Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AdministratieDrept


Felurile competentei

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
NOTIUNI GENERALE PRIVIND PARTILE RAPORTULUI JURIDIC CIVIL
Subiectii actiunii penale
APLICAREA LEGII PENALE IN SPATIU
Trasaturile si clasificarea serviciului public
Clasificarea constitutiilor
ELEMENTE DE DREPT PENAL - Partea speciala
SUCCESIUNILE – DREPT ROMAN
TEORIA OBLIGATIILOR
Desfaurarea procesului si sistemul proceduri legisactiunilor
Conflictul din Tibet - Aplicarea normelor dreptului international umanitar

Felurile competentei

§1. Definitie si clasificare.




Putem defini competenta ca fiind capacitatea unui organ judiciar de a indeplini acte procesuale, care sa fie valabile si sa produca efectele prevazute de lege, aptitudinea functionala a unui organ judiciar de a instrumenta o anumita cauza penala, aflata intr-un anumit stadiu.

In ceea ce priveste competenta instantelor, din punct de vedere functional:

- judecatoriile judeca numai in prima instanta;

- tribunalele si curtile de apel judeca in prima instanta, in apel si in recurs;

- Inalta Curte de Casatie si Justitie judeca numai in prima instanta si in recurs.

Din reglementarile legale in vigoare distingem intre norme de competenta materiala, norme de competenta dupa calitatea persoanei si norme de competenta teritoriala.   

Din punct de vedere material este de retinut ca legea procesual penala stabileste o competenta generala a judecatoriei, care judeca in prima instanta toate infractiunile, cu exceptia celor date prin lege in competenta altor instante. Totodata judecatoria are competenta de a solutiona si alte cazuri anume prevazute de lege.

In cazul celorlalte instante (tribunale, curti de apel si Inalta Curte de Casatie si Justitie) acestea judeca in prima instanta numai in cazurile anume prevazute de lege, acestea fiind chemate sa judece in prima instanta infractiuni mai grave cum ar fi de ex:

- omor, talharie, dare si luare de mita etc. (tribunalul);

- infractiuni contra statului ( curtea de apel);

- infractiuni savarsite de membrii ai guvernului, de deputati si senatori (I.C.C.J.).

Din punct de vedere al calitatii persoanei, exista instante militare, corespunzatoare in grad celor civile si care judeca, in prima instanta, in functie de calitatea de militar a inculpatului: tribunal militar, tribunal militar teritorial, curte militara de apel.

Tot dupa calitatea persoanei, normele de competenta prevad ca persoanele avand anumite calitati, sa fie judecate in prima instanta de anumite instante, cum ar fi de exemplu:

- infractiunile comise de judecatorii de la judecatorii si tribunale si de procurorii de la parchetele care functioneaza pe langa aceste instante, precum si de controlorii financiari ai Curtii de Conturi sunt de competenta curtilor de apel in prima instanta;

- infractiunile comise de senatori si deputati;de membrii Guvernului;de judecatorii Curtii Constitutionale, de membrii Curtii de Conturi, de presedintele Consiliului Legislativ si de Avocatul Poporului, maresali, amirali, generali si chestori;sefii cultelor religioase organizate in conditiile legii si de ceilalti membri ai Inaltului Cler, care au cel putin rangul de arhiereu sau echivalent al acestuia;de catre membrii Consiliului Superior al Magistraturii, de judecatorii si magistratii asistenti de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, de judecatorii de la curtile de apel si Curtea Militara de Apel, precum si de procurorii de la parchetele de pe langa aceste instante si de procurorii Parchetului National Anticoruptie, sunt de competenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie in prima instanta.

Normele de competenta teritoriala stabilesc care anume instante, din punct de vedere teritorial, sunt chemate sa solutioneze o anumita cauza penala. Legea stabileste o competenta alternativa, fiind competenta sa solutioneze o anumita cauza instanta de la:

a) locul unde a fost savarsita infractiunea;

b) locul unde a fost prins faptuitorul;

c) locul unde locuieste faptuitorul;

d) locul unde locuieste persoana vatamata.

Judecarea cauzei revine aceleia dintre instantele competente potrivit alin. 1, in a carei circumscriptie s-a efectuat urmarirea penala.

