+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Cesiunea drepturilor patrimoniale

NOTIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND VICTIMA

Repere particulare vizand marturia si martorul

Bolnavul psihic in fata Justitiei

Comert international si politici comerciale - test grila

DREPTUL CONCURENTIAL IN SPATIUL UNIUNII EUROPENE

IZVOARELE DE DREPT

CONDITIA JURIDICA A SCLAVULUI IN DREPTUL ROMAN

NOTIUNEA SI CARACTERELE JURIDICE ALE CONTRACTULUI DE JOC SI ALE CONTRACTULUI DE PRINSOARE

IZVOARELE DREPTULUI ROMAN Caracterizare generala a izvoarelor dreptului roman



Dreptul finantelor publice - test grila

1. Finantele publice sunt constituite din

a.

ansamblul raporturilor juridice existente in formarea si intrebuintarea fondurilor banesti necesare statului pentru indeplinirea functiilor si sarcinilor sale

b.

totalitatea raporturilor juridice existente in administrarea fondurilor banesti de catre ordonatorii principali de credite

c.

ansamblul actelor juridice existente in formarea si intrebuintarea fondurilor banesti necesare statului pentru indeplinirea functiilor si sarcinilor sale

ANS: A

2. Finantele publice si realizeaza rolul lor social prin

a.

obiectul pe care il au

b.

prin subiecte

c.

functiile pe care le au

ANS: C

3. Functiile finantelor publice sunt:

a.

functia de conservare si de repartitie

b.

functia de repartitie si cea de control

c.

functia de control si de conservare

ANS: B

4. Functia de repartitie cuprinde:

a.

constituirea fondurilor si distribuirea fondurilor de resurse

b.

constituirea fondurilor si recuperarea debitelor in vederea repartizarii

c.

recuperarea debitelor si distribuirea lor catre agentii economici

ANS: A

5. Functia de control se realizeaza prin:

a.

control fiscal, control politic si control administrativ

b.

control politic, control jurisdictional si control administrativ

c.

control financiar, control fiscal, control politic

ANS: C

6. Controlul financiar urmareste:

a.

modul de determinare a sumelor pe care agentii economici trebuie sa le plateasca statului

b.

modul de utilizare a resurselor

c.

modul in care trebuie determinate sumele pe care statul trebuie sa le colecteze de la contribuabili

ANS: B

7. Controlul jurisdictional este exercitat:

a.

in vederea rezolvarii amiabile a problemelor fiscale

b.

in toate cazurile

c.

in solutionarea litigiilor

ANS: C

8. Marcati care dintre urmatoarele reprezinta functie a finanetelor publice:

a.

stimularea activitatii productive

b.

functia de repartitie

c.

functia de continuitate

ANS: B

9. Indicati care sunt fazele functiei de repartitie a finantelor publice:

a.

faza de formare (constituire) a resurselor financiare publice si faza de distribuire (repartizare) a fondurilor publice pe beneficiari, persoane juridice si fizic

b.

faza de analiza si faza de formare (constituire) a resurselor financiare publice

c.

faza de analiza a oportunitatii si faza de control financiar

ANS: A

10. Finantele publice reprezinta

a.

un instrument de interventie al statului in plan economic si social

b.

un instrument de interventie al oricarui agent economic

c.

un instrument de interventie al statului in viata politica a unui stat

ANS: A

11. Nu reprezinta functii ale monedei:

a.

mijloc de plata

b.

mijloc de consum

c.

instrument de economisire si tezaurizare

ANS: B

12. Reprezinta categorie de moneda intalnita in circulatia monetara:

a.

aurul

b.

argintul

c.

bronzul

ANS: A

13. Bazele juridice ale adoptarii unui sistem monetar national au fost puse de

a.

Regulamentele Organice

b.

Constitutia din 1866

c.

Constitutia din 1923

ANS: B

14. Banca Nationala a Romaniei a fost infiintata in

a.

1867

b.

1866

c.

1880

ANS: C

15. Reprezinta atributii ale B.N.R:

a.

operatiuni pe contul statului

b.

operatiuni pe conturile contribuabililor

c.

rectificarea bugetara

ANS: A

16. Inflatia reprezinta

a.

un fenomen economic care se manifesta printr-un puternic dezechilibru de ansamblu al economiei

b.

un fenomen politic care se manifesta printr-un dezechilibru creat intre partidele politice

c.

un fenomen care are drept rezultat emiterea de moneda

ANS: A

17. Inflatia latenta este caracterizata printr-o crestere a preturilor:

a.

cu 6-10%

b.

cu 3-5%

c.

peste 15%

ANS: B

18. Inflatia galopanta este caracterizata printr-o crestere a preturilor cu peste:

a.

5%

b.

10%

c.

15%

ANS: C

19. Deflatia consta

a.

intr-o scadere a cursului valutar

b.

intr-o scadere durabila si pe termen lung a nivelului preturilor

c.

intr-o crestere a masei monetare

ANS: B

20. Stagflatia

a.

nu exista

b.

este un fenomen ce consta intr-o inflatie rapida care are loc pe fondul unei cresteri economice zero

c.

este un fenomen ce consta intr-o inflatie rapida care are loc pe fondul unei cresteri economice mari

ANS: B

21. Reprezinta cauze ale inflatiei

a.

deprecierea depozitelor banesti

b.

sporirea somajului

c.

cererea excesiva de moneda

ANS: C

22. Reprezinta consecinte ale inflatiei in plan economic:

a.

blocarea maonedei

b.

slabirea capacitatii concurentiale a firmelor nationale

c.

majoritatea populatiei saraceste

ANS: B

23. In plan social, consecintele inflatiei pot fi:

a.

blocarea preturilor

b.

blocarea veniturilor si costurilor

c.

o mica parte a agentilor economici realizeaza profituri

ANS: C

24. Cheltuielile publice sunt:

a.

platile din fondurile banesti necesare statului pentru satisfacerea trebuintelor generale ale societatii;

b.

platile din fondurile banesti necesare statului pentru satisfacerea trebuintelor cetatenilor sai;

c.

administrarea fondurilor banesti ale bugetelor publice.

ANS: A

25. In doctrina cheltuielile publice sunt prezentate ca fiind:

a.

relatii de repartizare pe diverse destinatii si de utilizare a resurselor financiare ale statului;

b.

subventii de la bugetele fondurilor speciale;

c.

cheltuielile de rambursare contractate, mai ales, pe termene lung.

ANS: A

26. Bugetul public national cuprinde 

a.

cheltuielile bugetului de stat, cheltuielile bugetelor locale si cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat;

b.

cheltuielile bugetelor locale, cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat si

veniturile bugetelor locale;

c.

toate veniturile si cheltuielile bugetelor institutiilor publice.

ANS: A

27. In ce constau faptele pentru care raspund ordonatorii de credite ai bugetelor publice, potrivit legii ?

a.

organizarea si tinerea la zi a evidentei patrimoniului;

b.

exercitarea controlului financiar preventiv;

c.

plata cheltuielilor bugetare la termen si perceperea impozitelor.

