Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AdministratieDrept


REPERE FUNDAMENTALE ALE JURISPRUDENTEI CURTII DE JUSTITIE A COMUNITATILOR EUROPENE

Drept



+ Font mai mare | - Font mai mic



MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

DIRECTIA GENERALA AFACERI JURIDICE

OFICIUL DREPT COMUNITAR



REPERE FUNDAMENTALE

ALE JURISPRUDENTEI CURTII DE JUSTITIE A COMUNITATILOR EUROPENE

I.    Libera circulatie a marfurilor

1. Cazul: Rewe-Zentrale AG vs. Bundesmonopolverwaltung fr Branntwein (Cassis de Dijon), nr.12078, 20 februarie 1979

Situatia de fapt

Interzicerea importarii si comercializarii in RFG a unei bauturi originare din Franta (Cassis de Dijon), pe motivul ca legislatia germana prevede o concentratie minima de alcool, pe care bautura respectiva nu o avea.

Norme comunitare relevante

Articolul 28[1] TCE - Notiunea de restrictii cantitative si masuri cu efect echivalent; Teoria exigentelor imperative

Solutia si principiile degajate de CJCE

1. In domeniile in care nu exista o reglementare unitara la nivel comunitar, fiecare stat membru poate impune pe teritoriul sau propriile prevederi privind productia si comercializarea alcoolului si bauturilor spirtoase, dar acestea nu trebuie sa constituie restrictii cantitative la import sau masuri cu efect echivalent acestora.

2. Obstacolele aduse liberei circulatii a marfurilor prin disparitatile legislatiilor nationale sunt acceptate in masura in care sunt justificate de interese imperative, cum ar fi mai ales: eficacitatea controalelor fiscale, protectia sanatatii publice, loialitatea tranzactiilor comerciale si protectia consumatorilor.

3. In speta, Curtea a decis ca este vorba de o masura cu efect echivalent restrictiilor cantitative la importul de marfuri, care nu se justifica printr-o exigenta imperativa.

Evaluare

Aceasta speta pune bazele principiului recunoasterii mutuale in dreptul comunitar, conform caruia, in lipsa unor reglementari unitare la nivelul Uniunii, un stat membru trebuie sa accepte pe teritoriul sau produsele care sunt conforme cu legislatia statului membru de origine.

II.    Libera circulatie a persoanelor

1. Cazul: Lawrie Blum vs. Land Baden Wurttemberg, nr.6685, 3 iulie 1986

Situatia de fapt

Lawrie Blum, cetatean britanic, a trecut primul examen pentru a deveni profesor in Germania. Totusi, i-a fost refuzata admiterea in perioada de proba, care trebuie sa fie efectuata inainte de a doua examinare, pe motivul ca nu avea cetatenia germana.

Lawrie Blum a argumentat ca acest refuz reprezinta o incalcare a art.39 (2) TCE. Instanta germana a sustinut, insa, ca un profesor in perioada de proba nu se incadreaza in notiunea de "lucrator", conform art. 39 (2)

Norme comunitare relevante

Art.39, al.2 TCE referitor la interzicerea discriminarii pe motivul nationalitatii intre lucratorii din statele membre.

Solutia si principiile degajate de CJCE

Curtea precizeaza ca notiunea de "lucrator" trebuie definita in conformitate cu dreptul comunitar, nu conform normelor interne. In consecinta, in opinia Curtii, un profesor aflat in perioada de proba in timpul careia presteaza servicii ca predarea unor cursuri si in schimbul carora este remunerat, trebuie considerat un "lucrator", conform art. 39 TCE.

Evaluare

Principiul enuntat in aceasta speta prezinta importanta in ceea ce priveste aplicarea art.39 TCE. Curtea are o actiune specifica - de "creator de drept" (jurislateur), in sensul ca defineste termenul de "lucrator", completand, astfel, prevederile Tratatului. Se clarifica, practic, campul de aplicare a articolului in discutie.

2. Cazul:    Procurorul regal al Belgiei vs. Royer, nr.4875, 8 aprilie 1976

Situatia de fapt

Royer, cetatean francez, a fost condamnat pentru intrare ilegala in Belgia. Royer nu indeplinise formalitatile administrative pentru intrarea in aceasta tara, unde era stabilita sotia sa. A fost, astfel, expulzat pe motivul ca reprezenta un pericol pentru ordinea publica si pentru ca nu a respectat conditiile legale referitoare la accesul strainilor pe teritoriul Belgiei.

Curtea belgiana a introdus un recurs prealabil in fata CJCE, cerand interpretarea mai multor dispozitii de drept comunitar referitoare la libera circulatie a lucratorilor atat din tratat, cat si din Directiva nr.64/221 referitoare la coordonarea masurilor speciale pentru straini in materie de deplasare si sejur justificate de motive de ordine publica si Directiva nr.68/360 referitoare la suprimarea restrictiilor privind deplasarea si sejurul lucratorilor din statele membre si a familiilor lor in interiorul Comunitatii.

Norme comunitare relevante

art.39, al.2 TCE referitor la interzicerea discriminarii pe motivul nationalitatii intre lucratorii din statele membre;

Directiva nr.64/221 referitoare la coordonarea masurilor speciale pentru straini in materie de deplasare si sejur justificate de motive de ordine publica;

Directiva nr.68/360 referitoare la suprimarea restrictiilor privind deplasarea si sejurul lucratorilor din statele membre si a familiilor lor in interiorul Comunitatii.

Solutia si principiile degajate de CJCE

Solutia data de Curte precizeaza clar ca dreptul resortisantilor comunitari de a intra pe teritoriul unui alt stat membru acopera dreptul de a intra si a cauta un loc de munca sau de a se alatura familiei. Esecul unui stat membru in a indeplini formalitatile privind accesul, deplasarea sau rezidenta nu justifica expulzarea.

Evaluare

Jurisprudenta Curtii legata de libertatea de miscare a lucratorilor prezinta relevanta atat pentru situatia actuala, cat si pentru viitor, dupa aderarea Romaniei la UE.

Dupa cum CJCE a precizat in mai multe spete, dreptul la libera circulatie este aplicabil doar cetatenilor comunitari. Curtea s-a pronuntat, insa, in mai multe cazuri in ceea ce priveste drepturile cetatenilor unor state terte, casatoriti cu cetateni ai statelor membre. Astfel, in speta MRAX vs. Belgia din 25 iulie 2002, se precizeaza ca cetatenii unui stat tert, casatoriti cu cetateni comunitari trebuie sa posede viza pentru trecerea dintr-un stat membru in altul. Pe de alta parte, conform principiului proportionalitatii, un stat membru nu va trimite inapoi o asemenea persoana care nu are pasaport, viza sau un act de identitate, daca poate dovedi identitatea si statutul marital si daca nu reprezinta o amenintare pentru siguranta, ordinea sau sanatatea publica.

3. Cazul: Rutili vs. Minister fir the Interior, nr.3675, 28 octombrie 1975

Situatia de fapt

In urma unui recurs introdus de un cetatean italian avand resedinta in Franta impotriva unei decizii prin care i se interzicea sejurul pe teritoriul francez, in anumite departamente, Tribunalul Administrativ Paris a adresat Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene doua intrebari, prima referitoare la aplicarea articolului 39 TCE (libera circulatie a lucratorilor si exceptiile), si anume daca acesta se aplica exclusiv dispozitiilor legale sau regulamentare adoptate de statele membre sau se aplica si deciziilor individuale luate in aplicarea acestora; cea de-a doua intrebare vizeaza marja de manevra de care dispun statele membre in invocarea exceptiei privind ordinea publica ca restrangere a libertatii de circulatie si de sejur pe teritoriul lor a cetatenilor provenind din alte state membre.

Norme comunitare relevante

Articolul 39[2] TCE: libera circulatie a lucratorilor ; exceptii - clauza de ordine publica.

Solutia si principiile degajate de CJCE

Expresia folosita de articolul 39,  sub rezerva limitarilor justificate de motive de ordine publica , vizeaza nu numai dipozitii legale sau regulamentare pe care un stat le adopta in scopul limitarii liberei circulatii pe teritoriul sau a cetatenilor unui alt stat membru, ci si deciziile individuale luate in aplicarea unor astfel de dispozitii de aplicare generala.

Daca, in principiu este recunoscut dreptul fiecarui stat membru de a determina exigentele de ordine publica care pot justifica luarea unor asemenea masuri, aceasta libertate nu este nelimitata, ci circumscrisa unei cerinte de proportionalitate, astfel incat atingerea adusa drepturilor prevazute in tratat nu trebuie sa depaseasca ceea ce este necesar pentru apararea ordinii publice "intr-o societate democratica". CJCE se refera expres la principiile consacrate in acest domeniu de Conventia europeana a drepturilor omului (CEDO).

Evaluare

Speta confirma pozitia Curtii in materia exceptiilor de la libera circulatie a cetatenilor statelor membre, prin instituirea unui control al institutiilor comunitare asupra invocarii de catre un stat membru a exceptiei de aparare a ordinii publice ca justificare a masurilor de restrangere a libertatii de circulatie si sejur pe teritoriul sau pentru cetatenii unui alt stat membru.

III.    Libera concurenta

1. Cazul: Metro S.B. & CO. KG vs. Comisia & SABA, nr.2676, 25 octombrie 1977

Situatia de fapt

Speta are la baza intrebarea formulata de un tribunal din Germania in privinta conditiilor impuse in cadrul unui sistem de distributie selectiva pentru ca acesta sa fie considerat acceptabil de catre Comisie. Aceasta intrebare a fost pusa in cadrul unui litigiu intre societatea Metro, in calitate de reclamant, si societatea Cartier. Aceasta din urma a instituit un sistem de distributie selectiva a ceasurilor sale, considerate produse de lux. Societatea Metrou nu se afla printre distribuitorii acceptati, ci isi achizitiona ceasurile Cartier prin intermediari independenti si le vindea in garantie Cartier. Aceasta din urma refuza, insa, sa acorde garantia, care era rezervata cumparatorilor de la distribuitorii din cadrul retelei.

Norme comunitare relevante

Articolul 81[3] TCE: interzicerea concentrarilor de intreprinderi; notiunea de concurenta eficace (workable competition); sisteme de distributie selectiva.

Solutia si principiile degajate de CJCE

1. Notiunea de concurenta eficace (workable competition)

"Notiunea de libera concurenta folosita la articolele 3 si 81 din tratat vizeaza existenta unei concurente eficace pe piata, adica a unui grad de concurenta necesar pentru a fi respectate exigentele fundamentale si obiectivele Tratatului, in general, si in special cele vizand crearea unei piete unice.

Aceasta permite ca natura si intensitatea concurentei sa varieze in functie de produsele sau serviciile in cauza si de structura economica a pietelor sectoriale vizate."

2. Sistemele de distributie selectiva

Comisia a recunoscut ca sistemele de distributie selectiva nu cad sub incidenta interdictiei continute la articolul 81, paragraful 1 din Tratat, cu conditia ca selectarea vanzatorilor sa se faca in functie de criterii obiective, calitative, ca, de exemplu, calificarea profesionala a vanzatorilor si a personalului acestora. Aceste criterii trebuie fixate in mod uniform fata de toti posibilii vanzatori si aplicate fara discriminare.