Cand urmarirea penala se efectueaza de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau de catre parchetele de pe langa curtile de apel ori de pe langa tribunale sau de catre un organ de cercetare central ori judetean, procurorul, prin rechizitoriu, stabileste careia dintre instantele prevazute in alin. 1 ii revine competenta de a judeca, tinand seama ca, in raport cu imprejurarile cauzei, sa fie asigurata buna desfasurare a procesului penal.

Prin 'locul savarsirii infractiunii' se intelege locul unde s-a desfasurat activitatea infractionala, in totul sau in parte, ori locul unde s-a produs rezultatul acesteia.

Art. 31 Cod de procedura penala

Competenta pentru infractiunile savarsite in strainatate

Infractiunile savarsite in afara teritoriului tarii se judeca, dupa caz, de catre instantele civile sau militare in a caror circumscriptie isi are domiciliul sau locuieste faptuitorul. Daca acesta nu are domiciliul si nici nu locuieste in Romania, iar fapta este de competenta judecatoriei, se judeca de Judecatoria Sectorului 2, iar in celelalte cazuri, de instanta competenta dupa materie si calitatea persoanei, din municipiul Bucuresti, afara de cazul cand prin lege se dispune altfel.

Infractiunea savarsita pe o nava este de competenta instantei in a carei circumscriptie se afla primul port roman in care ancoreaza nava, afara de cazul in care prin lege se dispune altfel.

Infractiunea savarsita pe o aeronava este de competenta instantei in a carei circumscriptie se afla primul loc de aterizare pe teritoriul roman.

Daca nava nu ancoreaza intr-un port roman sau daca aeronava nu aterizeaza pe teritoriul roman, competenta este cea prevazuta in alin. 1, afara de cazul in care prin lege se dispune altfel.

Competenta materiala, personala si fuctionala

EXTRAS din Cod de procedura penala

Art.25 Cod de procedura penala

Competenta judecatoriei

Judecatoria judeca in prima instanta toate infractiunile, cu exceptia celor date prin lege in competenta altor instante.

Judecatoria solutioneaza si alte cazuri anume prevazute de lege.

Art.26 Cod de procedura penala

Competenta tribunalului militar

Tribunalul militar:

1. judeca in prima instanta:

a) infractiunile prevazute in art. 331 - 352 din Codul penal, precum si alte infractiuni savarsite in legatura cu indatoririle de serviciu, comise de militari pana la gradul de colonel inclusiv, cu exceptia celor date in competenta altor instante.

b) *** Abrogata

2. judeca si solutioneaza si alte cauze anume prevazute de lege.

Art.27 Cod de procedura penala

Competenta tribunalului

Tribunalul:

1. judeca in prima instanta:

a) infractiunile prevazute de Codul penal in art.174 - 177, art.179, art.189 alin. 3 - 5, art.197 alin. 3,art.211 alin. 3, art.212 alin. 3, art.215 alin. 5, art.254,art.255, art.257,art.266 - 270, art.2791,art.312 si art.317, precum si infractiunea de contrabanda, daca a avut ca obiect arme, munitii sau materii explozive ori radioactive;



b) infractiunile savarsite cu intentie, care au avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei;

c) *** Abrogata

d) infractiunea de spalare a banilor, precum si infractiunile privind traficul si consumul ilicit de droguri;

e) infractiunea de bancruta frauduloasa, daca fapta priveste sistemul bancar;

e^1) infractiunile la regimul drepturilor de proprietate intelectuala si industriala;

f) alte infractiuni date prin lege in competenta sa;

2. ca instanta de apel, judeca apelurile impotriva hotararilor penale pronuntate de judecatorii in prima instanta;

3. ca instanta de recurs, judeca recursurile impotriva hotararilor penale pronuntate de judecatorii in cazurile anume prevazute de lege;

4. solutioneaza conflictele de competenta ivite intre judecatoriile din circumscriptia sa, precum si alte cazuri anume prevazute de lege.

Art.28 Cod de procedura penala

Competenta tribunalului militar teritorial

Tribunalul militar teritorial:

1. judeca in prima instanta:

a)infractiunile mentionate in art.27 pct. 1 lit. a) - e^1), savarsite in legatura cu indatoririle de serviciu, de militari pana la gradul de colonel inclusiv;

b) alte infractiuni date prin lege in competenta sa;

2. ca instanta de apel, judeca apelurile impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de tribunalele militare, cu exceptia infractiunilor contra ordinii si disciplinei militare, sanctionate de lege cu pedeapsa inchisorii de cel mult 2 ani;

3. ca instanta de recurs, judeca recursurile impotriva hotararilor pronuntate de tribunalele militare in cazul infractiunilor contra ordinii si disciplinei militare, sanctionate de lege cu pedeapsa inchisorii de cel mult 2 ani, precum si in alte cazuri anume prevazute de lege;

4. solutioneaza conflictele de competenta ivite intre tribunalele militare din circumscriptia sa, precum si alte cazuri anume prevazute de lege.