ANS: A

28. Cheltuielile pentru intretinerea autoritatilor publice sunt efectuate:

a.

din programele intocmite de ordonatorii pricipali de credite bugetare ;

b.

atat din bugetul de stat cat si din bugetul asigurarilor sociale de stat;

c.

atat din bugetul de stat cat si din bugetele locale

ANS: C

29. Dintre conceptele comunitare privind cheltuielile bugetare se remarca:

a.

programele financiare plurianuale

b.

neafectarea economiilor banesti particulare si nici investitiile intreprinderilor;

c.

cresterea cheltuielilor publice este inevitabila.

ANS: C

30. Ce elemente se cuprind in proiectele legilor bugetare anuale ?

a.

creditele bugetare pentru ordonatorii de credite tertiari;

b.

bugetele ordonatorilor secundari de credite;

c.

reglementari specifice exercitiului bugetar respectiv.

ANS: C

31. In ce termen se intocmeste Raportul public anual pe care Curtea de Conturi il prezinta Parlamentului cu observatii asupra conturilor de executie ale bugetelor publice ?

a.

3 luni de la primirea conturilor de executie;

b.

12 luni de la primirea conturilor de executie;

c.

6 luni de la primirea conturilor de executie

ANS: C

32. Care sunt efectele incheierii exercitiului bugetar anual ?

a.

cheltuielile neefectuate pana la 31 decembrie nu pot fi platite in contul bugetului expirat;

b.

atat veniturile neincasate, cat si cheltuielile neefectuate pana la 31 decembrie vor fi considerate incasate, respectiv efectuate in contul anului trecut;

c.

orizontul de evaluare economica devine mai extins.

ANS: A

33. Operatiuni ce se deruleaza prin trezoreria statului sunt :

a.

finantarea definitiva a deficitelor din anii precedenti ale bugetelor locale;

b.

emiterea certificatelor de trezorerie pentru populatie precum si incasarile si platile pentru bugetul de stat;

c.

veniturile societatilor comerciale.

ANS: B

34. Din punctul de vedere al venitului national, cheltuielile publice si bugetare se impart in doua grupe:

a.

cheltuieli pentru constructia, dezvoltarea si modernizarea intreprinderilor, regiilor autonome etc. si cheltuielile pentru functionarea organelor de stat legislative, administrative, jurisdictionale ;

b.

cheltuieli ce reprezinta un consum de venit national si cele privind inregistrarea societatilor comerciale;

c.

cele privind inregistrarea agentilor economici cu capital de stat si pentru functionarea organelor de stat;

ANS: A

35. Conform criteriului destinatiei specifice, principalele categorii de cheltuieli sunt:

a.

cheltuieli pentru sanatate publica, invatamant, asistenta publica si protectie sociala, pentru economia nationala, cheltuieli pentru organele de stat, ordine publica si fortele armate;

b.

cheltuieli cu caracter administrativ pentru organele de stat;

c.

cheltuieli pentru sanatatea publica.

ANS: A

36. Precizati care sunt factori in functie de care se face repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor bugetului de stat :

a.

termenele de obtinere a creditelor bugetare

b.

veniturile neincasate pana la 31 decembrie

c.

perioada in care este necesara efectuarea cheltuielilor.

ANS: C

37. Natura juridica a bugetului de stat poate fi, conform teoriilor emise de literatura de specialitate :

a.

natura de act administrativ

b.

natura de sursa de venituri;

c.

natura de lege.

ANS: C

38. Destinatiile pentru care se pot utiliza disponibilitatile din contul general al trezoreriei publice sunt

a.

finantarea investitiilor straine si finantarea fondului de rezerva a bugetului asigurarilor sociale de stat.

b.

finantarea definitiva a deficitelor bugetelor locale;

c.

acordarea de imprumuturi pentru acoperirea unor goluri temporare de casa la bugetele locale;

ANS: C

39. Cine are initiativa bugetara in Romania in privinta bugetului de stat?

a.

Guvernul Romaniei;

b.

Presedintele Romaniei;

c.

Parlamentul Romaniei.

ANS: A

40. Clasificarile oficiale(legale) ale cheltuielilor publice sunt :

a.

ale organizatiilor internationale si ale organelor de conducere statala;

b.

ale organizatiilor nationale administrativ-fiscale;

c.

cele instituite prin acte normative;

ANS: C

41. Cheltuielile bugetare sunt impartite, din punctul de vedere al structurii economice pe doua grupe:

a.

cheltuieli curente si cheltuieli de capital 

b.

cheltuieli pentru subventii si transferuri 

c.

cheltuieli de capital si pentru investitii

ANS: A

42. Care metoda de evaluare a volumului veniturilor si cheltuielilor bugetului de stat se utilizeaza in Romania ?

a.

metoda majorarii sau diminuarii;

b.

metoda autonoma sau a penultimei;

c.

metoda evaluarii directe, aplicandu-se bugetul pe programe;

ANS: C

43. Indicati ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale :

a.

conducatorii directiilor de specialitate din Consiliul judetean

b.

conducatorii institutiilor sau serviciilor publice din subordinea Consiliului judetean;

c.

presedintii Consiliilor judetene si primarii unitatilor administrativ-teritoriale;

ANS: C

44. Cresterea cheltuielilor bugetare si publice este determinata 

a.

de inflatia monetara asociata cu sporirea accelerata si repetata a preturilor, tarifelor si salariilor

b.

cheltuieli pentru subventii si transferuri ;

c.

transferurile primite din strainatate

ANS: A

45. Pentru indeplinirea functiilor sale, statul efectueaza urmatoarele cheltuieli:

a.

cheltuieli publice pentru scopuri sociale, cercetare-dezvoltare, militare,

functionarea aparatului de stat, cu caracter economic etc

b.

invatamant, sanatate, cultura si arta

c.

asistenta sociala si protectie sociala, precum si cele pentru activitate sportiva si de tineret.

ANS: A

46. Cine raspunde in fata Parlamentului Romaniei pentru executarea legii bugetului de stat?

a.

Ministerul Finantelor Publice;

b.

Presedintele Curtii de Conturi

c.

Guvernul Romaniei

ANS: B

47. Ce solutie se aplica in Romania daca bugetul de stat nu a fost aprobat in timp util de catre Parlament 

a.

daca nu a fost aprobat de catre Parlament pana la 31 decembrie, proiectul legii bugetului se considera adoptat in forma inaintata de Guvern;

b.

daca legea bugetului de stat nu a fost adoptata cu cel putin 3 zile inainte de expirarea exercitiului bugetar, se aplica in continuare prevederile bugetului pe anul incheiat pana la adoptarea noului buget;

c.

cheltuielile bugetare lunare se finanteaza in proportie de 1/3 din volumul aprobat al acestora pe exercitiul bugetar expirat;

ANS: B

48. In cursul exercitiului bugetar, legea anuala a bugetului de stat poate fi modificata prin legi rectificative adoptate de Parlament :

a.

poate fi modificata numai in semestrul I;

b.

este posibila numai o singura rectificare a legii bugetului de stat;

c.

sunt posibile mai multe rectificari ale legii bugetului de stat, in cursul exercitiului bugetar.