Evaluare

Decizia Curtii prezinta relevanta in definirea "conceptiei comunitare de concurenta", pentru determinarea ei folosindu-se criterii ca natura si intensitatea, procedandu-se la o examinarea in concreto de catre judecatorul comunitar; concurenta poate fi, deci, variabila in functie de produsele sau serviciile in cauza, dar in toate cazurile ea trebuie sa fie eficace.

2. Cazul:    Continental Can vs. Comisia, nr.672, 21 februarie 1973

Situatia de fapt

Societatea Continental Can solicita anularea deciziei Comisiei prin care s-a constatat violarea articolului 82 din Tratat, referitor la abuzul de pozitie dominanta, de catre societatea mentionata, prin achizitionarea printr-un intermediar a 80% din actiunile si obligatiile unei societati concurente.

Norme comunitare relevante

Articolul 82[4] TCE: abuzul de pozitie dominanta.

Solutia si principiile degajate de CJCE

1. Pentru a contraveni prevederilor Tratatului, o pozitie dominanta trebuie exploatata abuziv, deci nu este ilicita prin simpla sa existenta. Enumerarea din alineatul 2 al articolului 82 nu este limitativa. Contravin regulilor concurentei atat practicile susceptibile sa provoace un prejudiciu imediat consumatorilor, dar si cele care le cauzeaza acestora un prejudiciu prin atingerea adusa structurilor de concurenta efectiva.

2. Constituie abuz de pozitie dominanta consolidarea pozitiei pe piata a unei intreprinderi aflate deja in pozitie dominanta, astfel incat gradul de dominatie atins limiteaza substantial concurenta, adica nu lasa sa subziste pe piata decat intreprinderi dependente in comportamentul lor concurential de intreprinderea dominanta.

Evaluare

Aceasta decizie constituie una dintre contributiile jurisprudentiale cele mai importante la interpretarea articolului 82 TCE, articol care implica din partea judecatorului comunitar o dubla activitate de interpretare: pe de o parte, determinarea notiunii de pozitie dominanta si, pe de alta parte, caracterizarea abuzului de pozitie dominanta nu numai in functie de elementele enumerate in acest articol, care nu sunt limitativ prevazute, ci printr-un examen de la caz la caz.

3. Cazul: United Brands vs. Comisia, nr.2776, 14 februarie 1978

Situatia de fapt

Prin aceasta speta se solicita de catre societatea United Brands Co si de catre reprezentantul sau in Olanda, societatea United Brands Continentaal Bv, anularea deciziei Comisiei prin care se constata incalcarea articolului 82 al TCE de catre cele doua societati.

Norme comunitare relevante

Articolul 82 TCE - abuzul de pozitie dominanta.

Solutia si principiile degajate de CJCE

Determinarea pietei unui produs: pentru ca un produs sa poata fi considerat ca facand obiectul unei piete distincte de cea a altor produse, Curtea examineaza daca produsul in cauza poate fi individualizat prin caracteristici proprii fata de alte produse similare, astfel incat nu sunt substituibile si nu sunt se afla in concurenta cu acestea. Este necesara, de asemenea, determinarea in fiecare caz a pietei geografice a produsului respectiv, tinand cont de faptul ca, pentru a cadea sub incidenta articolului 82 TCE, concurenta trebuie sa fie afectata intr-o parte substantiala a pietei comune.

Notiunea de pozitie dominanta vizata de articolul 82 se refera la pozitia de putere economica a unei intreprinderi, care ii da acesteia puterea sa impiedice mentinerea unei concurente efective pe piata si ii furnizeaza posibilitatea sa aiba un comportament independent de intreprinderile concurente, de clientii sai si in cele din urma de consumatori. Pozitia dominanta rezulta in general din reunirea mai multor factori, care luati izolat, nu sunt in mod necesar determinanti: interzicerea de catre o societate in pozitie dominanta pe piata unui produs ca distribuitorii agreati sa revanda acest produs in anumite conditii, aplicarea de catre societatea in pozitie dominanta a unor conditii inegale pentru prestatii echivalente ale partenerilor comerciali, practicarea unui pret excesiv fata de valoarea economica a prestatiei etc.

Evaluare

Curtea a apreciat ca posibilitatile de concurenta in conditiile art.86 din Tratat trebuie sa fie examinate in functie de caracteristicile produsului in cauza si prin referinta la o zona geografica definita, in care este comercializata si in care conditiile de concurenta sunt suficient de omogene pentru a putea aprecia jocul puterii economice a intreprinderii interesate. Pentru a fi considerat ca fiind obiect al unei piete suficient de distincte, produsul in cauza trebuie sa poata fi individualizat de caracteristici particulare care il diferentiaza de alte produse astfel incat sa fie foarte putin interschimbabil cu acestea si creandu-le o concurenta nesemnificativa.

Importanta acestei decizii consta in ilustrarea analizei facute de judecatorul comunitar pentru determinarea concreta a pietei produsului in cauza (relevant market), utilizand atat criterii geografice, cat si gradul de substituabilitate al acestui produs cu altele asemanatoare.

4. Cazul: Hoffmann - La Roche & Co. AG vs. Comisia, nr.8576, 13 februarie 1979

Situatia de fapt

Societatea elvetiana Hoffmann - La Roche et co. solicita anularea Deciziei "Vitamine" a Comisiei, din data de 9 iunie 1976, privind procedura de aplicare a art. 86 TCE.

Potrivit unei hotarari a Comisiei, societatea La Roche dispunea de o pozitie dominanta pe piata comuna, iar, ca urmare a incheierii unor contracte care obligau sau, cel putin incitau cumparatorii, prin acordarea unei prime de fidelitate, sa-i acorde exclusivitate sau cel putin preferinta, incalcase dispozitiile art.86 TCE prin exploatarea abuziva a acestei pozitii. Prin urmare, Comisia a hotarat aplicarea de sanctiuni societatii La Roche. Societatea s-a adresat CJCE sustinand ca Decizia Comisiei este incorecta. In Decizia sa, Comisia a aratat ca, pentru a aprecia daca La Roche detine pozitia dominanta de care e acuzata, trebuie delimitata piata relevanta din punct de vedere geografic (care in acest caz se intindea pe toata piata comuna) si piata relevanta a produsului.

Norme comunitare relevante

Art. 86 TCE.

Solutia si principiile degajate de CJCE

In aceasta speta, Curtea a stabilit ca, in ceea ce priveste dreptul comunitar al concurentei, daca un produs este utilizat cu scopuri diferite si, de asemenea, raspunde unor nevoi economice diferite, poate apartine unor piete distincte. Un astfel de produs, alaturi de toate celelalte produse care ii pot fi substituite si cu care intra in concurenta, constituie, ele insele o piata distincta.

In ceea ce priveste notiunea de piata relevanta in interpretarea CJCE, se are in vedere posibilitatea ca o concurenta efectiva sa poata exista intre produsele care alcatuiesc aceasta piata, ceea ce presupune ca produsele care intra in concurenta pot fi substituite

Cu privire la notiunea de pozitie dominanta la care se refera art. 86 TCE, Curtea a considerat ca este vizata situatia in care o intreprindere are puterea economica de a impiedica mentinerea unei concurente efective pe piata, prin capacitatea de a avea un comportament independent fata de ceilalti participanti pe piata, fata de clienti si fata de consumatori. Acest comportament, desi nu exclude existenta unei anumite forme de concurenta pe piata, ofera intreprinderii cu o asemenea situatie posibilitatea sa decida sau cel putin sa influenteze intr-o maniera decisiva conditiile concurentiale de pe piata. S-a stabilit ca detinerea unui segment de piata de mare amploare constituie un indiciu al unei pozitii mai favorabile in raport cu ceilalti participanti.

Notiunea de exploatare abuziva este o notiune obiectiva care vizeaza comportamentul pe piata al unei intreprinderi care detine o pozitie dominanta si care sunt de natura sa influenteze structura pietei si care au ca efect crearea unor obstacole privind libera concurenta. Actiunea unei intreprinderi care detine o pozitie dominanta pe piata, in sensul de a impune cumparatorilor obligatia de a se aproviziona in totalitate cu produsele sale, constituie o exploatare abuziva a unei pozitii dominante in sensul art. 86 din Tratat. In aceeasi categorie intra si actiunea unei intreprinderi care, fara a obliga clientii sa-si asume o obligatie formala, aplica - fie unilateral, fie pe baza unor acorduri incheiate cu clientii - un sistem de reduceri de preturi pentru fidelitate (adica pentru faptul ca un client se aprovizioneaza exclusiv sau aproape exclusiv cu produse provenind de la intreprinderea care acorda aceste reduceri) Includerea in contract a unei clauze "englezesti" (clauza conform careia cumparatorii se angajeaza sa comunice intreprinderii care exploateaza o pozitie dominanta orice oferta mai avantajoasa pe care au primit-o din partea concurentilor acesteia si prin care isi rezerva libertatea de a se aproviziona de la concurenta in cazul in care intreprinderea dominanta nu aliniaza preturile ofertei mai avantajoase) nu duce la excluderea caracterului abuziv si anticoncurential al contractelor prin care se acorda reduceri de fidelitate. In ceea ce priveste acordarea reducerilor de fidelitate, CJCE concluzioneaza ca acestea sunt condamnabile fiindca au drept efect aplicarea pentru partenerii comerciali a unor conditii inegale pentru prestatii echivalente ce se reflecta in faptul ca doi cumparatori ai aceleiasi cantitati dintr-un produs platesc un pret diferit dupa cum se aprovizioneaza exclusiv de la intreprinderea care se bucura de o pozitie dominanta sau, dimpotriva, se aprovizioneaza de la surse diferite

Evaluare

Dupa data aderarii Romaniei la U.E., in legislatia noastra va trebui sa se tina cont de aceasta interpretare data art. 86 TCE.

5. Cazul: Imperial Chemical Industries (ICI) Ltd. vs. Comisia, nr.4869, 14 iulie 1972

Situatia de fapt

Imperial Chemical Industries (ICI) a fost una din cele 10 companii, care, impreuna, detineau 80% din piata vopselelor in cadrul Comunitatii. In 1964, a fost prima intreprindere care a anuntat o crestere a preturilor, la scurt timp urmata de o crestere identica din partea celorlalte companii. In 1965 si 1967 au avut loc alte cresteri, urmate de cresteri de preturi din partea celorlalti producatori.

Comisia a decis ca a fost vorba de practici concertate, conform art.81 TCE si a impus amenzi fata de aceste companii.

Companiile au contestat decizia Comisiei, argumentand ca acele cresteri de preturi au fost rezultatul unui comportament paralel, normal pe o piata oligopol (acest tip de piata este caracterizat prin existenta unui numar mic de competitori, fiecare dintre acesti urmarindu-l pe cel care este liderul in materie de preturi).

Norme comunitare relevante

Art.81 TCE referitor la practicile concurentiale susceptibile de a distorsiona concurenta pe plan comunitar.

Solutia si principiile degajate de CJCE

Dupa numarul producatorilor implicati, Curtea a considerat ca nu se poate spune ca piata europeana a vopselelor este o piata de tip oligopol. In consecinta, competitia intre preturi ar fi trebuit sa continue, nefiind justificat comportamentul paralel in acest caz.