Art. 281 Cod de procedura penala

Competenta Curtii de Apel

Curtea de Apel:

1. judeca in prima instanta:

a) infractiunile prevazute de Codul penal in art.155 - 173 si infractiunile privind siguranta nationala a Romaniei prevazute in legi speciale;

a^1) infractiunile prevazute de Codul penal in art. 2531,art. 273 - 276 cand s-a produs o catastrofa de cale ferata si art. 356 - 361;

b) infractiunile savarsite de judecatorii de la judecatorii si tribunale si de procurorii de la parchetele care functioneaza pe langa aceste instante, precum si de controlorii financiari ai Curtii de Conturi;

c) *** Abrogata

d) alte infractiuni date prin lege in competenta sa;

e) *** Abrogata

f) *** Abrogata

2. ca instanta de apel, judeca apelurile impotriva hotararilor penale pronuntate in prima instanta de tribunale;

3. ca instanta de recurs, judeca recursurile impotriva hotararilor penale pronuntate de tribunale in apel, precum si in alte cazuri anume prevazute de lege;

4. solutioneaza conflictele de competenta ivite intre tribunale sau intre judecatorii si tribunale din circumscriptia sa ori intre judecatorii din circumscriptia unor tribunale diferite aflate in circumscriptia Curtii, precum si alte cazuri anume prevazute de lege;

5. solutioneaza cererile prin care s-a solicitat extradarea sau transferul persoanelor condamnate in strainatate.

Art. 282 Cod de procedura penala

Competenta Curtii Militare de Apel

Curtea Militara de Apel:

1. judeca in prima instanta:

a) infractiunile prevazute de Codul penal in art.155 - 173 si art.356 - 361, savarsite de militari;

b) infractiunile savarsite de judecatorii tribunalelor militare si ai tribunalelor militare teritoriale, precum si de procurorii militari de la parchetele militare de pe langa aceste instante;

c) alte infractiuni date prin lege in competenta sa;

2. ca instanta de apel, judeca apelurile impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de tribunalele militare teritoriale;

3. ca instanta de recurs, judeca recursurile impotriva hotararilor pronuntate de tribunalele militare teritoriale in apel, precum si in alte cazuri anume prevazute de lege;

4. solutioneaza conflictele de competenta ivite intre tribunalele militare teritoriale sau intre tribunalele militare si tribunalele militare teritoriale ori intre tribunalele militare din raza de competenta a unor tribunale militare teritoriale diferite, precum si alte cazuri anume prevazute de lege.

Art.29 Cod de procedura penala

Competenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie

Inalta Curte de Casatie si Justitie:

1. judeca in prima instanta:

a) infractiunile savarsite de senatori si deputati;

b) infractiunile savarsite de membrii Guvernului;

c) infractiunile savarsite de judecatorii Curtii Constitutionale, de membrii Curtii de Conturi, de presedintele Consiliului Legislativ si de Avocatul Poporului;

d) infractiunile savarsite de maresali, amirali, generali si chestori;

e) infractiunile savarsite de sefii cultelor religioase organizate in conditiile legii si de ceilalti membri ai Inaltului Cler, care au cel putin rangul de arhiereu sau echivalent al acestuia;

e^1) infractiunile savarsite de catre membrii Consiliului Superior al Magistraturii;

f) infractiunile savarsite de judecatorii si magistratii asistenti de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, de judecatorii de la curtile de apel si Curtea Militara de Apel, precum si de procurorii de la parchetele de pe langa aceste instante si de procurorii Parchetului National Anticoruptie;

g) alte cauze date prin lege in competenta sa;

2. ca instanta de recurs, judeca:

a) recursurile impotriva hotararilor penale pronuntate, in prima instanta, de curtile de apel si Curtea Militara de Apel;

b) recursurile impotriva hotararilor penale pronuntate, ca instante de apel, de curtile de apel si Curtea Militara de Apel;

c) recursurile impotriva hotararilor penale pronuntate, in prima instanta, de sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, precum si alte cazuri prevazute de lege;




3. judeca recursurile in interesul legii;

*** Abrogat

5. solutioneaza:

a) conflictele de competenta in cazurile in care Inalta Curte de Casatie si Justitie este instanta superioara comuna;

b) cazurile in care cursul justitiei este intrerupt;

c) cererile de stramutare.

d) alte cazuri anume prevazute de lege.