ANS: C

49. Cheltuielile pentru protectia sociala a somerilor vizeaza :

a.

ajutorul de somaj si recalificarea acestora;

b.

cheltuielilor curente si de personal;

c.

handicapatii.

ANS: A

50. Imprumuturile de stat folosite in mod neproductiv 

a.

nu sunt sunt purtatoare de dobanzi  ;

b.

produc beneficii pentru societati comerciale

c.

dezavantajeaza institutiile publice.

ANS: A

51. Indicati care sunt avantaje ale imprumuturilor de stat:

a.

consolideaza patrimoniul statului prin valorile viitoare reale create ca urmare a intrebuintarii in folos public a sumelor de bani imprumutate;

b.

cheltuirea cu eficienta a resurselor financiare

c.

angajeaza generatiile viitoare obligandu-le sa suporte cheltuielile de rambursare contractate mai ales pe termene lungi.

ANS: A

52. In raport de spatiul geografic, distingem urmatoarele categorii de imprumuturi de stat:

a.

imprumuturi bugetare internationale;

b.

imprumuturi interne

c.

imprumuturi concesionare

ANS: B

53. In ce scopuri se contracteaza imprumuturile de stat?

a.

sustinerea balantei de plati si a rezervei valutare;

b.

stimularea sectoarelor productive din economie;

c.

sprijinirea unor agenti economici;

ANS: A

54. Indicati sursele de plata pentru serviciul datoriei publice guvernamentale:

a.

sumele prevazute in bugetele beneficiarilor finali;

b.

fondul de rulment

c.

fondurile de asigurare obligatorie;

ANS: A

55. Titlurile de stat pot fi oferite spre vanzare sub conditia ca oferta sa includa urmatoarele elemente:

a.

numai denumirea si valoarea titlurilor de stat oferite;

b.

forma imprumutului de stat reprezentat prin titluri aferente - cu discont sau purtator de dobanda;

c.

numai data scadentei si optiunile incorporate

ANS: B

56. Ce conditii trebuie indeplinite pentru emiterea garantiilor de stat pentru imprumuturi contractate de agenti economici sau autoritati ale administratiei publice?

a.

acceptarea de catre agentul economic sau autoritatea administratiei publice a garantiei de stat;

b.

incheierea unei conventii intre Ministerul Finantelor Publice, in calitate de garant, si beneficiarul garantiei care sa prevada drepturile si obligatiile partilor;

c.

aprobarea Parlamentului si avizul Ministerului Justitiei.

ANS: B

57. Sursele de constituire a Fondului de risc pentru acoperirea riscurilor financiare prevazute de O.U.G. nr. 64/27.06.2007 privind datoria publica, sunt urmatoarele:

a.

fondurile de asigurare obligatorie;

b.

fondurile proprii ale institutiilor publice;

c.

dobanzile la disponibilitatile aflate in contul fondului de risc.

ANS: C

58. Care sunt cazurile de incetare a valabilitatii garantiilor de stat, conform O.U.G. nr. 64/27.06.2007?

a.

termenul de plata prevazut in scrisoarea de garantie a expirat;

b.

obligatiile aferente imprumutului garantat de stat sunt achitate partial;

c.

prelungirea acordului de imprumut subsidiar

ANS: A

59. In activitatea de contractare si de administrare a datoriei publice guvernamentale, Ministerul Finantelor Publice urmareste, tinand seama de conditiile de piata, urmatoarele obiective:

a.

diversificarea bazei de creditori;

b.

riscul de credit;

c.

emiterea de scrisori de garantie pentru imprumuturi.

ANS: A

60. Ministerul Finantelor Publice, ca singur contractant si administrator al datoriei publice guvernamentale directe si garantate are pentru indeplinirea acestui scop autoritatea de a intreprinde urmatoarele activitati:

a.

emite scrisori de garantie pentru imprumuturi;

b.

.prezinta decadal Guvernului si Parlamentului situatia imprumuturilor contractate direct de stat;

c.

elaboreaza propuneri pentru schimbarea valutei de contract a unui imprumut.

ANS: A

61. Care sunt principalele operatiuni autorizate sa fie efectuate de Ministerul Finantelor Publice pentru administrarea riscurilor asociate portofoliului datoriei publice guvernamentale?

a.

riscul de credit;

b.

rascumpararea titlurilor de stat pe piata secundara;

c.

solicitarea avizului Ministerului Justitiei.

ANS: B

62. Care sunt, in principal, datele care trebuie sa fie cuprinse in Registrele datoriei publice?

a.

nivelul ratelor dobanzilor

b.

creditele bugetare

c.

valoarea garantiilor, fara cea a imprumuturilor.

ANS: A

63. Care sunt categoriile de relatii banesti care formeaza obiectul notiunii de relatii financiare in sens larg ?

a.

relatiile financiare propriu-zise, adica finantele publice, transfer nerambursabil;

b.

finante private sau finante ale intreprinderilor;

c.

relatii de transfer a unei parti din produsul social.

ANS: A

64. Indicati care sunt fazele functiei de repartitie a finantelor publice:

a.

faza de control financiar;

b.

faza de distribuire (repartizare) a fondurilor publice pe beneficiari, persoane juridice si fizice;

c.

faza de analiza a oportunitatii.

ANS: B

65. Este adevarat ca functiile finantelor intreprinderii sunt urmatoarele?

a.

functia de repartitie si functia de control;

b.

functia de distribuire

c.

functia de personal;

ANS: A

66. Functia de repartitie a finantelor intreprinderii cuprinde:

a.

formarea capitalului, ce se manifesta si cu ocazia stabilirii participarii intreprinderii la constituirea fondurilor comunitatii locale sau a bugetului central;

b.

constituirea fondurilor speciale ;

c.

acordarea creditelor.

ANS: A

67. Functia de control a finantelor intreprinderii se manifesta :

a.

atat in procesul utilizarii capitalului cat si stabilirii obligatiilor bugetare;

b.

numai in procesul utilizarii capitalului;

c.

numai la efectuarea cheltuielilor bugetare

ANS: A

68. Cheltuielile bugetului de stat, dupa 1949, vizau, in principal:

a.

functionarea organelor puterii de stat, organelor administratiei de stat, organelor

judecatoresti si celor de procuratura;

b.

apararea tarii, donatii, cu destinatie speciala;

c.

stimularea activitatilor productive.

ANS: A

69. Pentru situatiile in care apar goluri temporare de casa se poate recurge la emisiune monetara sau la finantare directa de catre banci?

a.

da, se poate recurge numai la emisiune monetara;

b.

nu se poate recurge nici la emisiune monetara si nici la finantare directa decatre banci;

c.

da, se poate recurge numai la finantare directa de banci

ANS: B

70. Este necesara trecerea la bugetul pe programe pe termene medii si lungi, deoarece metodele clasice (traditionale) de evaluare a cheltuielilor publice, de dimensionare a acestora, au devenit limitate, intrucat:

a.

se bazeaza pe un volum prea mare de informatii;

b.

nu urmaresc in primul rand eficienta actiunilor care se intentioneaza a se realiza;

c.

urmaresc numai corelarea cheltuielilor la nivelul unor unitati care concura la infaptuirea unui obiectiv din resurse bugetare.