Astfel, cresterea uniforma si generala a preturilor nu putea fi decat rezultatul unei intentii comune a intreprinderilor de a ajusta preturile pentru a evita riscurile competitiei, fapt ce este contrar art. 81 TCE.

In conformitate cu solutia data in aceasta speta, in cazul in care exista cresteri de preturi similare, trebuie analizat daca acestea reflecta existenta unui comportament independent in cadrul pietei sau o practica concertata.

Evaluare

In speta, Curtea a decis ca producatorii, prin cresterea preturilor au incercat doar sa elimine incertitudinea privind viitorul lor comportament, care nu mai prezenta, astfel, nici un risc pentru competitori.

Intr-o alta speta, Curtea a adus limitari acestor consideratii privitoare la modurile de comportament care dau nastere la practici concertate. Astfel, in Ahlstrm Oy (A.) vs. Comisie (1985)[5], Curtea a decis ca anuntarea maximului cresterii preturilor de catre producatorii de lemn constituie un comportament care nu afecteaza incertitudinea producatorilor privind atitudinea viitoare a competitorilor din domeniu.

Legea romana privind concurenta nr.21/1996, modificata prin OUG nr.21/2003 prevede in art. 5 interzicerea "intelegerilor exprese sau tacite intre agentii economici sau asociatiile agentilor economici (.) care ar avea ca efect restrangerea ori denaturarea concurentei pe piata romaneasca (.) in special cele care urmaresc: a) fixarea concertata in mod direct sau indirect a preturilor de cumparare (.)". Legea romana preia, astfel, prevederile art.81 TCE.

Dupa aderarea la UE, cand Tratatul CE va deveni parte din legislatia interna, judecatorii romani vor trebui sa tina seama de precizarile facute de Curte cu privire la semnificatia acestor dispozitii.

6. Cazul: Consten SARL & Grundig VerkaufsGmbH vs. Comisia, nr.56 & 5864, 10 iunie 1965

Situatia de fapt

Compania germana de electronice, Grundig, a incheiat un contract de distributie exclusiva cu societatea franceza Consten, prin care Grundig a fost de acord sa aiba ca unic distribuitor in Franta aceasta firma, iar in schimb Consten se obliga sa nu vanda produse competitoare sau sa re-exporte produse Grundig. Consten a primit, de asemenea, exclusiv dreptul de folosinta a marcii GINT, marca inregistrata international de Grundig.

O alta companie franceza (UNEF) a cumparat produsele Grundig din Germania, unde erau mai ieftine, si le-a revandut in Franta. In consecinta Consten a introdus o actiune in fata instantelor franceze pentru incalcarea dreptului asupra marcii internationale GINT. Societatea UNRF a introdus plangere in fata Comisiei Europene cu privire la contractul existent intre Grundig si Consten, contract care incalca art.81 TCE. Comisia a dat o decizie in favoarea societatii Consten, decizie ce a fost atacata de Consten si Grundig in fata CJCE.

Norme comunitare relevante

Art.81 TCE referitor la practicile concurentiale susceptibile de a distorsiona concurenta pe plan comunitar.

Solutia si principiile degajate de CJCE

Curtea a statuat ca lista practicilor ilegale din art. 81 TCE este ilustrativa si nu exhaustiva. In acest articol sunt precizate doar interdictia de a incheia intelegeri prin care se fixeaza preturi, se limiteaza productia sau pietele, se aplica conditii diferite tranzactiilor echivalente si se impun obligatii suplimentare fara legatura cu obiectul contractului.

In solutia data, Curtea a considerat intelegerea incheiata intre Consten si Grundig ca avand efectul partitionarii pietei de-a lungul granitelor nationale, eliminand, astfel, competitia in detrimentul consumatorilor.

Evaluare

Decizia din aceasta speta a fost criticata pe motivul ca interzice acordurile "verticale" (intre societati apartinand unor niveluri diferite ale distributiei, in speta intre producator si distribuitor) Acordurile de acest tip sunt, in general, vazute ca fiind mai putin periculoase decat intelegerile "orizontale", adica acele acorduri incheiate intre companii apartinand aceluiasi nivel de productie, cum ar fi cartelurile.

Astfel, unii comentatori au argumentat ca nu trebuie interzise acordurile prin care se restrange disponibilitatea unei anumite marci pe o piata, atata vreme cat exista o concurenta efectiva intre branduri. Curtea a considerat ca nu este nevoie sa se ia in considerare efectele unor intelegeri, atata vreme cat acesta are ca obiect prevenirea, restrictionarea sau distorsionarea concurentei.

IV.    Ordinea juridica a CE si UE

1. Cazul: Van Gend en Loos vs. Nederlandse Administratie der Belastingen, nr.26/26, 1963

Situatia de fapt

Van Gend en Loos, o firma de importatori, a fost solicitata sa plateasca taxe vamale pentru o marfa importata din Germania in Olanda, conform legii adoptate dupa crearea CEE. Importatorii au sesizat instantele olandeze cu privire la plata taxelor vamale, pe motivul ca existenta unei taxe vamale suplimentare incalca art.25 (ex 12) TCEE, care interzicea introducerea de noi taxe vamale. Instanta olandeza a sesizat CJCE, conform art.234 (ex 177), pentru interpretarea dispozitiei relevante.

Norme comunitare relevante

Art.25 (ex 12) TCEE - interzicerea impunerii de noi taxe vamale, precum si marirea cuantumului celor deja existente

Solutia si principiile degajate de CJCE

1) CEE a creat o noua ordine juridica in dreptul international, in numele careia statele si-au limitat drepturile in anumite domenii bine stabilite, subiectele de drept fiind nu doar statele, ci si particularii: persoane fizice si juridice din statul respectiv.

Asadar, principiul afirmat este acela ca obiectivul CE este de a crea o piata comuna, a carei functionare priveste in mod direct partile interesate din CE (persoane fizice si juridice).

2) Art.25 (ex 12) TCEE produce efecte directe in relatia dintre statele membre si subiectele de drept intern, creand drepturi individuale, pe care instantele nationale trebuie sa le protejeze.

Evaluare

Aceasta speta consacra recunoasterea tratatului ca fiind "o noua ordine juridica" in dreptul international, nu doar in ce priveste statele suverane care au semnat si ratificat tratatul, ci si in cadrul sistemului intern de drept al acestora. Ordinea juridica a CE se caracterizeaza prin faptul ca are efect direct si se bucura de suprematie (prioritate) in raport cu ordinea juridica interna. Astfel, norma comunitara creeaza drepturi si obligatii, care pot fi invocate direct de particulari in fata instantelor nationale. Conditiile precizate de CJCE pentru ca o prevedere sa aiba efect direct sunt urmatoarele: sa fie clara, neconditionata si sa nu necesite o adoptarea unei legi nationale in baza ei.

Constitutia Romaniei, in varianta revizuita, prevede, in acest context, urmatoarele: "Ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare."

2. Cazul: Costa (Flaminio) vs. Enel, nr.6/64, 1964

Situatia de fapt

Ente Nazional Energia Elettrica (ENEL) a fost infiintata de Guvernul Italiei prin Legea din 1962 de nationalizare a industriei de electricitate. Costa a refuzat sa plateasca factura de electricitate, pe motivul ca nationalizarea este contrara Constitutiei italiene si anumitor prevederi din Tratat.

Norme comunitare relevante

Tratatul instituind Comunitatea Europeana. Principiile generale ale dreptului comunitar.

Solutia si principiile degajate de CJCE

Curtea trebuie sa analizeze relatia dintre normele relevante din Tratatul instituind Comunitatea Europeana si o lege italiana, ulterioara, de nationalizare a electricitatii, care contine dispozitii contrare dreptului comunitar. Solutia pe care o consacra Curtea este in sensul ca transferul de la statele membre din sistemul de drept intern catre sistemul comunitar al drepturilor si obligatiilor aduce o limitare permanenta a drepturilor suverane, un act ulterior, unilateral din partea statului membru, incompatibil cu dreptul comunitar neputand prevala in raport cu un act comunitar.

Evaluare

Se afirma prin intermediul acestei spete faptul ca TCE este parte integranta din sistemul de drept al statelor membre si trebuie aplicat de instantele acestora.

Cauza Costa are o importanta deosebita pentru dreptul comunitar, deoarece consacra existenta unui principiu esential in ceea ce priveste raportul drept comunitar - drept intern al statelor membre. Practic, CJCE afirma faptul ca, in conflictul care apare intre o norma comunitara si o norma nationala contrara, intotdeauna prima dintre ele va avea prioritate, deci o forta juridica superioara. Este vorba, asadar, despre unul dintre cele trei principii ale aplicabilitatii dreptului comunitar: aplicabilitatea prioritara, notiune care va fi dezvoltata de Curte mai tarziu, in cauza Simmenthal (celelalte doua sunt aplicabilitatea imediat si cea directa). Norma interna contrara va fi intotdeauna inlaturata de la aplicare, indiferent de forta sa juridica sau de momentul adoptarii in raport cu cea comunitara.

3. Cazul: Ministero delle Finanze vs. Simmenthal, nr.106/77, 1978

Situatia de fapt

O lege italiana a introdus, dupa intrarea in CEE, conform legislatiei comunitare, inspectia veterinara pentru vaci si vitei. Legea a fost atacata in fata instantelor italiene ca fiind contrara art.28 (ex 30) , care interzicea restrictiile cantitative cu privire la importuri si la masurile cu efect echivalent.

Norme comunitare relevante

Art.28 (ex 30) TCE.

Solutia si principiile degajate de CJCE

Instanta nationala, in aceste situatii, nu trebuie sa aplice legislatia nationala contrara, chiar in situatia in care aceasta a fost adoptata dupa aderarea la CEE si nici nu este necesar sa astepte decizia unei instante nationale superioare in acest sens.

Evaluare

In 1998, CJCE a regandit Simmmenthal in cauza Ministero della Finanze v In.Co.GE.'90 (cauzele C-10-22/97), afirmand ca nu rezulta din interpretarea spetei faptul ca legea nationala contrara ar trebui privita ca inexistenta. Cand este adoptata o lege interna ulterioara uneia comunitare si contrara acesteia, apartine autoritatilor nationale sarcina de a decide statutul legii interne respective.

Art.234 (ex 177) prevede procedura prin care CJCE interpreteaza sau evalueaza validitatea unei legi comunitare. CJCE a folosit aceasta procedura pentru a dezvolta conceptul de "noua ordine juridica" si pentru a emite reguli care sa se aplice uniform in toate statele membre.

Cauza in discutie vine in continuarea si in completarea spetei Costa, aducand precizari suplimentare, mai ales cu privire la rolul judecatorului national. Acesta din urma poate lasa, la nevoie, neaplicata o norma nationala pe care o constata contrara dreptului comunitar, fara a astepta inlaturarea acesteia pe cale legislativa sau constitutionala, fiind vorba despre o consecinta a principiului aplicabilitatii prioritare consacrat prin intermediul spetei Costa vs. Enel.

