Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AdministratieDrept


FILIATIA FATA DE TATA A COPILULUI DIN AFARA CASATORIEI

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic




FILIATIA FATA DE TATA A COPILULUI DIN AFARA CASATORIEI

Conform art. 56 C. fam., stabillirea filiatiei fata de tata a copilului din afara casatoriei se poate face prin recunoastere sau prin hotarare judecatoreasca de admitere a actiunii in stabilirea paternitatii.





Recunoasterea de paternitate (art. 57 C. fam.)

Recunoasterea de paternitate reprezinta declaratia facuta de bunavoie de un barbat, in una din formele prevazute de lege, prin care acesta marturiseste ca este tatal unui copil. Aceasta are o natura juridica mixta, de act juridic si de mijloc de proba. Este un act juridic unilateral, solemn, pur si simplu, personal (mostenitorii barbatului nu pot sa o faca, insa poate fi facuta de un minor intre 14 si 18 ani, fara incuviintare, sau de un interzis judecatoresc in momentele de luciditate ori de un mandatar cu procura autentica speciala), declarativ, irevocabil si produce efecte erga omnes.

Poate fi recunoscuta paternitatea oricarui copil nascut in afara casatoriei, adica copilul conceput si nascut de o mama necasatorita, sau copilul din casatorie caruia i s-a tagaduit cu succes paternitatea. Copilul decedat poate fi recunoscut numai daca a lasat descendenti firesti. Copilul deja recunoscut poate fi recunoscut de un alt barbat, insa ofiterul de stare civila are dreptul sa refuze inregistrarea acesteia, pana cand prima recunoastere este inlaturata pe calea contestatiei.

Conform art. 57 alin. 2 C. fam., recunoasterea de paternitate se poate face prin declaratie la serviciul de stare civila o data cu inregistrarea nasterii sau oricand dupa aceasta, prin inscris autentic depus la orice primarie care il va trimite primariei ce are in pastrare actul de nastere al celui recunoscut sau prin testament, o copie legalizata acestuia putand fi depusa la primaria locului de domiciliu.

Ca urmare a recunoasterii, se stabileste filiatia copilului fata de acel barbat in mod retroactiv, de la nastere, dar copilul pastreaza situatia unuia din afara casatoriei. Recunoasterea are efecte si in privinta numelui de familie si domiciliul copilului, obligatia de intretinere si succesiunea.

Recunoasterea paternitatii va fi nula absolut daca s-a recunoscut un copil din casatorie sau un copil decedat, care nu a lasat descendenti, ori daca nu s-a facut de tata personal sau s-a facut in alta forma decat cea prevazuta de lege. Nulitatea relativa a recunoasterii intervine, potrivit unei opinii din doctrina, in cazul vicierii consimtamantului celui care face recunoasterea, prin eroare, dol sau violenta.

Contestarea recunoasterii de paternitate

Conform art. 58 alin. 1 C. fam., recunoasterea care nu corespunde adevarului poate fi contestata de orice persoana interesata prin actiunea in contestarea recunoasterii de paternitate.

Reclamant poate fi orice persoana interesata (ex.: copilul recunoscut, descendentii sai, mama acestuia, barbatul care a facut recunoasterea aflat in eroare de fapt, mostenitorii sai, procurorul). Parat este pretinsul tata, mostenitorii sai, copilul recunoscut sau descendentii lui.

Se poate folosi orice mijloc de proba, sarcina probei revenind reclamantului. Acesta trebuie sa dovedeasca ca recunoasterea nu corespunde realitatii, deoarece in perioada de conceptie barbatul care a facut recunoasterea nu a intretinut relatii intime cu mama copilului sau este in imposibilitatea biologica de a procrea ori mama a intretinut relatii intime cu un alt barbat. Daca contestarea recunoasterii de paternitate este facuta de mama, de copilul recunoscut sau de catre descendentii acestuia, sarcina probei se rastoarna, revenind paratului.

Actiunea este imprescriptibila. Ca efect al hotararii judecatoresti, legatura de filiatie dispare retroactiv fata de barbatul care a facut recunoasterea, inregistrandu-se o mentiune in acest sens pe marginea actului de nastere. Copilul este considerat ca fiind din afara casatoriei. El va reveni la numele avut anterior recunoasterii si va trebui sa restituie succesiunea primita.

Actiunea in stabilirea paternitatii copilului din afara casatoriei

(art. 59-60 C. fam.)

Actiunea in stabilirea paternitatii copilului din afara casatoriei are ca obiect determinarea legaturii de filiatie dintre un copil din afara casatoriei si tatal sau.



Instanta competenta este judecatoria de la domiciliul paratului.