ANS: B

71. Raportul comun al Comisiilor de buget-finante din Parlament privitor la proiectul bugetului de stat face propuneri motivate constand in:

a.

adoptarea proiectului de buget, fara modificari;

b.

propuneri de cheltuieli ale ordonatorilor de credite;

c.

organizarea si tinerea la zi a evidentei patrimoniului.

ANS: A

72. Consolidarea imprumutului de stat si implicit a datoriei publice reprezinta :

a.

prelungirea termenului de rambursare a unui imprumut de stat;

b.

datoria publica flotanta

c.

datorie consolidata

ANS: A

73. Conversiunea imprumuturilor de stat este un procedeu ;

a.

de reducere a procentului dobanzii;

b.

substituire a unei datorii vechi cu o datorie noua;

c.

o novatiune a datoriei publice.

ANS: A

74. Amortizarea imprumuturilor de stat a fost caracterizata in mod traditional ca fiind:

a.

o reducere a capitalului imprumutat;

b.

o stergere a datoriei publice;

c.

o reducerea a dobanzii cuvenita creditorului.

ANS: A

75. Rambursarea datoriei publice guvernamentale reprezinta:

a.

o obligatie a statului neconditionata si irevocabila de plata a capitalului, dobanzilor, comisioanelor si a altor costuri aferente ;

b.

o obligatie aleatorie a statului;

c.

o obligatie a statului conditionata si revocabila de plata a statului.

ANS: A

76. Sursele de plata pentru serviciul datoriei publice guvernamentale sunt, dupa caz, urmatoarele:

a.

disponibilitatile contului curent general al Trezoreriei Statului si finantarile rambursabile

b.

fondurilor speciale

c.

cheltuielile prevazute cu aceasta destinatie in bugetul de stat;

ANS: A

77. Conform O.U.G. nr. 64/27.06.2007 pentru contractarea si administrarea datoriei publice locale se aplica prevederile:

a.

Legii nr. 273/2006;

b.

Legii nr. 500/2002;

c.

Legii nr. 313/2004 privind daroria publica ?

ANS: A

78.

Conform O.U.G. nr. 64/27.06.2007 art. 8, raportarea datoriei publice guvernamentale se face:

a.

de data de 30 iulie a anului urmator celui de raportare;

b.

de data de 30 iunie a anului urmator celui de raportare;

c.

de data de 30 septembrie a anului urmator celui de raportare;

ANS: A

79.

Cum era considerata Trezoreria in sistemul finantelor publice clasice:

a.

ca o casierie unde sunt depuse fondurile statului;

b.

ca o banca cu activitate de credit pe termen scurt

c.

ca o casierie si ca o banca.

ANS: C

80.

In finantele publice moderne s-au adaugat doua functii ale Trezoreriei, respectiv:

a.

de casierie si de banca

b.

de casierie si de control asupra ansamblului de activitati financiare ale natiunii;

c.

de control asupra ansamblului de activitati financiare ale natiunii si de instrument prin care statul isi procura resurse.

ANS: C

81.

Care sunt functiile esentiale ale finantelor publice moderne exercitate de Trezorerie ca urmare a evolutiei functiilor statului:

a.

de mentinere a echilibrului monedei si regularizare a economiei

b.

de mentinere a echilibrului monedei si de control

c.

de control si de casierie

ANS: A

82. Prin ce institutie se efectua executia de casa a bugetului de stat pana in anul 1990:

a.

Banca Nationala a Romaniei;

b.

Ministerul Finantelor

c.

Trezorerie.

ANS: A

83.

Prin ce institutie s-a desfasurat executia bugetara pana la aparitie HG nr. 78/1992:

a.

Banca Nationala a Romaniei;

b.

Banca Comerciala Romana;

c.

Banca Nationala a Romaniei

ANS: B

84.

Ce institutie a statului a fost autorizata prin HG nr. 78/1992 sa infiinteze trezorerii ale directiilor generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetene si a municipiului Bucuresti, administratiile financiare, circumscriptiile fiscale si perceptiile rurale:

a.

Banca Comerciala Romana

b.

Banca Nationala a Romaniei;

c.

Banca Nationala a Romaniei

ANS: C

85. Ce categorii de operatiuni se fac prin Trezoreria generala a statului:

a.

operatiuni de incasari in lei;

b.

operatiuni de incasari si plati in lei si in valuta;

c.

operatiuni de incasari si plati in lei.

ANS: B

86.

In ce mod este organizata Trezoreria statului:

a.

atat la nivel central, in cadrul Ministerului Economiei si Finantelor, cat si la nivelul unitatilor teritoriale ale Ministerului Finantelor;

b.

la nivel central, in cadrul Ministerului Economiei si Finantelor;

c.

la nivelul unitatilor teritoriale ale Ministerului Finantelor.

ANS: A

87.

In cadrul carei institutii functioneaza Contul General al Trezoreriei Statului:

a.

in cadrul Ministerului Economiei si Finantelor;

b.

in cadrul Bancii Nationale a Romaniei

c.

in cadrul Bancii Comerciale Romane.

ANS: B

88.

Din ce se formeaza soldul activ al Contului General al Trezoreriei Statului:

a.

din disponibilitatile Trezoreriei Centrale din Ministerul Economiei si Finantelor

b.

din disponibilitatile Trezoreriilor din cadrul unitatilor teritoriale ale Ministerului Economiei si Finantelor;

c.

din disponibilitatile Trezoreriei Centrale din Ministerul Economiei si Finantelor si din disponibilitatile Trezoreriilor din cadrul unitatilor teritoriale ale Ministerului Economiei si Finantelor.

ANS: C

89.

In bilantul carei institutii se include soldul Contului General al Trezoreriei Statului:

a.

Banca Nationala a Romaniei;

b.

Ministerul Economiei si Finantelor;

c.

Guvernul Romaniei.

ANS: A

90. Care este finantarea prioritara ce poate fi utilizata din disponibilitatile banesti ale Contului General al Trezoreriei Statului:

a.

finantarea temporara a deficitelor bugetului de stat din anii precedenti nefinantate prin imprumuturi de stat si ale bugetului asigurarilor sociale de stat, pana la alocarea de sume cu aceasta destinatie;

b.

acordarea de imprumuturi pentru golurile de casa ale bugetelor locale si ale fondurilor speciale

c.

acordarea de imprumuturi pentru rascumpararea titlurilor de stat.

ANS: A

91.

Care este finantarea prioritara ce poate fi utilizata din disponibilitatile banesti ale Contului General al Trezoreriei Statului:

a.

efectuarea de plasamente la banci si institutii financiare;

b.

plasamente in titluri de valoare cu risc zer

c.

finantarea deficitelor temporare ale bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetului Trezoreriei statului din exercitiul curent.

ANS: C

92. Ce institutie elaboreaza, administreaza si executa bugetul Trezoreriei statului:

a.

Banca Nationala a Romaniei;

b.

Ministerul Economiei si Finantelor;

c.

Ordonatorii principali de credite.

ANS: B

93. De catre ce institutie a statului se aproba bugetul Trezoreriei statului

a.

Guvernul Romaniei

b.

Ministerul Economiei si Finantelor

c.