4. Cazul: R. vs. Secretary of State for Transport, ex parte Factortame, nr.C-213/89, 1990

Situatia de fapt

In urma preocuparii in legatura cu natura relatiei dintre proprietarii unui numar de ambarcatiuni de pescuit si Regatul Unit, a fost adoptat, in 1988, Actul privind navigatia comerciala . Acesta prevede reguli stricte pentru inregistrarea vaselor de pescuit ca vase britanice. Multe vase aflate in proprietatea unor cetateni spanioli, inregistrate anterior ca vase de nationalitate britanica nu au mai indeplinit criteriile pentru inregistrare si, in consecinta, nu au mai putut participa la cota de pescuit din Regatul Unit, in conformitate cu politica comuna de pescuit. Solicitantii cererii au cerut instantei sa se pronunte suspendarea prevederilor relevante din Actul din 1988, pe motivul ca acesta contravenea diferitelor dispozitii din Tratat. Cererea de amanarea catre Secretarul de stat a fost refuzata. Camera Lorzilor a sesizat CJCE pentru interpretare, in conformitate cu art.234 (ex 177).

Norme comunitare relevante

Tratatul instituind Comunitatea Europeana. Principiile generale ale dreptului comunitar.

Solutia si principiile degajate de CJCE

CJCE a decis in sensul ca legea interna nu trebuie luata in considerare, daca se impiedica acordarea unei suspendari temporare in cadrul unui conflict guvernat de dreptul comunitar.

Eficienta deplina a dreptului comunitar ar fi afectat]a, daca o regula de drept intern ar putea impiedica o instanta, care are pe rol o problema de drept comunitar, sa acorde o suspendare temporara.

Evaluare

CJCE a urmat rationamentul folosit cu ocazia judecarii unei actiuni in executare intentate de Comisie impotriva Regatului Unit, pe baza art.226 (ex 69), Comisia vs. Regatul Unit (Cazul nr.C-246-89R). Astfel, in speta analizata, Regatului Unit i s-a cerut de catre CJCE sa suspende aplicarea dispozitiilor relevante din Actul din 1988. Camera Lorzilor a aplicat decizia CJCE si a inlaturat regula ca nu poate fi ceruta statului o amanare temporara in cauza R. vs. Secretarul de Stat pentru Transport, ex parte Factortame (1991). Ulterior, CJCE a dat o interpretare a prevederilor importante din Tratat (Cazul C-211/89R), stabilind ca art.43 (ex 52) si altele au fost incalcate in situatiile in care inregistrarea a fost ingreunata pentru nationalii din alte state membre in raport cu cei din statul-gazda.

5. Cazul: Grad Franz vs. Finanzamt Traunstein, nr.9/70, 1970

Situatia de fapt

Un contractant transportator[7] a atacat legalitatea unei taxe de transport din Germania, pe motivul ca incalca o Decizie adresata statelor membre cu privire la TVA si o Decizie de armonizare ce impunea un termen-limita pentru implementarea acesteia.

Norme comunitare relevante

Art. 249 (ex 189) TCE - izvoarele derivate ale dreptului comunitar.

Solutia si principiile degajate de CJCE

Redactarea art.249 nu impiedica particularii sa foloseasca deciziile adresate statelor membre drept baza juridica in fata instantelor nationale. Decizia are efect direct; directiva doar fixeaza data la care regimul TVA (prezent in decizie) va incepe sa produca efecte juridice.

CJCE a adoptat acelasi rationament si in Van Duyn vs. Home Office (Cazul 41/47), stabilind ca directivele pot avea efect direct. In art.249, regulamentul este caracterizat ca fiind direct aplicabil. Daca acestea sunt si clare si neconditionate, pot avea efect direct, afirma CJCE in cazul Leonesio vs. Ministerul Agriculturii din Italia (Cazul 93/71).

Asadar, principiul care se desprinde este in sensul ca: regulamentele, directivele si deciziile pot avea efecte directe.

Evaluare

In aceasta speta, a fost afirmat un aspect foarte important, si anume efectul direct al directivei, urmand ca detalierea acestei caracteristici sa fie facuta cu ocazia altor spete, astfel cum vom vedea in continuare. Efectul direct a fost analizat si cu ocazia spetei Van Gend en Loos, mai precis art.12 din Tratat, Curtea stabilind ca dispozitiile acestuia pot fi invocate si de particulari, resortisanti ai UE, chiar daca articolul in cauza nu ii prevede ca destinatari in mod expres.

6. Cazul: Pubblico Ministero vs. Tullio Ratti, nr.148/78, 1979

Situatia de fapt

Ratti, un producator de solventi din Italia, a fost acuzat de nerespectarea legii italiene cu privire la etichetare. El sustine ca produsele sale au fost etichetate conform cu standardele CE precizate in doua directive.

Norme comunitare relevante

Tratatul instituind Comunitatea Europeana. Principiile generale ale dreptului comunitar.

Solutia si principiile degajate de CJCE

CJCE a afirmat ca, avand in vedere ca termenul pentru implementarea directivelor se incheiase doar pentru una dintre ele, doar directiva al carei termen ajunsese la final poate avea efect direct, putand deci fi folosita in instanta impotriva acuzatiilor.

Evaluare

Concluzia care se impune, potrivit Curtii, este urmatoarea: directivele al caror termen de implementare nu a expirat nu pot produce efecte directe, ci doar directivele pentru care perioada de implementare s-a terminat.

7. Cazul: Defrenne vs. Sabena, nr.43/75, 1976

Situatia de fapt

Doamna Defrenne, stewardesa, angajata a companiei belgiene Sabena, era platita mai putin si trebuia sa iasa la pensie mai devreme decat barbatii. Doamna Defrenne a considerat ca acest tratament diferit reprezinta o incalcare a art.119 (actualul 141) al Tratatului, care prevede plata egala la munca egala.

Norme comunitare relevante

Art.119 (actualul 141) TCE, care prevede plata egala la munca egala.

Solutia si principiile degajate de CJCE

CJCE sustine in aceasta cauza faptul ca art.119 TCE creeaza efecte directe, iar compania aeriana trebuia sa aplice in raportul juridic cu angajatii sai regulile din Tratat.

Evaluare

Prevederile TCE (care constituie izvor de drept primar) au efecte directe (adica pot acorda drepturi/impune obligatii in mod direct) atat la nivel vertical: in raporturile dintre stat si particulari, cat si la nivel orizontal, intre particulari, persoane fizice sau/si juridice.

8. Cazul: Marshall vs. Southampton South-West Hampshire Area Health Authority (Marshall I), nr.152/84, 1986

Situatia de fapt

Doamna Marshall a invocat art.5 din Directiva nr.76/207 cu privire la egalitatea de tratament, atunci cand i s-a cerut sa iasa la pensie la 60 de ani, pentru barbati, varsta de pensionare fiind de 65 de ani. Camera Lorzilor a solicitat CJCE sa interpreteze prevederea respectiva.

Norme comunitare relevante

Art.5 din Directiva nr.76/207 cu privire la egalitatea de tratament.

Solutia si principiile degajate de CJCE

CJCE a afirmat ca diferentierea dintre varsta de pensionare pentru barbati si femei contravine art.5 din Directiva.

Pe de alta parte, directiva se adreseaza statelor membre si nu poate fi invocata in raporturile cu persoanele fizice.

CJCE mai precizeaza ca, avand in vedere ca Autoritatea din speta, este o institutie publica, in aceasta situatie obligatia de nediscriminare ii poate fi impusa direct.

Concluzia care se impune, conform interpretarii CJCE, este ca directivele pot avea efect direct, dar numai la nivel vertical, nu si orizontal. Limitarea efectului direct al directivelor a fost reafirmata in Faccini Dori vs. Recreb (Cazul C-91/92). Lipsa efectului direct orizontal al directivelor a fost ulterior confirmata si in El Corte Ingles SA vs. Rivero (cazul C-192/94); in aceasta speta s-a afirmat ca art.153 (ex 129a) TCE, care prevedea ca, CE va contribui la atingerea unui nivel crescut al protectiei consumatorului, nu poate justifica efectul direct al directivei cu privire la protectia consumatorului, daca nu este netranspusa in legea nationala.

In cauza Foster vs. British Gas (Cazul C-188/89), CJCE a precizat ca directiva poate fi invocata impotriva unui organism responsabil cu furnizarea unui serviciu public sub controlul statului, avand puteri speciale, mai mari decat cele normal aplicabile intre particulari (de exemplu: utilitati privatizate, precum: gazul, apa, electricitatea).

In cauza NUT vs. St. Mary's Church of England Junior School, Curtea de Apel a sustinut ca guvernatorii unei scoli bisericesti erau "institutie publica" deoarece aveau sarcina de a conduce scoala, rol incredintat de stat.

Evaluare

Speta Marshall a afirmat pentru prima data ca directivele nu pot fi avea efecte directe asupra particularilor, cu exceptia faptului daca este vorba despre o persoana juridica de drept public.

9. Cazul: Von Colson & Kamann vs. Land Nordrhein-Westfalen, nr.14/83, 1984

Situatia de fapt

Doamna Von Colson si Doamna Kamann si-au depus candidatura pentru a fi lucratori sociali intr-o inchisoare germana. Oficialii responsabili cu recrutarea au refuzat sa stabileasca o intalnire pentru cele doua doamne, desi fusesera plasate pe primele locuri ale listei de candidati de catre Comitetul pentru munca sociala, din cauza problemelor si riscurilor asociate muncii intr-o inchisoare de barbati. Cele doua doamne au cerut sa li se incheie un contract de angajare sau, in schimb, sa li se acorde despagubiri, pe baza art.6, Directiva nr.76207. Instantele germane au apelat la CJCE, pe baza art.234.

Norme comunitare relevante

Art.249 si 10 din TCE; art.6, Directiva nr.76207

Solutia si principiile degajate de CJCE

Conform interpretarii date de CJCE, art.6 din Directiva nr.76207 nu satisface conditiile pentru a avea efecte directe. Datoria statelor membre de a realiza rezultatele prevazute de directiva si cea prevazuta de art.10 (ex 5) TCE in vederea asigurarii indeplinirii acestei obligatii leaga toate autoritatile din cadrul statelor membre, inclusiv instantele judecatoresti. Acestea din urma trebuie sa interpreteze si sa aplice legislatia adoptata pentru implementarea unei directive in lumina literei si spiritului acesteia pentru atingerea obiectivului prevazut de aceasta.

Rationamentul CJCE este reluat in cazul Kolpinghuis Nijmegen (Cazul 8086), adaugand faptul ca o directiva nu poate reprezenta, in mod independent, baza pentru raspundere penala atunci cand prevederile sale sunt incalcate.

In cazul Arcaro (Cazul C-16895), CJCE a sustinut ca, atunci cand un stat membru nu transpune o directiva, obligatia de interpetare a legii nationale in raport cu dreptul comunitar este limitata. O directiva neimplementata nu poate, per se, sa serveasca pentru determinarea sau agravarea unei raspunderi penale a unei persoane care a actionat in contradictie cu prevederile directivei.

Asadar, cand o directiva are efect indirect, legislatia nationala trebuie sa fie interpretata in lumina literei si spiritului directivei.