Sectiunea II

Competenta teritoriala

Art.30 Cod de procedura penala

Competenta pentru infractiunile savarsite in tara

Competenta dupa teritoriu este determinata de:

a) locul unde a fost savarsita infractiunea;

b) locul unde a fost prins faptuitorul;

c) locul unde locuieste faptuitorul;

d) locul unde locuieste persoana vatamata.

Judecarea cauzei revine aceleia dintre instantele competente potrivit alin. 1, in a carei circumscriptie s-a efectuat urmarirea penala.

Cand urmarirea penala se efectueaza de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau de catre parchetele de pe langa curtile de apel ori de pe langa tribunale sau de catre un organ de cercetare central ori judetean, procurorul, prin rechizitoriu, stabileste careia dintre instantele prevazute in alin. 1 ii revine competenta de a judeca, tinand seama ca, in raport cu imprejurarile cauzei, sa fie asigurata buna desfasurare a procesului penal.

Prin 'locul savarsirii infractiunii' se intelege locul unde s-a desfasurat activitatea infractionala, in totul sau in parte, ori locul unde s-a produs rezultatul acesteia.

Art.31 Cod de procedura penala

Competenta pentru infractiunile savarsite in strainatate

Infractiunile savarsite in afara teritoriului tarii se judeca, dupa caz, de catre instantele civile sau militare in a caror circumscriptie isi are domiciliul sau locuieste faptuitorul. Daca acesta nu are domiciliul si nici nu locuieste in Romania, iar fapta este de competenta judecatoriei, se judeca de Judecatoria Sectorului 2, iar in celelalte cazuri, de instanta competenta dupa materie si calitatea persoanei, din municipiul Bucuresti, afara de cazul cand prin lege se dispune altfel.

Infractiunea savarsita pe o nava este de competenta instantei in a carei circumscriptie se afla primul port roman in care ancoreaza nava, afara de cazul in care prin lege se dispune altfel.

Infractiunea savarsita pe o aeronava este de competenta instantei in a carei circumscriptie se afla primul loc de aterizare pe teritoriul roman.

Daca nava nu ancoreaza intr-un port roman sau daca aeronava nu aterizeaza pe teritoriul roman, competenta este cea prevazuta in alin. 1, afara de cazul in care prin lege se dispune altfel.

Indivizibilitatea si conexitatea

Legea procesual penala reglementeaza si posibilitatea reunirii cauzelor pentru anumite cauze de indivizibilitate si conexitate. Exista trei cazuri de indivizibilitate, respectiv:

a) cand la savarsirea unei infractiuni au participat mai multe persoane;

b) cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite prin acelasi act;

c) in cazul infractiunii continuate sau in orice alte cazuri cand doua sau mai multe acte materiale alcatuiesc o singura infractiune.

De asemenea, art.34 C. proc. pen. reglementeaza 4 cazuri de conexitate:

a) cand doua sau mai multe infractiuni sunt savarsite prin acte diferite, de una sau de mai multe persoane impreuna, in acelasi timp si in acelasi loc;

b) cand doua sau mai multe infractiuni sunt savarsite in timp ori in loc diferit, dupa o prealabila intelegere intre infractori;

c) cand o infractiune este savarsita pentru a pregati, a inlesni sau a ascunde comiterea altei infractiuni, ori este savarsita pentru a inlesni sau a asigura sustragerea de la raspundere penala a faptuitorului altei infractiuni;

d) cand intre doua sau mai multe infractiuni exista legatura si reunirea cauzelor se impune pentru o buna infaptuire a justitiei.

In caz de indivizibilitate sau conexitate, daca competenta in raport cu diferitii faptuitori ori diferitele fapte apartine, potrivit legii, mai multor instante de grad egal, competenta de a judeca toate faptele si pe toti faptuitorii revine instantei mai intai sesizate, iar daca competenta dupa natura faptelor sau dupa calitatea persoanelor apartine unor instante de grad diferit, competenta de a judeca toate cauzele reunite revine instantei superioare in grad.