Curtea de Conturi a Romaniei

ANS: A

94.

La ce interval de timp se intocmeste bugetul Trezoreriei statului:

a.

anual;

b.

trimestrial;

c.

semestrial.

ANS: A

95.

La ce interval de timp Ministerul Finantelor Publice elaboreaza bilantul general al Trezoreriei statului:

a.

trimestrial;

b.

trimestrial si anual;

c.

anual.

ANS: B

96.

Pana la ce data din anul urmator celui de executie Ministerul Finantelor Publice prezinta spre aprobare Guvernului bilantul general al Trezoreriei statului impreuna cu contul anual de executie a bugetului Trezoreriei statului:

a.

1 mai;

b.

1 septembrie

c.

1 iulie

ANS: C

97.

In ce an asigurarile sociale din Romania au avut cadrul legal reglementat pentru prima data prin Legea pentru organizarea meseriilor, creditului si asigurarilor muncitoresti:

a.

1912

b.

1918;

c.

1921

ANS: A

98.

Ce teorie a stat la baza stabilirii despagubirilor pentru accidentele de munca pana la adoptarea Legii pentru organizarea meseriilor, creditului si asigurarilor muncitoresti din 1912:

a.

teoria raspunderii delictuale

b.

teoria raspunderii administrative

c.

teoria raspunderii penale

ANS: A

99.

Ce teorie a raspunderii privind despagubirile pentru accidentele de munca a condus la impunerea obligativitatii asigurarilor:

a.

teoria raspunderii delictuale;

b.

teoria raspunderii delictuale;

c.

teoria riscului profesional.

ANS: C

100.

In cadrul carei categorii de teorie a raspunderii privind despagubirile pentru accidentele de munca patronul era raspunzator pentru orice accident al lucratorului:

a.

teoria riscului profesional;

b.

teoria raspunderii contractuale;

c.

teoria raspunderii delictuale.

ANS: A

101.

In ce an a fost adoptata Legea pentru unificarea asigurarilor sociale care acoperea boala, maternitatea, decesele, accidentele si invaliditatea:

a.

1931;

b.

1933;

c.

1935

ANS: B

102.

Cum sunt acoperite in prezent riscurile din procesul de munca:

a.

prin bugetul asigurarilor sociale de stat

b.

prin bugetele fondurilor speciale;

c.

prin bugetul de stat

ANS: A

103.

Din ce buget sunt acoperite sumele necesare sistemului de pensii, indemnizatiilor de somaj, concediilor medicale si de maternitate, pensiilor de invaliditate, pentru ajutoare sociale, pentru bilete de tratament si odihna, pentru reconversie profesionala si ajutoare de deces:

a.

din bugetele locale

b.

din bugetele institutiilor si serviciilor publice;

c.

din bugetul asigurarilor sociale de stat.

ANS: C

104. In responsabilitatea carui minister este bugetul asigurarilor sociale de stat:

a.

Ministerul Economiei si Finantelor;

b.

Ministerul Muncii;

c.

Ministerul Sanatatii

ANS: B

105.

Care este cota procentuala a contributiilor de asigurari sociale stabilita in sarcina angajatorului pentru conditii normale de munca:

a.

29%;

b.

32%;

c.

34%

ANS: A

106.

Care este cota procentuala a contributiilor de asigurari sociale stabilita in sarcina angajatorului pentru conditii deosebite de munca:

a.

29%;

b.

32%;

c.

34%.

ANS: C

107. Care este cota procentuala a contributiilor de asigurari sociale stabilita in sarcina angajatilor, indiferent de conditiile de munca:

a.

6,5%

b.

8,5%;

c.

9,5%

ANS: C

108. Care este cota procentuala a contributiei la bugetul asigurarilor pentru somaj in sarcina angajatorilor:

a.

1%;

b.

2%

c.

3%

ANS: B

109. Care este cota procentuala a contributiei la bugetul asigurarilor pentru somaj in sarcina angajatilor:

a.

1%;

b.

2%;

c.

3%

ANS: A

110.

Din care buget sunt acoperite cheltuielile necesare functionarii Casei Nationale de Pensii si alte Drepturi de Asigurari Sociale:

a.

bugetul asigurarilor sociale de stat

b.

bugetele locale;

c.

bugetele fondurilor speciale

ANS: A

111.

Ce principiu aplicabil bugetelor unitatilor administrativ teritoriale se realizeaza prin dezbaterea publica a proiectului de buget:

a.

principiul transparentei si publicitatii

b.

principiul unitatii;

c.

principiul anualitatii

ANS: A

112.

In cadrul carui principiu aplicabil bugetelor unitatilor administrativ teritoriale veniturile si cheltuielile bugetare sunt aprobate pentru o perioada de un an care corespunde cu exercitiul financiar bugetar:

a.

principiul unitatii;

b.

principiul anualitatii;

c.

principiul specializarii bugetare.

ANS: B

113.

Obiectul carui principiu aplicabil bugetelor unitatilor administrativ teritoriale il constituie inscrierea si aprobarea prin buget a veniturilor pe surse de provenienta si a cheltuielilor pe categorii dupa natura lor economica si destinatia lor:

a.

principiul echilibrului;

b.

principiul solidaritatii;

c.

principiul specializarii bugetare

ANS: C

114.

Carui principiu aplicabil bugetelor unitatilor administrativ teritoriale ii este caracteristica acoperirea integrala a cheltuielilor unui buget din veniturile bugetului respectiv:

a.

principiul echilibrului;

b.

principiul consultarii;

c.

principiul proportionalitatii.

ANS: A

115.

In baza carui principiu aplicabil bugetelor unitatilor administrativ teritoriale acestea au dreptul la resurse financiare suficiente pe care sa le utilizeze in exercitarea atributiilor lor in conditiile legii si sa stabileasca nivelul impozitelor si taxelor locale:

a.

principiul solidaritatii;

b.

principiul proportionalitatii

c.

principiul autonomiei financiare locale.

ANS: C

116.

Potrivit carui principiu aplicabil bugetelor unitatilor administrativ teritoriale se poate realiza ajutorarea unitatilor administrativ teritoriale, precum si a persoanelor fizice aflate in situatie de extrema dificultate prin alocarea de sume din fondul de rezerva bugetara al bugetului local:

a.

principiul solidaritatii;

b.

principiul echilibrului;

c.

principiul consultarii

ANS: A

117.

In ce termen de la primirea limitelor de cheltuieli ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat si celorlalte bugete transmit autoritatilor locale sumele aferente, in vederea includerii lor in proiectele de buget:

a.

cinci zile

b.

zece zile

c.

cincisprezece zile.

ANS: B

118.

Pana la ce data ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale depun proiectele de buget la directiile generale ale finantelor publice si estimarile pe urmatorii trei ani:

a.

1 iulie;

b.

1 iunie;

c.

15 iulie.

ANS: A

119.

Pana la ce data directiile generale ale finantelor publice transmit la Ministerul Economiei si Finantelor proiectele bugetelor locale pe ansamblul judetului si municipiului Bucuresti:

a.

1 iulie;

b.

1 iunie

c.

15 iulie.

ANS: C

120.