Evaluare

CJCE, in loc sa trateze problema ca una privind suprematia dreptului comunitar, a stabilit o regula de interpretare derivata din art.249 (ex 189) TCE, care precizeaza ca directiva este obligatorie pentru statul membru caruia i se adresaza, ramanand la latitudinea autoritatilor nationale alegerea formei si din art.10 (ex 5) TCE, care consacra datoria statelor membre de a asigura indeplinirea obligatiilor care rezulta din Tratat sau din legislatia derivata.

De remarcat faptul ca legislatia Marii Britanii prevede inmplemenatrea dreptului comunitar cu efect indirect in European Community Act din 1972.

10. Cazul: Marleasing SA vs. La Commercial Internacionale de Alimtacion SA, nr.C-10689, 1990

Situatia de fapt

Marleasing SA a chemat in judecata La Commercial si alte companii in fata instantelor nationale spaniole. Marleasing SA pretinde ca societatile reclamate au fost infiintate de Barviesa (care datora companiei Marleasing o suma mare de bani) pentru a se asigura ca activele sale nu vor fi luate pentru a se da creditorilor. Marleasing doreste o declaratie care sa spuna ca, contractul de crearea a societatilor este nul pe motiv ca ii lipseste cauza, potrivit Codului civil spaniol. La Commercial pretinde ca actiunea ar trebui sa fie respinsa, deoarece motivul lipsei cauzei nu este enumerate in art.11, Directiva nr.68151, care enumera in mod exhaustiv cauzele de nulitate. Instanta nationala a apelat, astfel, la CJCE, pe baza art.234 TCE.

Norme comunitare relevante

Art.11, Directiva nr.68151, Directiva nr.80987 cu privire la protejarea angajatilor in situatia insolvabilitatii angajatorului.

Solutia si principiile degajate de CJCE

In aplicarea legii nationale, indiferent daca prevederile in cauza a fost adoptate inainte sau dupa directiva, instanta nationala trebuie sa o interpreteze, pe cat posibil, in lumina literei si spiritului directivei, in vederea atingerii rezultatului prevazut de directiva, conform art.249, al.(3).

Concluzia care se impune este aceea ca obligatia de interpretare a legii nationale pentru a fi conforma cu directiva se aplica, indiferent de faptul daca legea nationala a fost adoptata inainte sau dupa directiva.

Evaluare

In interpretarea CJCE, Codul civil spaniol trebuie interpretat in conformitate cu directiva, excluzand, astfel, lipsa cauzei ca motiv de anulare a unui contract. Se remarca faptul ca, CJCE solicita ca interpretarea legii nationale astfel incat sa fie conforma cu o obligatie comunitara sa fie in masura posibilului.

In cauza Wagner Miret vs. Fondo de Garantia Salarial (Cazul C-33492), CJCE a acceptat ca este imposibil sa interpreteze o legislatie anterioara, astfel incat aceasta sa respecte Directiva nr.80987 cu privire la protejarea angajatilor in situatia insolvabilitatii angajatorului. In aceasta situatie, statul poate fi obligat sa despagubeasca reclamantul pentru pierderile sale, conform principiului afirmat in cazul Francovich.

11. Cazul: Webb vs. EMO Air Cargo (UK) Ltd., nr.3293, 1992

Situatia de fapt

Doamna Webb a fost angajata de EMO pentru un termen nedeterminat, in timp ce o alta angajata era in concediu de maternitate. A fost concediata cand a aflat ca ea insasi era insarcinata. Camera Lorzilor a trebuit sa se pronunte cu privire la faptul daca EMO era indreptatit sa o concedieze pe dna Webb. Curtea trebuia, astfel, sa se pronunte asupra faptului daca Sex Discrimination Act din 1975 poate fi interpretat astfel incat sa fie conform cu Directiva nr.76207.

Norme comunitare relevante

Directiva nr.76207

Solutia si principiile degajate de CJCE

Potrivit CJCE, Marea Britanie este cea care trebuie sa interpreteze legislatia interna in orice domeniu acoperit de directive comunitare, astfel incat sa fie compatibila cu interpretarea directivei data de CJCE, daca acest lucru poate fi facut fara a se ajunge la distorsionarea intelesului legislatiei nationale.

Evaluare

CJCE a fost de parere ca faptul de a concedia a angajata insarcinata care fusese recrutata pentru o perioada nedeterminata, chiar daca pentru a inlocui o angajata in concediu de maternitate, reprezinta o incalcare a Directivei nr.76207. Camera Lorzilor a aplicat si interpretat legea interna in conformitate cu Directiva.

Astfel, aceasta cauza reprezinta o afirmatie clara a Camerei Lorzilor cu privire la datoria instantelor Marii Britanii de a da efect unei legi comunitare atunci cand interpreteaza una interna. Cauza Webb a aparut dupa Marleasing si are o solutie diferita fata de cea din Duke vs. Reliance Systems (House of Lords, 1988) care sustinea ca ar distorsiona intelesul Sex Discrimination Act (1975), daca s-ar interpreta astfel incat sa se dea efect Directivei nr.76207.

CJCE a sustinut, deci, abordarea liberala, in defavoarea celei statutare, prezente in cazul Marleasing In Centrosteel Srl vs. Adipol GmbH (Cazul C-45698), CJCE a afirmat ca instanta nationala este obligata, atunci cand aplica legea interna, anterioara sau posterioara directivei respective, sa interpreteze acele dispozitii de drept intern, pe cat posibil in lumina literei si spiritului directivei, astfel incat acele prevederi sa fie conforme cu rezultatul urmarit de directiva. In cazurile Oceano Grupo Editorial SA vs. Quintero (Cazul C-24098) si Salvat Editores SaA vs. Prades (Cazul C-24498), CJCE a reiterat acest rationament, adaugand[8] ca cerinta de interpretare in conformitate cu directiva solicita instantei nationale sa favorizeze interpretarea care i-ar permite sa-si decline competenta conferita printr-o prevedere contractuala discriminatorie (unfair).

Concluzia care reiese din speta Webb este aceea ca instantele nationale sunt cele care decid in fiecare caz in parte daca este posibil sa interpreteze legea nationala pentru a fi in acord cu directiva sau daca interpretarea ar distorsiona sensul legii nationale.

12. Cazul: Metallgesellschaft Ltd., Hoechst Ag and Hoechst UK vs. Commissioner of Inland Revenue and H.M. Attorney General, nr.C-37998 si C-41098, 2001

Situatia de fapt

Reclamantii sunt filiale (subsidiaries), ale caror societati-mama nu au sediul in cadrul aceluiasi stat membru (Marea Britanie si Germania). Filialele au atacat impunerea unei taxe considerate discriminatorie, cerand restituirea sau compensarea sub forma dobanzii ce ar fi fost datorata.

Norme comunitare relevante

Art.52 TCE

Solutia si principiile degajate de CJCE

CJCE a sustinut ca art.52 cere ca filialele rezidente si societatile-mama nerezidente sa beneficieze de o prevedere juridica pentru a putea obtine o returnare sau repararea pierderilor financiare suferite si taxe de care statul membru in cauza a beneficiat, ca rezultat al platii in avans a taxei de catre filiale.

Evaluare

CJCE nu a acceptat motivarea Marii Britanii in sensul ca reclamantul ar fi trebuit sa refuze sa se supuna legii fiscale, cerand aplicarea direct a legii comunitare.

De asemenea, un particular nu poate fi impiedicat sa se bazeze pe art.81 doar pentru ca a fost parte a unei intelegeri anticoncurentiale, cu exceptia situatiei in care a fost in mod semnificativ raspunzator pentru incalcare.

In esenta, principiul afirmat de CJCE este ca prevederile nationale nu trebuie sa faca practic imposibil sau excesiv de dificil exercitiul drepturilor conferite de dreptul comunitar.

13. Cazul: Francovich, Bonifaci and others vs. Italy, nr.C-6& 990, 1991

Situatia de fapt

Italia nu a implementat Directiva nr.80987 cu privire la protectia muncitorilor in caz de insolvabilitate, care cere garantarea platii remuneratiei si crearea unor institutii de garantare care sa se ocupe de cereri de plata a remuneratiei. Incalcarea din partea Italiei a fost constata de CJCE in cazul Comisia vs. Italia (Cazul 2287). Francovich si Bonifaci au depus cereri de plata a remuneratiei impotriva companiei declarate falimentata in 1985. Neputand sa recupereze plata din partea companiei, au intentat actiuni in fata instantei impotriva statului italian, cerand ca Italia sa le plateasca o compensare, in lumina obligatiei precizate de directiva. Cele doua instante nationale au cerut CJCE sa determine masura in care statul membru trebuie sa raspunda.

Norme comunitare relevante

Directiva nr.80987 cu privire la protectia muncitorilor in caz de insolvabilitate; art.10 (ex 5) TCE.

Solutia si principiile degajate de CJCE

Statele membre, a afirmat CJCE, atunci cand incalca dreptul comunitar, sunt obligate sa compenseze particularii, daca sunt indeplinite 3 conditii:

obiectivul directivei trebuie sa presupuna acordarea de drepturi in beneficiul particularilor;

continutul drepturilor trebuie sa fie identificabil in cadrul directivei;

trebuie sa existe o legatura de cauzalitate intre incalcare si paguba.

Un stat membru va fi raspunzator pentru neimplementarea unei directive in anumite situatii.

Evaluare

CJCE a afirmat ca eficienta deplina a dreptului comunitar ar fi afectata, daca particularii nu ar putea sa obtina compensatii, atunci cand drepturile le-au fost incalcate de statul membru. Principiul raspunderii statului este inerent logicii Tratatului. Obligatia statelor membre de compensare rezulta din art.10 (ex 5) TCE, care le obliga sa garanteze indeplinirea obligatiilor asumate conform dreptului comunitar.

Raspunderea statului, conform cazului Francovich, se aplica obligatiilor care pot sa nu fie direct aplicabile si care ofera o rezolvare (remedy) in caz de neimplementare sau de implementare inadecvata a dreptului comunitar.

14. Cazul: Brasserie du Pcheur SA vs. Germany, nr.C-4693, 1996 si R. vs. Secretary of State for Transport, ex parte Factortame Ltd. & others (Factortame III), nr.C-4893, 1996

Situatia de fapt

Aceste cazuri privesc problema masurii in care statul raspunde, atunci cand legislatia a fost adoptata in contradictie cu drepturi direct aplicabile. Brasserie du Pcheur a aparut in urma unei cereri din partea unei berarii franceze impotriva Germaniei pentru pierderi suferite ca rezultat al legilor privind puritatea berii germane, considerate de CJCE in Cazul nr.17884 ca incalcand art.28 (ex 30). In cazul Factortame, Merchant Shipping Act din 1988 a fost considerat ca incalcand dreptul comunitar. Proprietarii spanioli de trauler[9] au cerut despagubiri in fata instantelor britanice, care au facut apel la CJCE, pe baza art.234.

Norme comunitare relevante

Art.28 (ex 30) TCE, art. 288 (ex 215) TCE.

Solutia si principiile degajate de CJCE

CJCE a pus accentul pe importanta art. 288 TCE ca baza legala pentru stabilirea conditiilor privind raspunderea statului.

