Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AdministratieDrept


INCIDENTE PROCEDURALE PRIVIND COMPUNEREA SI CONSTITUIREA INSTANTEI. STRAMUTAREA PRICINILOR.

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic




DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
CONTROLUL ACTIVITATII ORGANELOR ADMINISTRATIEI PUBLICE
CONTRACTELE ADMINISTRATIVE
Principiul reciprocitatii
Notiunea de serviciu public
PROCEDURA REORGANIZARII JUDICIARE SI A FALIMENTULUI
Dreptul intern - izvor secundar al extradarii
Principiul legalitatii
ACTELE DE PROCEDURA. CITAREA SI COMUNICAREA ACTELOR DE PROCEDURA
DEZBATEREA PROCESULUI CIVIL
Notiunea de administratie publica



INCIDENTE PROCEDURALE PRIVIND COMPUNEREA SI CONSTITUIREA INSTANTEI. STRAMUTAREA PRICINILOR.

hotararea trebuie sa fie data in conditii de obiectivitate => judecatorul nu trebuie sa fie interesat in cauza pe care o judeca si sa nu fie pus in situatia de a se pronunta de doua ori asupra ei.





DELEGAREA INSTANTEI

partea interesata poatre cere CSJ sa desemneze o alta instanta de acelasi grad cu cea competenta, atunci cand aceasta din urma, datorita unor imprejurari exceptionale este impiedicata un timp mai indelungat sa functioneze.

INCOMPATIBILITATEA

Judecatorul nu poate face parte din completul de judecata in urmatoarele situatii:

a pronuntat o hotarare intr-o pricina => nu poate judeca in apel sau recurs;

nu se poate pronunta in aceeasi pricina care a fost casata cu trimitere si rejudecarea cauzei;

nu se poate pronunta daca a fost martor, expert sau arbitru in aceeasi cauza.

reglementata prin norme imperative => se poate ridica exceptia de oricare din parti, de catre procuror sau de catre instanta din oficiu, in fata instantei de fond, de apel sau de recurs.

ABTINEREA SI RECUZAREA

cazurile de abtinere si de recuzare (art. 27) si pentru procurori, grefieri, magistratii-asistenti de la CSJ si expertii mai putin pentru lit. g:

a.      cand judecatorul, sotul sau, ascendentii sau descendentii au vreun interes, sau cand judecatorul este sot, ruda sau afin pana la gradul al IV lea cu vreuna din parti;

b.      cand judecatorul este sot, ruda sau afin in linie directa sau colaterala, pana la gradul al IV lea inclusiv, cu avocatul sau mandatarul unei parti sau daca este casatorit cu fratele ori sora sotului unei din aceste persoane;

c.       cand sotul in viata si nedespartit al judecatorului este ruda sau afin al uneia din parti pana la gradul al IV lea inclusiv, sau daca, fiind incetat din viata sau despartit, au ramas copii;

d.      daca judecatorul, sotul sau rudele lor pana la gradul al IV lea au o pricina asemanatoare cu cea care se judeca sau daca au o judecata la instanta la care una din parti este judecator;

e.       daca intre acele persoane si una din parti a fost o judecata penala in timp de 5 ani inaintea recuzarii;

f.        daca judecatorul este tutore sau curator al uneia din parti;

g.       daca judecatorul a primit de la una din parti daruri sau fagaduieli de daruri;

h.       daca judecatorul si-a spus parerea cu privire la pricina;

i.         daca exista vrajmasie intre judecator, sotul sau una din rudele sale pana la gradul al IV lea si una din parti, sotul sau una din rudele acestuia pana la gradul al III lea.

abtinerea norma imperativa; recuzarea norma dispozitiva;

abtinerea se propune de catre judecator, iar recuzarea de catre partea interesata (verbal sau in scris pentru fiecare judecator) inainte de inceperea dezbaterilor;

judecata cererii se face in camera de consiliu, fara prezenta partilor, si in timpul acesta nu se face nici un act de procedura; instanta competenta se pronunta asupra cererii printr-o incheiere si va arata si ce acte facute de judecatorul care s-a abtinut sau a fost recuzat vor fi pastrate;

incheierea prin care instanta s-a pronuntat asupra admiterii, ca si cea prin care a admis recuzarea NU sunt atacabile; incheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca odata cu fondul.