In ce termen de la publicarea bugetului de stat in Monitorul oficial Ministerul Economiei si Finantelor transmite directiilor generale ale finantelor publice sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si transferurile consolidate aprobate din bugetul de stat:

a.

cinci zile

b.

zece zile

c.

cincisprezece zile.

ANS: A

121.

In ce termen de la publicarea bugetelor locale locuitorii pot depune contestatii care trebuie rezolvate in termen de cinci zile:

a.

cinci zile;

b.

zece zile

c.

cincisprezece zile

ANS: C

122.

In ce termen de la publicarea bugetului de stat autoritatile deliberative trebuie sa aprobe proiectele bugetelor locale:

a.

30 de zile

b.

45 de zile;

c.

60 de zile

ANS: B

123.

Din ce categorie de ordonatori de credite ai bugetelor locale fac parte primarii unitatilor administrativ teritoriale:

a.

ordonatori principali de credite

b.

ordonatori secundari de credite;

c.

ordonatori tertiari de credite;

ANS: A

124.

Din ce categorie de ordonatori de credite ai bugetelor locale fac parte presedintii consiliilor judetene:

a.

ordonatori secundari de credite;

b.

ordonatori principali de credite;

c.

ordonatori tertiari de credite;

ANS: B

125.

De catre ce institutie este aprobata repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor bugetelor locale pentru sumele defalcate si transferurile de la bugetul de stat:

a.

Ministerul Economiei si Finantelor

b.

ordonatori principali de credite ai bugetelor locale;

c.

ordonatori secundari sau tertiari de credite ai bugetelor locale.

ANS: A

126.

De catre ce institutie este aprobata repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor bugetelor locale pentru bugetele locale si bugetele institutiilor publice finantate integral din venituri proprii:

a.

Ministerul Economiei si Finantelor;

b.

ordonatori principali de credite ai bugetelor locale;

c.

ordonatori secundari sau tertiari de credite ai bugetelor locale.

ANS: B

127.

Cand ce se poate face utilizarea sumelor prevazute in bugetele locale:

a.

dupa deschiderea de catre ordonatorii principali a creditelor bugetare aprobate;

b.

dupa majorarea cheltuielilor de personal;

c.

dupa angajarea cheltuielilor.

ANS: A

128. Prin intermediul caror institutii se face executia de casa a bugetelor locale

a.

consiliile locale

b.

unitatile din teritoriu ale Bancii Nationale Romane;

c.

unitatile administrativ teritoriale ale Trezoreriei statului.

ANS: C

129.

La ce interval de timp se face alocarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat de catre directiile generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti:

a.

lunar;

b.

trimestrial;

c.

semestrial.

ANS: A

130.

Pana la ce data se intocmeste si se aproba contul anual de executie de catre consiliul local pentru comune si orase si de catre consiliul judetean la nivelul judetului:

a.

31 martie din anul urmator

b.

31 aprilie din anul urmator

c.

31 mai din anul urmator

ANS: C

131.

La ce interval de timp ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale depun la directiile generale ale finantelor publice judetene sau a municipiului Bucuresti situatii financiare privind executia bugetara:

a.

trimestrial si anual;

b.

semestrial;

c.

lunar.

ANS: A

132.

De catre ce institutie trebuie aprobate situatiile financiare privind executia bugetelor locale:

a.

ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale;

b.

directiile generale ale finantelor publice judetene;

c.

autoritatile deliberative ale unitatilor administrativ teritoriale (consiliile locale si judetene).

ANS: C

133.

Care dintre urmatoarele venituri sunt venituri proprii ale bugetelor locale:

a.

impozitul pe profit de la regiile autonome si societatile comerciale sub autoritatea consiliilor judetene;

b.

sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat

c.

donatii si sponsorizari.

ANS: A

134.

Care este cota ce se aloca lunar la bugetele locale ale comunelor, oraselor si municipiilor pe al caror teritoriu isi desfasoara activitatea de impozite din impozitul pe venit incasat la bugetul de stat:

a.

13%

b.

47%

c.

22%

ANS: B

135.

Care este cota ce se aloca lunar la bugetul local al judetului din impozitul pe venit incasat la bugetul de stat:

a.

47%;

b.

13%;

c.

22%.

ANS: B

136.

Care este cota ce se aloca lunar intr-un cont distinct, pe seama directiilor generale ale finantelor publice pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraselor, municipiilor si al judetelor din impozitul pe venit incasat la bugetul de stat:

a.

13%

b.

47%

c.

22%

ANS: C

137.

Care sunt criteriile de incadrare a unitatilor administrativ teritoriale intr-o stare de dificultate financiara, respectiv criza financiara:

a.

neachitarea obligatiilor de plata lichide si exigibile mai mare de 90 de zile si un volum al acestora ce depaseste 15% din bugetul local;

b.

neachitarea obligatiilor de plata lichide si exigibile mai mare de 60 de zile si un volum al acestora ce depaseste 15% din bugetul local;

c.

neachitarea obligatiilor de plata lichide si exigibile mai mare de 90 de zile si un volum al acestora ce depaseste 25% din bugetul local.

ANS: A

138.

In ce termen ordonatorul principal de credite trebuie sa convoace autoritatea deliberativa de la sesizarea situatiei de criza financiara a unitatii administrativ teritoriale:

a.

10 zile;

b.

5 zile

c.

15 zile.

ANS: B

139.

In ce mod inceteaza starea de criza financiara a unitatii administrativ teritoriale:

a.

prin aprobarea unitatii deliberative;

b.

prin aprobarea ordonatorului principal de credite

c.

prin aprobarea structurii teritoriale a Curtii de Conturi.

ANS: A

140. In ce conditii se poate produce insolventa unitatilor administrativ teritoriale:

a.

cand obligatiile de plata lichide si exigibile sunt mai vechi de 120 de zile si depasesc 50% din bugetul anual, fara a se lua in calcul si cele aflate in litigiu contractual

b.

cand obligatiile de plata lichide si exigibile sunt mai vechi de 140 de zile si depasesc 50% din bugetul anual, fara a se lua in calcul si cele aflate in litigiu contractual;

c.

cand obligatiile de plata lichide si exigibile sunt mai vechi de 120 de zile si depasesc 60% din bugetul anual, fara a se lua in calcul si cele aflate in litigiu contractual.

ANS: A

141.

In ce termen de la constatarea starii de insolventa a unitatii administrativ teritoriale ordonatorul principal de credite are obligatia sa ceara tribunalului constatarea acestuia:

a.

25 de zile

b.

20 de zile

c.

15 zile

ANS: C

142.

Aparitia bugetului statului a fost determinata de :

a.

necesitatea corelarii cheltuielilor publice cu veniturile publice din fiecare an 

b.

dezvoltarea forþelor de productie si cresterea productivitatii muncii ;

c.

nici o varianta nu este adevarata.

ANS: A

143. Procedeul financiar al bugetului a aparut prima data in 

a.

Franta - sec. XVII 

b.

Franta - sec XIX

c.

Anglia - sec. XIX

ANS: C

144.