Cand un stat membru actioneaza intr-un anumit domeniu in care are o competenta larga, va fi raspunzator in fata unui particular, daca statul membru incalca dreptul comunitar, cu urmatoarele conditii:

dispozitia incalcata acorda drepturi particularilor;

incalcarea este suficient de grava;

exista o legatura cauzala directa intre incalcare si paguba.

Evaluare

Prima si cea de-a treia conditie corespund rationamentului din Francovich In orice caz, pozitia statelor membre este similara cu aceea a institutiilor, conform art. 288 (ex 215). Institutiile comunitare sunt raspunzatoare, cand este vorba de masuri legislative ce implica decizii in cadrul politicii economice, iar incalcarile sunt "suficient de serioase", adica "manifeste si grave"[10].

Repararea nu poate fi conditionata de greseala sau de o constatare anterioara a CJCE, iar cuantumul trebuie stabilita in functie de paguba suferita. Nu s-a stabilit nici o restrictie legata de timp cu privire la efectul sentintei judecatoresti.

15. Cazul: R. vs. H.M. Treasury, ex parte British Telecommunications plc, nr.C-39293, 1996

Situatia de fapt

British Telecommunications pretinde ca Regatul Unit a implementat incorect Directiva nr.90531 privind procedurile de achizitie pentru organismele contractante din sectorul telecomunicatiilor . British Telecommunications afirma ca procedurile adoptate de Marea Britanie pentru exceptare au determinat un dezavantaj, din punctul de vedere al concurentei, pentru British Telecommunications.

Solutia si principiile degajate de CJCE

Cele trei conditii precizate in Brasserie du Pcheur si in Factortame trebuie sa fie indeplinite. Totusi, cu ocazia transpunerii directivei in dreptul intern, Marea Britanie nu a neglijat in mod grav si manifest limitele cu privire la exercitarea competentei sale. Incalcarea nu a fost suficient de serioasa ca sa atraga raspunderea.

Implementarea incorecta a unei directive cu formulari imprecise nu da nastere neaparat la raspunderea statului.

Evaluare

CJCE accepta in aceasta speta faptul ca incalcarea nu era suficient de serioasa, deoarece obligatia precizata in directiva era formulata in mod imprecis si putea, in mod rezonabil, sa dea nastere la interpretare din partea Guvernului britanic. CJCE nu a furnizat nic o linie directoare acestuia, iar Comisia nu a obiectat cu privire la legislatia britanica de implementare. O situatie similara este si in cauza Denkavit International vs. Bundesamt fr Ernahring (Cazul C-283, 291& 29294), in care CJCE a constatat ca incalcarea din partea Germaniei nu era suficient de grava pentru a atrage raspunderea, mai ales ca majoritatea statelor membre avusesera aceeasi abordare.

16. Cazul: R. vs. Minister of Agriculture, Fisheries and Food, ex parte Hedley Lomas (Ireland) Ltd.,    nr.C-594, 1996

Situatia de fapt

Ministerul a refuzat sa acorde licenta, care permitea societatii Hedley Lomas sa exporte oi vii in Spania, deoarece considera ca Spania nu implementase adecvat o directiva privind conditiile ce trebuie indeplinite inainte de taiere pentru anumite animale. Comisia a investigat cazul, dar nu a gasit nici o incalcare din partea Spaniei; a informat Marea Britanie ca interzicerea exportului incalca art.30 (ex 36). Instantele britanice au facut apel la CJCE (art.234).

Norme comunitare relevante

Art.30 (ex 36) TCE.

Solutia si principiile degajate de CJCE

CJCE afirma, in primul rand, ca recurgerea la art.30 este imposibila in situatia in care armonizarea a avut loc. In al doilea rand, un stat membru nu poate actiona in mod individual pentru a evita incalcarea dreptului comunitar de catre alt stat membru. In al treilea rand, in cazul in care un stat membru nu trebuie sa ia decizii legislative sau are doar o competenta redusa in acest sens, simplul fapt al incalcarii dreptului comunitar poate fi suficient pentru a stabili o incalcare destul de grava.

In al patrulea rand, apartine instantei nationale sarcina de a determina daca exista o legatura cauzala intre obligatie si paguba. In final, daca se stabileste raspunderea statului, acesta trebuie sa acopere orice pierdere, potrivit legii interne privind raspunderea.

Evaluare

In cauza Dillenkofer vs. Federal Republic of Germany (Cazul nr.C-17894), greseala intentionata nu reprezinta o conditie prealabila pentru a angaja raspunderea statului. Guvernul german nu implementase Directiva Package Holiday in termenul limita, lucru considerat de CJCE a fi o incalcare destul de serioasa. De asemenea, in speta Rechberger vs. Austria (Cazul C-14097), Austria nu implementase adecvat aceeasi directiva, in contextul in care nu exista nici o libertate de apreciere in acest sens pentru Austria, incalcare considerata, din nou, de CJCE ca fiind suficient de grava. Mai multe detalii cu privire la marja de apreciere a statului in contextul stabilirii daca o incalcare este suficient de serioasa sunt precizate in Haim vs. Kassenzah-rnarzliche Vereinigung Nordhein (Cazul 42497). Astfel, CJCE a afirmat ca existenta si scopul marjei de apreciere trebuie sa fie determinate de legea comunitara si nu de cea interna. Aceasta inseamna ca marja de apreciere conferita unui particular de legea nationala nu are relevanta. Dreptul comunitar nu impiedica situatia ca o institutie de drept public, alaturi de statul membru, sa fie raspunzatoare pentru recuperarea pierderii si a pagubei cauzate unui particular in urma masurilor pe care le-a luat cu incalcarea legislatiei comunitare.

V. Drepturile fundamentale si principiile generale

1. Cazul: Stauder vs. City of Ulm, 1969, nr.29/69

Situatia de fapt

O reglementare a Comisiei reglementa primirea de ajutoare constand in distribuire gratuita de unt. Cand planul a fost implementat, Guvernul german a solicitat beneficiarilor sa tipareasca un cupon cu numele si adresa lor. Stauder a pretins ca decizia de a implementa acest plan incalca principiile generale de drept. In fata CJCE Germania a invocat art. 234.

Norme comunitare relevante

Articolul 234 TCE

Solutia si principii degajate de CJCE

Curtea a stabilit ca prevederea invocata nu este de natura sa prejudicieze drepturile fundamentale ale omului precizate in principiile generale de drept ale EC si protejate de Curte.

Evaluare

Concluzia care se impune, potrivit Curtii, este in sensul ca principiile generale deriva din urmatoarele surse: dreptul international scris, principiile recunoscute de sistemele interne de drept ale statelor membre si deciziile CJCE. Declaratia din cazul Stauder este prima recunoastere a CJCE in sensul ca drepturile fundamentale sunt recunoscute de legislatia comunitara.

2. Cazul: Internationale Handelsgesellschaft GmbH vs. Einfuhr-und Vorratsstelle Fur Getreide und Futtermittel, 1970, nr.11/70

Situatia de fapt

Petitionarii au obtinut o licenta de export pentru porumb din Germania, conditionata, de reglementarile comunitare, de inchirierea unui depozit care avea ca scop garantarea ca exportarea se va face pe durata de valabilitate a licentei. Intrucat exportarea nu a fost finalizata pana la expirarea licentei, autoritatile administrative germane au dispus confiscarea unei parti importante a depozitului. Reclamantii au contestat confiscarea invocand faptul ca se incalca unele principii ale legii germane.

Norme comunitare relevante

Articolul 234 TCE. Principiile generale de drept. Jurisprudenta CJCE - izvor de drept comunitar.

Solutia si principii degajate de CJCE

Curtea a statuat ca valabilitatea masurilor impuse de reglementarile comunitare nu pot fi inlaturate prin invocarea faptului ca ele contravin drepturilor fundamentale nationale sau principiilor constitutionale.

Protectia drepturilor fundamentale, desi sunt inspirate de traditia constitutionala comuna statelor membre, trebuie sa fie asigurata in limitele si structura obiectivelor comunitare.

Evaluare

Cauza Handelsgesellschaft este foarte importanta, pentru este o hotarare din seria celor care consacra respectarea drepturilor fundamentale, stabilite ca facand parte din principiile generale de drept, pe care Curtea le protejeaza, chiar daca, din punct de vedere formal, nu sunt drept scris obligatoriu juridic. Ele devin, insa, prin consacrarea de catre CJCE, drept nescris, principiu general de drept, insa obligatoriu, in aceasta calitate, pentru institutii si statele membre ale Uniunii Europene.

3. Cazul: R vs. Kent Kirk, 1984, nr.63/83

Situatia de fapt

Capitanul Kirk, un pescar danez, a fost acuzat de pescuit in zona de 12 mile de la coasta britanica, ceea ce contravine legislatiei Regatului Unit. Desi Marea Britanie avea dreptul sub imperiul Acquisition Act sa excluda vasele statelor terte din zona de 12 mile pana pe 31 decembrie 1982, capitanul Kirk a fost acuzat pentru ca pescuia in apele britanice pe 6 ianuarie 1983. Ulterior Comunitatea Europeana a adoptat unele reglementari care permiteau Regatului Unit sa mentina interdictia de pescuit pentru urmatorii 10 ani, antedatate pe 1 ianuarie 1983.

Norme comunitare relevante

Articolul 7 al Conventiei Europene pentru Protectia Drepturilor si Libertatilor Fundamentale ale Omului

Solutia si principii degajate de CJCE

Principiul neretroactivitatii dispozitiilor penale este comun tuturor statelor membre si este prevazuta de Conventia Europeana pentru Protectia Drepturilor si Libertatilor Fundamentale ale Omului. De asemenea este si unul din principiile generale ale dreptului comunitar.

Evaluare

Concluzia care se impune, in urma analizei hotararii CJCE, este in sensul ca principiul enuntat are importanta in domeniul aplicarii neretroactive a dispozitiilor penale. Interpretarea data de Curte este, de altfel, conforma atat cu prevederile la nivel intern din statele membre ale UE, dar si cu instrumentele internationale in materia drepturilor omului la care acestea sunt parte, dintre care cel mai important este reprezentat de Conventia Europeana a Drepturilor Omului, folosita, de fapt, si de Curte ca sursa de inspiratie in protejarea drepturilor omului din perspectiva comunitara si in consacrarea lor prin intermediul jurisprudentei sale, ca principii generale de drept, obligatorii pentru institutiile UE, statele membre si particulari.

4. Cazul: Mulder vs. Minister van Landbouw en Visserij, 1988, nr.120/86

Situatia de fapt

Mulder si alti producatori de lapte au decis sa nu livreze lapte timp de 5 ani in virtutea unui proiect al Comunitatii Europene de a reduce aprovizionarea in exces cu lapte. Dupa aceasta perioada ei au fost in imposibilitatea de a-si relua livrarile deoarece dispozitiile comunitare se bazau pe un an de referinta din timpul celor cinci de nelivrare.

Solutia si principii degajate de CJCE

Curtea a decis ca in situatia in care un producator a fost incurajat de dispozitii comunitare sa suspende comercializarea in interes general si fara sa primeasca despagubiri, acesta se poate astepta sa nu fie supus unor restrictii pentru ca a respectat reglementarile.