Daca dintre instante una este civila, iar alta militara, competenta revine instantei civile.

Daca instanta militara este superioara in grad, competenta revine instantei civile echivalente in grad cu instanta militara.

Competenta de a judeca cauzele reunite ramane dobandita instantei, chiar daca pentru fapta sau pentru faptuitorul care a determinat competenta acestei instante s-a dispus disjungerea sau incetarea procesului penal ori s-a pronuntat achitarea.

Tainuirea, favorizarea infractorului si nedenuntarea unor infractiuni sunt de competenta instantei care judeca infractiunea la care acestea se refera iar daca competenta dupa calitatea persoanelor apartine unor instante de grad diferit, competenta de a judeca toate cauzele reunite revine instantei superioare in grad.

Instanta competenta a hotari reunirea cauzelor este instanta careia ii revine competenta de judecata, potrivit dispozitiilor art.35 C. proc. pen., iar in cazul prevazut in art.35 alin. 3 C. proc. pen (o instanta militara superioara in grad si una civila echivalenta in grad cu instanta militara), reunirea cauzelor se hotaraste de instanta militara, care trimite dosarul instantei civile careia ii revine competenta.

Daca reunirea dosarelor este posibila si, pentru buna administrare a justitiei ea trebuie sa reprezinte regula, sunt si unele situatii in care este necesara disjungerea cauzei, cu privire la anumite fapte sau anumiti inculpati, imprejurare permisa de art.38 C. proc. pen. disjungerea este posibila numai in cazul de indivizibilitate prevazut in art. 33 lit. a) Cod de procedura penala, precum si in toate cazurile de conexitate.

Exceptia de necompetenta materiala si cea de necompetenta dupa calitatea persoanei pot fi ridicate in tot cursul procesului penal, pana la pronuntarea hotararii definitive.

Exceptia de necompetenta teritoriala poate fi ridicata numai pana la citirea actului de sesizare in fata primei instante de judecata.

Exceptiile de necompetenta pot fi ridicate de procuror, de oricare dintre parti, sau puse in discutia partilor din oficiu.

In caz ca instanta gaseste intemeiata exceptia de necompetenta, o admite si isi va declina competenta in favoarea instantei competente. Actele de procedura indeplinite si masurile dispuse de instanta necompetenta pot fi mentinute de instanta competenta careia i s-a trimis dosarul, in cazul in care declinarea a fost determinata de competenta materiala sau dupa calitatea persoanei, instanta careia i s-a trimis cauza poate folosi actele indeplinite si poate mentine masurile dispuse de instanta desesizata. In cazul declinarii pentru necompetenta teritoriala, actele indeplinite ori masurile dispuse se mentin.

Hotararea de declinare a competentei nu este supusa apelului si nici recursului, fiind o exceptie de la principiul general de drept potrivit caruia o hotarare judecatoreasca data in prima instanta poate fi atacata cu cel putin o cale de atac.



Dispozitii comune

ART. 39 Codul de procedura penala

Exceptii de necompetenta

Exceptia de necompetenta materiala si cea de necompetenta dupa calitatea persoanei pot fi ridicate in tot cursul procesului penal, pana la pronuntarea hotararii definitive.

Exceptia de necompetenta teritoriala poate fi ridicata numai pana la citirea actului de sesizare in fata primei instante de judecata.

Exceptiile de necompetenta pot fi ridicate de procuror, de oricare dintre parti, sau puse in discutia partilor din oficiu.

ART. 40 Codul de procedura penala

Competenta in caz de schimbare a calitatii inculpatului

Cand competenta instantei este determinata de calitatea inculpatului, instanta ramane competenta sa judece chiar daca inculpatul, dupa savarsirea infractiunii, nu mai are acea calitate, in cazurile cand:

a) fapta are legatura cu atributiile de serviciu ale faptuitorului;

b) s-a dat o hotarare in prima instanta.

Dobandirea calitatii dupa savarsirea infractiunii nu determina schimbarea competentei, cu exceptia infractiunilor savarsite de persoanele prevazute in art. 29 pct. 1.

ART. 41 Codul de procedura penala

Competenta in caz de schimbare a incadrarii juridice sau a calificarii

Instanta sesizata cu judecarea unei infractiuni ramane competenta a o judeca chiar daca constata, dupa efectuarea cercetarii judecatoresti, ca infractiunea este de competenta instantei inferioare.