In perioada de dinainte de introducerea procedeului bugetului a existat o distinctie intre sursele din care se finantau treburile publice si cele proprii domnitorului ?

a.

nu era nici o distinctie ;

b.

incepand cu secolul al XV-lea s-au constituit distinct visteria, proprietate a domnului si camara pentru treburile publice ;

c.

nici o varianta nu este adevarata.

ANS: C

145.

Dupa modul lor de asezare, darile in perioada feudala erau :

a.

dari de repartitie si dari de cotitate 

b.

dari de repartitie ,dari de cotitate si prelevari ;

c.

nici o varianta nu este adevarata.

ANS: A

146. In perioada feudala darile se stabileau astfel 

a.

cele de cotitate in functie de potentialul fiscal al contribuabilului iar cele de repartitie in functie de materia impozabila ;

b.

ambele in functie de potentialul fiscal al contribuabilului ;

c.

darile de cotitate in functie de materia impozabila iar darile de repartitie in functie de potentialul fiscal al contribuabilului.

ANS: C

147. Aparatul fiscal, in perioada feudala, indeplinea urmatoarele activitati :

a.

elaborarea, aprobarea si executia bugetului ;

b.

constatarea numarului contribuabililor si a averii lor; asezarea darilor; urmarirea in caz de neexecutare si perceperea darilor;

c.

nici o varianta n nici o varianta nu este corecta .

ANS: B

148.

In perioada feudala, populatia era impartita, din punct de vedere fiscal in :

a.

bresle fiscale si birnici 

b.

gospodari si clerul inalt 

c.

nici o varianta nu este corecta.

ANS: A

149.

In tarile romane, conceptul de buget este utilizat pentru prima data :

a.

in Constitutia din 1866

b.

in Constitutia din 1933 

c.

in Regulamentele Organice.

ANS: C

150.

Potrivit Constitutiei, bugetul public national este alcatuit din :

a.

bugetul administratiei centrale si bugetele locale 

b.

bugetul de stat, bugetele unitatilor administrativ teriotoriale, bugetul trezoreriei, bugetele institutiilor publice finantate integral din venituri proprii sau din bugetul de stat ;

c.

bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele unitatilor administrativ-teritoriale.

ANS: C

151. Pe langa elementele bugetului public national, sistemul unitar de bugete mai cuprinde

a.

bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei satatului, bugetele institutiilor publice finantate integral sau partial dein bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale, dupa caz, bugetele institutiilor publice finantate integral din venituri proprii, bugetul fondurilor provenite din fonduri externe contractate sau garantate de stat si ale caror rambursare, dobanzi si alte costuri se asigura din fonduri publice ;

b.

bugetele fondurilor speciale si bugetul fondurilor externe nerambursabile ;

c.

nici o varianta nu este corecta.

ANS: C

152. In doctrina bugetul a fost definit ca 

a.

un stat de prevedere a veniturilor si cheltuielilor pe o perioada determinata sau ca un program de cheltuieli ce urmeaza a se efectua si de venituri ce urmeaza a se realiza intr-o perioada determinata.

b.

actul care prevede si autorizeaza, in prealabil in fiecare an, cheltuielile si veniturile comunitatilor;

c.

actul de stabilire si autorizare a veniturilor si cheltuielilor anuale ale statului.

ANS: A

153.

Care sunt caracteristicile bugetului:

a.

caracteristica de act juridic consensual;

b.

de act de stabilire a veniturilor si cheltuielilor si de act autorizator emanand de la legislativ ;

c.

nici o varianta nu este corecta.

ANS: B

154.

Variantele de organizare bugetara publica:

a.

sunt aceleasi indiferent de forma de organizare a statului;

b.

sunt diferite in functie de organizarea statelor;

c.

sunt la fel si in statele unitare si in statele federative

ANS: B

155.

Ca natura juridica bugetul a fost considerat:

a.

fie act administrativ, fie lege, fie act administrativ autorizator;

b.

fie act conditie, fie lege, fie lege si act administrativ;

c.

act juridic sinalagmatic.

ANS: B

156. Ce cuprinde partea de venituri a bugetului?

a.

Venituri fiscale si venituri nefiscale

b.

Venituri directe si venituri indirecte

c.

Venituri curente si venituri de capital

ANS: C

157. Din ce venituri sunt alcatuite veniturile curente?

a.

Venituri fiscale si venituri nefiscale

b.

Venituri directe si venituri indirecte

c.

Venituri curente si venituri de capital

ANS: A

158. Ce venituri sunt incluse in veniturile fiscale?

a.

Taxe si impozite

b.

Impozite directe si impozite indirecte

c.

impozitul pe salarii, impozitul pe dividende

ANS: B

159. Impozitele directe includ:

a.

impozitul pe salarii, impozitul pe profit, impozitul pe dividende

b.

impozitul pe salarii, accizele, impozitul pe dividende

c.

impozitul pe salarii, tax ape valoarea adaugata, impozitul pe dividende

ANS: A

160. Impozitele indirecte includ:

a.

Accizele, impozitul pe salarii, taxa pe valoarea adaugata

b.

Accizele, impozitul pe profit, taxa pe valoarea adaugata

c.

Accizele, taxele vamale, taxa pe valoarea adaugata

ANS: C

161. Veniturile nefiscale sunt stabilite a se realiza din:

a.

varasaminte din profitul net al regiilor autonome

b.

accize

c.

sume defalcate din TVA

ANS: A

162. Care sunt veniturile din capital?

a.

Se constituie din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice si din valorificarea stocurilor de la rezervele de stat si de mobilizare

b.

Se constituie din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice si din valorificarea stocurilor de la rezervele private si de mobilizare

c.

Se constituie din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice si din valorificarea stocurilor de la rezervele de stat si de imobilizare

ANS: A

163. Ce este clasificatia bugetara?

a.

reprezinta gruparea veniturilor si cheltuielilor bugetare intr-o ordine obligatorie si dupa criterii unitare

b.

reprezinta gruparea veniturilor sau cheltuielilor bugetare intr-o ordine obligatorie si dupa criterii complexe

c.

reprezinta gruparea veniturilor si cheltuielilor bugetare intr-o ordine aleatorie si dupa criterii complexe

ANS: A

164. Ce cuprinde clasificatia bugetara, in general, la venituri ?

a.

numai venituri fiscale

b.

numai impozitele directe

c.

incasari din imprumuturi

ANS: C

165. Clasificatia cheltuielilor este alcatuita pe

a.

Parti, capitole, subcapitole, articole si alineate

b.

Parti, capitole, articole si alineate

c.

Parti, paragrafe, capitole, subcapitole, articole si alineate

ANS: A

166. Care sunt principiile care stau la baza elaborarii bugetului de stat, bugetului asigurarii sociale de stat, bugetelor locale si bugetelor fondurilor speciale, conform Legii privind finantele publice:

1. principiul unicitatii

2. principiul universalitatii

3. principiul echilibrului

4. principiul realitatii

5. principiul anualitatii

6. principiul publicitatii

a.

1+2+4+5+6

b.

2+3+4+5+6

c.

1+2+3+4+5+6

ANS: C

167. Principiul potrivit caruia toate veniturile si toate cheltuielile bugetare ar trebui sa fie cuprinse intr-un singur document si ca statul are un singur buget poarta denumirea de:

a.