Evaluare

Conform hotararii Curtii, o astfel de expectativa este legitimata numai atunci cand este rezonabila, iar nu speculativa. Masurile comunitare trebuie sa nu incalce asteptarile legitime in ceea ce priveste lipsa interesului public care prevaleaza (overriding public interest).

Curtea mai precizeaza ca, fiind o dispozitie specifica monopolurilor nationale cu caracter comercial, art. 37 din Tratatul CEE nu este aplicabil dispozitiilor nationale care nu privesc exercitiul, de catre un monopol public, a functiei sale specifice - respectiv dreptul sau de exclusivitate - si care vizeaza, in mod general, productia si comercializarea de produse determinate, fiind fara relevanta daca acestea apartin sau nu monopolului in discutie.

In absenta unei reglementari comune, obstacolele la circulatia intra-comunitara care rezulta din neconcordantele legislatiilor nationale in materia comercializarii unui produs trebuie acceptate in masura in care ele pot fi recunoscute ca fiind necesare pentru satisfacerea unor exigente imperative si care tin, in principal, de eficacitatea controalelor fiscale, de protectia sanatatii publice, de loialitatea tranzactiilor comerciale si de protectia consumatorului.

Notiunea de taxe care au efect echivalent restrictiilor cantitative la import, care figureaza la art. 30 din Tratatul CEE, trebuie inteleasa in sensul ca intra in domeniul de aplicare a interdictiei prevazute de aceasta dispozitie si care fixeaza concentratia minima de alcool pentru bauturile spirtoase destinate consumului uman, fixata de legislatia unui stat membru, atunci cand este vorba despre importul de bauturi alcoolice, produse si comercializate in mod legal intr-un alt stat membru.

5. Cazul: Sabbatini vs. EP, 1972, nr.20/71

Situatia de fapt

Doamna Sabbatini a cerut anularea deciziilor prin care permisiunea de emigrare primita anterior de la EP a fost retrasa dupa casatorie. Permisiunea a fost acordata "capului familiei", considerat in mod normal a fi sotul, cu exceptia cazurilor de boli grave sau invaliditate.

Solutia si principii degajate de CJCE

Determinarea statutului emigrantului trebuie sa fie subordonata unor criterii uniforme, independent de sex. Decizia luata cu privire la solicitanta a fost anulata.

Evaluare

Concluzia care reiese din analiza hotararii CJCE este in sensul ca, potrivit instantei de la Luxemburg, persoanele aflate in situatii similare trebuie sa aiba parte de acelasi tratament, cu exceptia cazurilor in care un tratament diferentiat este justificat in mod obiectiv, impunandu-se astfel aplicarea principiului nediscriminarii.

6. Cazul: UK vs. Council (The Working Time Directive), 1996, nr.C-84/94

Situatia de fapt

Consiliul a adoptat Directiva nr.93/104 bazata pe articolul 118a din Tratatul Comunitatii Europene ( privind armonizarea dispozitiilor referitoare la protectia muncii), care stipula, inter alia, ca totalul orelor de munca saptamanale nu trebuie sa depaseasca 48 de ore, ca trebuie prevazute perioade minime de odihna si ca muncitorii trebuie sa fie indreptatiti la patru saptamani anuale de concediu platit. Marea Britanie a contestat masura in temeiul art. 230, sustinand ca ar fi trebuit adoptata in temeiul art. 100, necesitand unanimitatea voturilor, mai curand decat in temeiul art. 118a, care necesita votul majoritatii calificate, ceea ce contravine principiului subsidiaritatii.

Norme comunitare relevante

Articolul 118a din Tratatul Comunitatii Europene

Solutia si principii degajate de CJCE

Masura a fost corect adoptata in temeiul art. 118a, cu exceptia art. 5, teza a doua, care prevedea duminica zi de odihna, care a fost anulat. Adoptarea de directive nu vine in contradictie cu principiul subsidiaritatii.

Evaluare

Comunitatea Europeana trebuie sa actioneze in limitele puterilor conferite prin Tratat. In domenii care nu sunt de competenta exclusiva a Comunitatii Europene, aceasta trebuie sa actioneze in conformitate cu principiul subsidiaritatii, numai daca actiunea propusa nu poate fi realizata satisfacator de statele membre.

VI. Aplicarea reglementarilor comunitare

1. Cazul: Commission vs. Greece, 1988, nr.272/86

Situatia de fapt

Comisia a solicitat Guvernului elen informatii cu privire la importul de cereale in timpul aplicarii procedurii prevazute de art. 226. Grecia a esuat in demersurile de a oferi informatiile solicitate atat in etapa informala cat si in cea oficiala.

Norme comunitare relevante

Articolul 10 TCE

Solutia si principii degajate de CJCE

Curtea a statuat ca nefurnizarea informatiilor echivaleaza cu impiedicarea realizarii sarcinilor comunitare, in temeiul art. 10.

Evaluare

In temeiul art. 10, statele membre trebuie sa adopte toate masurile necesare pentru a asigura indeplinirea obligatiilor ce decurg din Tratat sau din legislatia subsidiara. Trebuie sa faciliteze indeplinirea sarcinilor comunitare si sa se abtina de la orice masuri care ar putea prejudicia aceste obiective.

2. Cazul: Commission vs. Italy, 1986, nr.101/84

Situatia de fapt

Italia nu a prezentat Comisiei raportul statistic din 1979, referitor la transportul de bunuri, incalcand astfel Directiva 78/546. Guvernul italian a invocat in apararea sa un caz de forta majora, sustinand ca a fost in imposibilitatea de a respecta dispozitiile Directivei ca urmare a unui atac cu bomba care a distrus registrul vehiculelor de la Centrul de Procesare a Datelor al Ministerului Transporturilor.

Norme comunitare relevante

Articolul 226 TCE

Solutia si principii degajate de CJCE

Cutea a stabilit ca desi initial atacul cu bomba a reprezentat un caz de forta majora, dificultatile intampinate au avut o existenta limitata in timp. Astfel, administratia nu a depus cele mai bune diligente pentru inlocuirea echipamentelor si recuperarea datelor. De aceea Guvernul Italian nu invoca acest incident pentru a justifica continua nerespectare a Directivei.

Evaluare

Din hotararea Curtii se desprinde concluzia ca forta majora nu reprezinta o aparare temeinica impotriva unei actiuni intemeiate pe art. 226. Aceasta deoarece pe cand cazurile Comisiei ajung in faza judiciara, cazurile neintemeiate sunt in mod normal solutionate in etapa administrativa.

3. Cazul: Commission vs. UK, 1979, nr.128/78

Situatia de fapt

Regulamentul 1463/70 stipuleaza instalarea de tahografe (pentru a indica pauzele si timpul de condus) in vehiculele care transporta pasageri si produse pe autostrazi. Acesta ar fi trebuit implementat de la 1 ianuarie 1976. Marea Britanie a introdus un program de voluntariat pentru a inregistra aceste informatii si a declarat ca nu intentioneaza sa implementeze Regulamentul in totalitate din considerente de ordin economic, industrial si practic.

Norme comunitare relevante

Articolul 10 TCE

Solutia si principii degajate de CJCE

Curtea a decis ca dificultatile de implementare nu pot fi acceptate ca justificare. Permitand statelor sa profite de pe urma calitatii de membru al Comunitatii Europene, Tratatul instituie si obligatia ca aceste state sa respecte regulile ce decurg din el. Un stat care incalca in mod unilateral aceste reguli incalca principiul solidaritatii enuntat de art. 10.

Evaluare

Concluzia Curtii este ca dificultatile practice in implementare nu constituie o justificare in fata procedurilor de sanctionare. Curtea a avut intotdeauna o pozitie transanta in ceea ce priveste obligatia statelor membre de a implementa legislatia comunitara. Astfel, cu ocazia cauzelor aflate pe rolul sau, a consacrat o serie de principii si criterii pe care actele nationale de executare a celor comunitare trebuie sa le indeplineasca pentru a fi considerate ca avand capacitatea de a implementare reala si efecienta.

4. Cazul: Commission vs. Greece, 2000, nr.C-387/97

Situatia de fapt

Comisia s-a adresat Curtii cu o reclamatie in temeiul art. 228 in vederea impunerii unei amenzi zilnice Greciei pentru nerespectarea unei hotarari date impotriva sa pe 7 aprilie 1992 in cazul C-45/91. Prin hotarare se solicita Greciei sa elaboreze si sa implementeze programe pentru eliminarea deseurilor toxice si periculoase, sub imperiul a numeroase directive ambientale.

Norme comunitare relevante

Articolul 171, 228 TCE

Solutia si principii degajate de CJCE

Intrucat Grecia nu a luat masurile necesare pentru eliminarea deseurilor, ea nu a respectat hotararea Curtii in cazul C-45/91 si nu si-a indeplinit obligatiile prevazute de art. 171 al Tratatului. Astfel Curtea a stabilit ca plata periodica a unor sume raspunde cel mai bine circumstantelor si a stabilit o suma fixa pentru fiecare zi de intarziere in implementarea masurilor necesare pentru aducerea la indeplinire a hotararii din cazul C-45/91, incepand de la data prezentei hotarari si pana la indeplinirea acestei in totalitate.

Evaluare

Pentru prima oara, Curtea sanctioneaza, la cererea Comisiei, un stat membru pentru nerespectarea unei hotarari anterioare a sa. Astfel, daca un stat membru nu respecta o hotarare a Curtii, acestuia i se poate aplica ca sanctiune plata unei amenzi constand intr-o suma globala sau plati periodice, in temeiul art. 228.

In aplicarea Tratatului de la Maastricht, Curtea dezvolta o jurisprudenta noua, care invita statele la respectarea imediata a dreptului comunitar. Curtea s-a mai confruntat, in acelasi timp cu speta de fata, cu doua alte cazuri: unul impotriva Frantei, cu privire la munca de noapte pentru femei (224/99) si celalalt impotriva Greciei, din nou, in materia recunoasterii diplomelor (197/98).

5. Cazul: France vs. UK (Re Fishing Net Mesh Sizes), 1979, nr.141/78

Situatia de fapt

Franta s-a adresat Comisiei cu o plangere impotriva proiectului de lege al Marii Britanii privind marimea ochiurilor de la plasele de pescuit. Intrucat Comisia nu a inaintat cazul Curtii in temeiul art. 226, Franta s-a adresat acesteia in temeiul art. 227.

Norme comunitare relevante

Articolul 227 TCE

Solutia si principii degajate de CJCE

Curtea a stabilit ca Marea Britanie a incalcat reglementarile comunitare cu privire la marimea ochiurilor de la plasele de pescuit.

Evaluare

Concluzia care se desprinde din studierea hotararii Curtii este in sensul ca statele membre prefera sa adreseze cererile de solutionare a disputelor dintre ele Comisiei, evitand astfel confruntarile directe. Totusi, daca in termen de trei luni Comisia nu dezbate problema, statul poate inainta solutionarea acesteia CJCE in temeiul art. 227.