Conform art. 59 C. fam., reclamant este copilul, actiunea fiind strict personala (mostenitorii lui pot doar sa o continue). Daca acesta are varsta sub 14 ani, actiunea este pornita de mama in numele copilului. In cazul mama a decedat sau este pusa sub interdictie, actiunea este promovata de reprezentantul legal al copilului, fara incuviintarea autoritatii tutelare. Copilul intre 14 si 18 ani poate introduce singur actiunea, fara incuviintarea mamei. Copilul major promoveaza singur aceasta actiune. Procurorul nu o poate sa o promoveze. Copilul recunoscut si cel adoptat pot introduce aceasta actiune in instanta, pe cand cel din casatorie, cel conceput si cel decedat nu o pot face. Odata pornita aceasta actiune, mama sau reprezentantul legal nu pot renunta la ea.

Paratul este pretinsul tata, mostenitorii lui ori statul, daca el nu are mostenitori.

Potrivit art. 60 C. fam., actiunea se poate promova in termen de 1 an de la nasterea copilului, de la data cand hotararea judecatoreasca de admitere a actiunii in tagada paternitatii a ramas irevocabila, de la data cand mama a incetat convietuirea cu pretinsul tata al copilului sau de la data cand acesta a incetat sa presteze intretinere copilului. In situatia in care tatal a incetat convietuirea cu mama sau prestarea intretinerii si le-a reluat mai inainte de expirarea termenului de 1 an, aceasta constituie o cauza de intrerupere a cursului prescriptiei, dupa incetarea careia va curge un nou termen de prescriptie extinctiva.

Reclamantul solicita instantei sa se constate ca paratul este tatal copilului. Sarcina probei revine reclamantului, el putand folosi orice mijloc de proba pentru a dovedi faptul nasterii copilului, relatiile intime dintre mama copilului si pretinsul tata in perioada legala de conceptie in scopul stabilirii certe a faptului ca acesta este tatal copilului.

Paratul se poate apara pe cale de exceptie invocand tardivitatea actiunii, sau pe fond, dovedind ca nu a avut relatii intime cu mama copilului sau recunoscand ca a avut relatii intime, dar acestea nu au dus la nasterea copilului. Expertiza genetica este concludenta in acest caz. Invocarea de catre parat in aparare a faptului ca femeia a intretinut relatii intime cu mai multi barbati in perioada de conceptie nu trebuie sa-l determine pe judecator la respingerea actiunii, ci trebuie luata in considerare in ansamblul probelor. Dovada convietuirii dintre mama si parat sau a prestarii intretinerii de catre parat sunt suficiente pentru demonstarea filiatiei, daca acesta refuza sa se prezinte pentru efectuarea expertizei medico-legale. Daca in urma expertizei serologice se constata ca pretinsul tata si copilul nu au grupe de sange compatibile, este cert ca el nu este tatal. Insa, daca din expertiza rezulta ca cei doi au grupe sanguine compatibile, acest lucru nu duce la stabilirea directa a paternitatii. Expertiza antropologica sau cea dactiloscopica sunt simple indicii care trebuie completate cu alte probe. Marturisirea paratului la interogatoriu privind recunoasterea copilului este suficienta pentru stabilirea paternitatii.

Ca efect al hotararii judecatoresti de admitere a actiunii in stabilirea paternitatii, se considera ca barbatul respectiv este in mod retroactiv tatal copilului, avand situatia unui copil din afara casatoriei. Hotararea instantei se inregistreaza prin mentiune pe marginea actului de nastere, eliberandu-se un nou certificat de nastere. Numele de familie al copilului va fi numele mamei, cu exceptia cazului in care mama a cerut ca minorul sa poarte numele tatalui, iar instanta i-a incuviintat cererea. Domiciliul minorului va fi la mama, de regula, dar, in cazul neintelegerii parintilor, va decide instanta. Drepturile si indatoririle parintesti se exercita de catre mama, de regula, celalalt parinte avand dreptul de a avea legaturi personale cu copilul si de a veghea la cresterea si educarea lui. Tatal este obligat la plata pensiei de intretinere pentru copilul minor. El vine la succesiunea acestuia si a rudelor lui.

Hotararea instantei poate fi apelata in termen de 15 zile.

Contestarea paternitatii stabilite prin hotarare judecatoreasca

Actiunea in contestarea paternitatii stabilite prin hotarare judecatoreasca este inadmisibila daca s-au administrat probe si judecatorul a admis actiunea in stabilirea paternitatii. Dar, daca recunoasterea de paternitate s-a facut in cadrul procesului, contestarea recunoasterii este admisibila intrucat paternitatea nu a fost stabilita de instanta, aceasta doar constatand recunoasterea.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1285
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site