Principiul universalitatii

b.

Principiul echilibrului

c.

Principiul unicitatii

ANS: C

168. Principiul potrivit caruia toate veniturile si toate cheltuielile bugetare ar trebui sa fie cuprinse in buget poarta denumirea de:

a.

Principiul universalitatii

b.

Principiul echilibrului

c.

Principiul publicitatii

ANS: A

169. Principiul potrivit caruia veniturile si cheltuielile bugetare ar trebui sa fie cel putin egale poarta denumirea de:

a.

Principiul universalitatii

b.

Principiul echilibrului

c.

Principiul publicitatii

ANS: B

170. Principiul potrivit caruia determinarea veniturilor si cheltuielilor se face prin metoda evaluarii directe poarta denumirea de:

a.

Principiul realitatii

b.

Principiul publicitatii

c.

Principiul universalitatii

ANS: A

171. Principiul potrivit caruia bugetul public national se elaboreaza, aproba si executa pe o perioada de un an poarta denumirea de:

a.

Principiul realitatii

b.

Principiul publicitatii

c.

Principiul anualitatii

ANS: C

172. Principiul potrivit caruia bugetul public naþional se publica in Monitorul Oficial poarta denumirea de:

a.

Principiul realitatii

b.

Principiul publicitatii

c.

Principiul publicitatii

ANS: B

173. Procedura bugetara reprezinta:

a.

elaborarea proiectului bugetului public national, precum si celelalte operatiuni privind aprobarea , executarea si ordonantarea acestuia

b.

elaborarea proiectului bugetului de stat, precum si celelalte operatiuni privind aprobarea si executarea acestuia

c.

elaborarea proiectului bugetului de stat, precum si celelalte operatiuni privind aprobarea si executarea, lichidarea si ordonantarea acestuia

ANS: B

174. Cine elaboreaza proiectul bugetului de stat?

a.

Guvernul

b.

Ministerul Finantelor Publice

c.

Parlamentul

ANS: B

175. Cine sunt ordonatori principali de credite ai bugetului stat?

a.

Ministrii

b.

Prefectii

c.

primarii

ANS: A

176. De cate feluri sunt ordonatorii de credite ai bugetului de stat?

a.

Doua

b.

Trei

c.

cinci

ANS: B

177. Care sunt metodele clasice de determinare a veniturilor bugetului de stat?

1. metoda evaluarii direct

2. metoda reportarii veniturilor

3.metoda rationalizarii optiunilor bugetare

a.

1+3

b.

2+3

c.

1+2

ANS: C

178. Faza procesului de de executie bugetara in care se confirma ca livrarile de bunuri si de sevicii au fost efectuate sau alte creante au fost verificate si ca plata poate fi realizata poarta denumirea de:

a.

lichidarea cheltuielilor

b.

ordonantarea cheltuielilor

c.

plata cheltuielilor

ANS: B

179. Faza procesului de executie bugetara in care se verifica existenta angajamentelor, se determina sau se verifica realitatea sumei datorate, se verifica conditiile de exigibilitate ale angajamentului, pe baza documentelor justificative care sa ateste operatiunile respective, poarta denumirea de:

a.

lichidarea cheltuielilor

b.

ordonantarea cheltuielilor

c.

plata cheltuielilor

ANS: A

180. Care sunt fondurile la dispozitia Guvernului?

a) Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului

b) Fondul de interventie la dispozitia Guvernului

c) Fondul de calamitati la dispozitia Guvernului

a.

a) + b)

b.

a) + c)

c.

b) + c)

ANS: A

181. Daca in cursul executiei bugetare se fac propuneri de acte normative a caror aplicare necesita majorarea cheltuielilor aprobate sau reducerea veniturilor,

a.

initiatorii sunt obligati sa prevada si mijloacele necesare acoperirii golului de venituri sau sporului de cheltuieli

b.

initiatorii sunt obligati sa elaboreze un proiect de lege pe care sa il supuna aprobarii Parlamentului;

c.

initiatorii sunt obligati sa supuna aprobarii Ministerului Finantelor publice proiectul de majorare a cheltuielilor sau de reducere a veniturilor.

ANS: A

182.

Care sunt instituþiile publice in definirea facuta de Legea finantelor publice?

a.

Parlamentul, Administraþia Prezidentiala, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice, alte autoritati publice, institutiile publice autonome, precum si institutiile supraordonate acestora, indiferent de modul de finantare a acestora

b.

Parlamentul, Administraþia Prezidentiala, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice, alte autoritati publice, institutiile publice autonome, precum si institutiile din subordinea acestora, indiferent de modul de finantare a acestora

c.

Parlamentul, Administratia Prezidentiala, ministerele, celelalte organe de specialitate ale guvernului, alte autoritati publice, institutiile publice autonome, precum si institutiile din subordinea acestora, indiferent de modul de finantare a acestora

ANS: B

183. Bugetele institutiilor publice sunt finantate

a.

integral din bugetul de stat

b.

partial din bugetul de stat si partial din bugetul local

c.

integral sau partial din bugetul de stat sau bugetele locale

ANS: C

184. Executia bugetara se realizeaza in patru faze:

a) repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor bugetare

b) executia de casa a bugetului de stat

c) realizarea veniturilor bugetare

d) constituirea fondurilor aflate la dispozitia Guvernului

e) efectuarea cheltuielilor bugetare

f) raportarea creditelor bugetare

a.

a+b+e+f

b.

b+c+d+f

c.

a+b+c+e

ANS: C

185. Precizati care sunt factori in functie de care se face repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor bugetului de stat :

a.

termenele de obtinere a creditelor bugetare

b.

15 martie a fiecarui an

c.

perioada in care este necesara efectuarea cheltuielilor

ANS: C

186. Prin executia de casa a bugetului se asigura:

a.

incasarea cheltuielilor bugetare;

b.

efectuarea peste limita creditelor bugetare si pentru destinatiile aprobate;

c.

gestionarea datoriei publice interne prin urmarirea imprumuturilor guvernamentale interne si externe si a celor garantate de stat, rambursarea ratelor la scadenta, plata dobanzilor, comisioanelor si spezelor aferente.

ANS: C

187. Ce norme trebuie sa respecte realizarea veniturilor bugetare?

a. impozitele, taxele si orice alte venituri se inscriu in bugetul de stat numai daca au fost stabilite prin lege;

b.prin legea bugetara anuala se aproba lista veniturilor si cheltuielilor

c.este interzisa perceperea sub orice titlu si sub orice denumire, de contributii directe si indirecte, in afara celor prevazute de lege

a.

a+c

b.

a+b

c.

a+b+c

ANS: C

188. Contul general anual de executie cuprinde la venituri:

a.

prevederi initiale;

b.

prevederi definitive

c.

incasari realizate

ANS: C

189. Destinatiile pentru care se pot utiliza disponibilitatile din contul general al trezoreriei publice sunt

a.

finantarea investitiilor straine

b.

finantarea definitiva a deficitelor bugetelor locale

c.

acordarea de imprumuturi pentru acoperirea unor goluri temporare de casa la bugetele locale

ANS: C

.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1572
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou



Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024. All rights reserved