STRAMUTAREA PRICINILOR

se poate cere:

pe motiv de rudenie sau de afinitate (cand una din parti are doua rude sau afini pana la gradul al IV lea printre magistratii de la instanta sesizata); cerere facuta de partea interesata numai inaintea inceperii oricarei dezbateri; competenta apartine instantei ierarhic superioare;



banuiala legitima (se presupune ca obiectivitatea poate fi stirbita de imprejurarile cauzei, a calitatii partilor sau vrajmasiei locale); cerere facuta de partea interesata in orice stare a pricinii; competenta apartine CSJ;

siguranta publica; cerere facuta de procurorul care pune concluzii la CSJ in orice stare a pricinii; competenta apartine CSJ;

solutionarea cererii in secret, in camera de consiliu, cu participarea partilor; presedintele instantei poate cere suspendarea cauzei; hotararea (Ciobanu apreciaza ca ar trebui sa fie vorba despre o sentinta pentru ca cererea de stramutare se da in fond, chiar daca nu este vorba de fondul litigiului) se da fara motivare si nu e supusa nici unei cai de atac (de lege lata ar trebui sa fie atacata pe calea contestatiei in anulare dca sunt indeplinite conditiile); daca cererea se admite, cauza se trimite spre judecata unei alte instante de acelasi grad, aratandu-se in ce masura actele indeplinite de instanta vor fi pastrate;

in cazul in care nu s-a suspendat pricina si hotararea de stramutare s-a dat dupa ce instanta s-a pronuntat, in literatura s-a propus ca hotararea sa fie considerata neavenita si instanta la care s-a stramutat sa se pronunte pe fond ca si cum prima hotarare nu ar exista.

EXCEPTIA DE NECOMPETENTA

mijlocul procesual prin care se invoca necompetenta contestata pe parcursul procesului (dupa sesizarea instantei si inainte de pronuntarea unei hotarari);

daca s-a pronuntat o hotarare in prima instanta se invoca necompetenta prin apel;

daca s-a pronuntat o hotarare irevocabila - se invoca necompetenta prin recurs;

exceptia de necompetenta absoluta incalca competenta generala, materiala si teritoriala exclusiva; poate fi invocata de oricare din parti, de procuror sau de instanta, pe tot parcursul procesului;

exceptia de necompetenta relativa incalca competenta teritoriala (mai putin cea exclusiva); poate fi invocata numai de catre parat;

daca exceptia este admisa, instanta hotaraste instanta competenta sau organul jurisdictional competent, apoi isi declina competenta; daca este competent un organ al statului fara activitate jurisdictionala, nu isi declina competenta, ci respinge cererea ca inadmisibila; daca litigiul are un element de extraneitate, admitandu-se exceptia, se respinge cererea ca nefiind de competenta instantelor romane;

impotriva hotararii de dezinvestire-investire se poate face apel si recurs in termen de 15 zile de la pronuntare, iar dupa ce devine irevocabila, dosarul se trimite la instanta competenta;

actele de procedura facute de instanta necompetenta sunt nule, cu exceptia probelor care raman castigate cauzei si nu vor fi refacute decat pentru motive temeinice.

CONFLICTELE DE COMPETENTA

in cazul in care instanta care a primit dosarul prin hotararea de declinare a competentei data de alta instanta constata ca este necompetenta si competenta apartine instantei care a trimis dosarul => conflict de competenta negativ (mai multe instante sesizate cu aceeasi cerere, cel putin una sa fie competenta, s-au declarat competente prin hotarari ramase definitive iar declinarile sunt reciproce);

daca se declara ambele competente in cazul normelor de competenta teritoriala alternativa conflict pozitiv;

conflictele de competenta se rezolva pe calea regulatorului de competenta de catre instanta superioara comuna instantelor aflate in conflict;

instanta in fata careia s-a ivit conflictul, in cazul conflictului pozitiv, si ultima instanta care s-a pronuntat asupra competentei, in cazul conflictului negativ va suspenda din oficiu orice alta procedura si va inainta dosarul instantei competente sa solutioneze conflictul (dreptul de a sesiza aceasta instanta nu apartine partilor);

instanta competenta sa solutioneze conflictul hotaraste in camera de consiliu, fara citarea partilor; trimiterea dosarului la instanta competenta se face numai dupa ramanerea irevocabila a regulatorului (care poate fi atacat cu recurs in termen de 5 zile de la pronuntare; recursul solutionat de instanta ierarhic superioara / sectiile unite ale CSJ, cu citarea partilor); instanta careia i se trimite dosarul nu isi va mai putea declina competenta, daca nu au aparut temeiuri noi;

conflicte intre instante si alte organe cu activitate jurisdictionale se rezolva, la sesizarea instantei unde s-a ivit conflictul, de catre instanta ierarhic superioara.







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1881
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site