Schimbarea calificarii faptei printr-o lege noua, intervenita in cursul judecarii cauzei, nu atrage incompetenta instantei de judecata, afara de cazul cand prin acea lege s-ar dispune altfel.

ART. 42 Codul de procedura penala

Declinarea de competenta

Instanta de judecata care isi declina competenta trimite dosarul instantei de judecata aratata ca fiind competenta prin hotararea de declinare.

Daca declinarea a fost determinata de competenta materiala sau dupa calitatea persoanei, instanta careia i s-a trimis cauza poate folosi actele indeplinite si poate mentine masurile dispuse de instanta desesizata.

In cazul declinarii pentru necompetenta teritoriala, actele indeplinite ori masurile dispuse se mentin.

Hotararea de declinare a competentei nu este supusa apelului si nici recursului.

ART. 43 Codul de procedura penala

Conflictul de competenta

Cand doua sau mai multe instante se recunosc competente a judeca aceeasi cauza ori isi declina competenta, conflictul pozitiv sau negativ de competenta se solutioneaza de instanta ierarhic superioara comuna.

Cand conflictul de competenta se iveste intre o instanta civila si una militara, solutionarea conflictului este de competenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Instanta ierarhic superioara comuna este sesizata in caz de conflict pozitiv, de catre instanta care s-a declarat cea din urma competenta, iar in caz de conflict negativ, de catre instanta care si-a declinat cea din urma competenta.

In toate cazurile, sesizarea se poate face si de procuror sau de parti.

Pana la solutionarea conflictului pozitiv de competenta judecata se suspenda.

Instanta care si-a declinat competenta ori s-a declarat competenta cea din urma ia masurile si efectueaza actele ce reclama urgenta.

Instanta ierarhic superioara comuna hotaraste asupra conflictului de competenta cu citarea partilor.

Cand instanta sesizata cu solutionarea conflictului de competenta constata ca acea cauza este de competenta altei instante decat cele intre care a intervenit conflictul si fata de care nu este instanta superioara comuna trimite dosarul instantei superioare comune.

Instanta careia i s-a trimis cauza prin hotararea de stabilire a competentei nu se mai poate declara necompetenta, afara de cazul in care, in urma noii situatii de fapt ce rezulta din completarea cercetarii judecatoresti, se constata ca fapta constituie o infractiune data prin lege in competenta altei instante.

Instanta careia i s-a trimis cauza aplica in mod corespunzator dispozitiile art. 42 alin. 2.

ART. 44 Codul de procedura penala

Chestiuni prealabile

Instanta penala este competenta sa judece orice chestiune prealabila de care depinde solutionarea cauzei, chiar daca prin natura ei acea chestiune este de competenta altei instante.

Chestiunea prealabila se judeca de catre instanta penala, potrivit regulilor si mijloacelor de proba privitoare la materia careia ii apartine acea chestiune.

Hotararea definitiva a instantei civile, asupra unei imprejurari ce constituie o chestiune prealabila in procesul penal, are autoritate de lucru judecat in fata instantei penale.

ART. 45 Codul de procedura penala

Dispozitii care se aplica la urmarirea penala

(1) Dispozitiile cuprinse in art. 30 - 36, 38, 40, 42 si 44 se aplica in mod corespunzator si in cursul urmaririi penale.

(1^1) Prevederile art. 35 alin. 4 nu se aplica in faza de urmarire penala.

(1^2) Declinarea de competenta se dispune prin ordonanta.

(2) Cand nici unul din locurile aratate in art. 30 alin. 1 nu este cunoscut, competenta revine organului de urmarire penala care a fost mai intai sesizat.

(3) In caz de sesizari simultane, precaderea se stabileste in ordinea enumerarii de la art. 30 alin. 1.

(4) Daca in raport cu vreunul din criteriile aratate in art. 30 alin. 1 sunt competente mai multe organe de urmarire penala, competenta revine organului care a fost mai intai sesizat.

(5) Urmarirea penala a infractiunilor savarsite in conditiile prevazute in art. 31 se efectueaza de catre organul de urmarire penala din circumscriptia instantei competente sa judece cauza.

(6) Conflictul de competenta intre doi sau mai multi procurori se rezolva de catre procurorul superior comun acestora. Cand conflictul se iveste intre doua sau mai multe organe de cercetare penala, competenta se stabileste de catre procurorul care exercita supravegherea activitatii de cercetare penala a acestor organe.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 529
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site