6. Cazul: British Aerospace and Rover Group Holdings plc vs. Commission, 1992, nr.C-292/90

Situatia de fapt

Comisia a emis o decizie prin care cerea Marii Britanii sa recupereze platile cu titlu de ajutor de stat, considerate ilegale, facute Grupului Rover inainte de a fi preluat de British Aerospace. Desi ajutorul dat Rover-ului pentru acoperirea datoriilor a fost aprobat de Comisie, stipuland ca nu se vor mai acorda ajutoare suplimentare, concesii financiare aditionale neautorizate au fost facute de Guvernul britanic pentru British Aerospace. British Aerospace si Rover au solicitat anularea partiala a deciziei la CJCE.

Norme comunitare relevante

Articolul 88 TCE

Solutia si principii degajate de CJCE

In situatia in care Comisia considera ca Marea Britanie nu s-a conformat conditiilor din decizie si a acordat ajutoare suplimentare, ar fi trebuit aplicate sanctiuni direct impotriva Marii Britanii in temeiul art. 88 si sa instiinteze partile interesate in vederea prezentarii comentariilor lor. Decizia a fost anulata in ceea ce priveste cererea de recuperare a platilor aditionale.

Evaluare

Potrivit Curtii, Comisia poate emite o hotarare prin care sa solicite statului sa modifice sau sa anuleze ajutoarele de stat ilegale intr-un termen dat. Nerespectarea acesteia indreptateste Comisia sau orice stat interesat sa supuna cazul CJCE, in temeiul art. 88 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana.

VII.    Controlul legalitatii actelor institutiilor

1. Cazul: Cimenteries vs. Commission (Noordwijk's Cement Accord), 1967, nr.8 (11/66)

Situatia de fapt

Numeroase societati comerciale au beneficiat de scutiri de taxe in temeiul unei reglementari privind concurenta. Acestea au fost expuse amenzilor cand Comisia si-a schimbat practica printr-o instiintare transmisa printr-o scrisoare recomandata.

Norme comunitare relevante

Articolul 249 TCE

Solutia si principii degajate de CJCE

Curtea a stabilit ca aceasta masura a afectat interesele intreprinderilor, schimband situatia lor juridica. Aceasta nu a fost o simpla opinie, ci o decizie menita sa produca efecte juridice si trebuie considerata un act supus controlului legalitatii .

Evaluare

CJCE hotaraste, astfel, ca va analiza fondul, iar nu forma unei masuri pentru a determina daca se doreste ca ea sa produca efecte juridice. Cu alte cuvinte, in aceasta apreciere, Curtea da prioritate nu denumirii sau procedura de adoptare a unei masuri normative, ci dispozitiilor sale pe fond, de natura sa afecteze in mod concret destinatarii masurii respective.

2. Cazul: Commission vs. BASF A.G., 1992, nr.C-137/92 P

Situatia de fapt

Textul original al unei decizii care stabilea amenzi pentru diferite companii de produse chimice a fost modificat dupa adoptarea sa. Aceasta a fost adoptata numai in trei dintre limbile oficiale. lasand in sarcina Comisarul sa adopte versiunile in celelalte limbi. Prima instanta a considerat forma deciziei atat de defectuoasa, incat aceasta sa fie considerata ca inexistenta. Comisia s-a adresat CJCE.

Solutia si principii degajate de CJCE

Curtea a stabilit ca decizia, desi defectuoasa, nu era atat de viciata incat sa fie considerata inexistenta. Masura initiala a fost anulata. O reglementare este inexistenta daca prezinta vicii a caror gravitate este evidenta si nu poate fi tolerata de ordinea juridica a Comunitatii Europene

Evaluare

Potrivit Curtii, actele institutiilor comunitare sunt prezumate a fi legale. In situatii exceptionale, ele pot fi atat de grav afectate de vicii de forma sau de procedura, incat ele sunt considerate inexistente si nu pot fi supuse anularii.

3. Cazul: EP vs. Council ("Chernobyl"), 1990, nr.C-70/88

Situatia de fapt

Parlamentul European a contestat baza legala a unei decizii a Consiliului privind nivelul admis de contaminare radioactiva in alimente, dupa explozia de la Chernobyl.

Norme comunitare relevante

Articolul 230 (2), (3) TCE

Solutia si principii degajate de CJCE

Curtea s-a declarat competenta sa solutioneze cauzele intentate de Parlamentul European sau de Banca Centrala Europeana in scopul protejarii prerogativelor lor.

Evaluare

Statele membre, Consiliul si Comisia pot intenta procese in anulare in fata CJCE pentru motive determinate. Parlamentul European si Banca Centrala Europeana pot intenta procese pentru aceleasi motive in scopul protejarii prerogativelor lor.

4. Cazul: Codorniu vs. Council, 1993, nr.C-309/89

Situatia de fapt

C a contestat un Regulament care folosea cuvantul "crmant" pentru vinurile spumoase provenind din regiuni specifice ale Frantei si Luxemburgului. C este un important producator de vinuri spumoase similare din Spania unde detine o marca inregistrata si cel mai mare producator de vinuri etichetate ca "crmant" din Uniunea Europeana.

Norme comunitare relevante

Articolul 230 TCE

Solutia si principii degajate de CJCE

Curtea a stabilit ca C era afectat in mod direct intrucat rezervarea acestei categorii numai pentru producatorii din Franta si Luxemburg aducea atingere dreptului sau de proprietate intelectuala.

Evaluare

Concluzia pe care o consacra Curtea cu ocazia pronuntarii in cadrul acestui recurs este in sensul ca faptul ca masurile legislative se aplica comerciantilor la modul general nu impiedica comercianti individuali sa fie afectati de acestea.

5. Cazul: Transocean Marine Paint Association vs. EC Commission, 1974, nr.17/74

Situatia de fapt

Comisia a emis o masura referitoare la reinnoirea unor scutiri din politica concurentiala fara sa ofere membrilor Asociatiei posibilitatea de a-si exprima punctul de vedere. Asociatia a cerut anularea masurii intrucat i-a fost refuzat dreptul la audiere.

Solutia si principii degajate de CJCE

Curtea a statuat ca persoana ale carei interese sunt afectate de o decizie a unei autoritati publice, cum ar fi Comisia, referitoare la o scutire, are dreptul sa prezinte observatiile sale. Prin urmare, partea vatamatoare a acestei masuri a fost anulata.

Evaluare

Aceasta hotarare se intemeiaza pe adoptarea de catre CJCE a unui principiu din dreptul intern ca principiu general: audi alterem partem. Este o modalitate frecventa de "imbogatire" a dreptului comunitar, Curtea utilizand reguli de drept, principii, pe care le imprumuta din dreptul intern al statelor membre si ii da aplicabilitate comunitara, transformandu-l in drept comunitar, obligatoriu, in aceasta calitate pentru institutiile si organele comunitare, pentru statele membre si pentru resortisantii comunitari.

6. Cazul: EP vs. Council, 1985, nr.13/83

Situatia de fapt

Parlamentul European a reclamat neimplementarea de catre Consiliu a unei politici de transport comune in temeiul art. 74 precum si neadoptarea unei decizii cu privire la transport de catre cele saisprezece comisii.

Norme comunitare relevante

Articolul 232 TCE

Solutia si principii degajate de CJCE

Desi nu exista o obligatie executorie de a implementa o politica de transport comuna in temeiul art. 231, Consiliului i s-a cerut sa actioneze pentru implementarea libertatilor prevazute de art. 71, 49, 41 si 51 in perioada de tranzitie. Pentru a fi executorii, obligatiile trebuie sa fie suficient definite, astfel incat sa permita CJCE sa stabileasca daca neadoptarea lor este legala.

Evaluare

Prin intermediul acestei hotarari, Curtea aduce anumite precizari cu privire la faptul daca institutiile comunitare pot aduce in fata instantei comunitare cazuri de implementare de catre una dintre a unei politici, implementare care intra in competenta sa, potrivit Tratatului instituind Comunitatea Europeana. Potrivit Curtii, daca Parlamentul European, Consiliul sau Comisia savarsesc o incalcare a Tratatului, statele membre sau alte institutii comunitare pot introduce actiune in fata CJCE in vederea constatarii acesteia.

VIII. Raspunderea institutiilor

1. Cazul: Ltticke (Alfons) GmbH vs. Commission, 1971, nr.4/69

Situatia de fapt

L a dat in judecata Comisia, solicitand daune, in temeiul art. 288 (2), reclamand faptul ca aceasta nu a impus Guvernului german modificarea unei dispozitii controversate dintr-o lege interna. Sub imperiul acestei dispozitii L era obligat sa plateasca taxe, despre care el alega ca sunt in contradictie cu reglementarile comunitare.

Norme comunitare relevante

Articolul 288 (2) TCE

Solutia si principii degajate de CJCE

Curtea a stabilit ca nu a existat nici un act ilegal sau omisiune, deoarece Comisia a depus toate diligentele necesare in timpul negocierilor cu Guvernul german. In temeiul art. 288 nu se poate stabili raspunderea delictuala, intrucat pentru aplicarea acestuia se cere indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii:

(a) existenta uni act ilegal sau omisiv care emana de la o institutie comunitara sau de la un functionar al acesteia;

(b) existenta uni prejudiciu cauzat reclamantului;

(c) existenta unei legaturi cauzale intre actul gresit sau omisiv si prejudiciu.

Spre deosebire de raspunderea delictuala, nu exista reguli comunitare speciale privind incalcarile contractuale. In lumina art. 288 (2) raspunderea contractuala a institutiilor comunitare este guvernata de legea aplicabila contractului respectiv.

Evaluare

Potrivit hotararii Curtii, Comunitatea Europeana trebuie sa repare orice prejudiciu cauzat de institutiile sale sau de functionari acestora in exercitiul functiei lor, conform principiilor generale de drept comune legislatiei tuturor statelor membre.

2. Cazul: Schppenstedt (Aktien - Zuckerfabrik) vs. Council, 1971, nr.5/71

Situatia de fapt

Petitionarul, un comerciant de zahar, a solicitat despagubiri in temeiul art. 288 (2) pentru prejudiciul suferit ca urmare a unei reglementari, sustinand ca aceasta contravine unei alte masuri precum si art. 34 (3) (principiul nediscriminarii in temeiul Politicii Comune pentru Agricultura). Consiliul a obiectat, sustinand ca actiunea compromite sistemul controlului de legalitate , in virtutea art. 230.

Norme comunitare relevante

Articolul 288 (2) TCE

Solutia si principii degajate de CJCE

Hotararea CJCE in cazul Ltticke a fost aceea de admitere a actiunii. Cu toate acestea incalcarea nu a fost considerata flagranta, astfel incat actiunea nu a avut succes. Curtea a statuat, deci, ca nu poate fi raspunzatoare Comunitatea Europeana pentru masurile legislative care contin si elemente de politica economica, decat daca se incalca in mod grav o norma privind protectia intereselor particularilor.

Evaluare

Majoritatea reglementarilor comunitare privesc si aspecte de politica economica. Astfel, este datoria CJCE sa examineze actele institutiilor comunitare si sa stabileasca daca acestea sunt susceptibile de a da nastere la despagubiri in favoarea unor particulari. Aceasta nu echivaleaza, insa, cu protejarea particularilor de efectele negative ale fluctuatiilor pietei.

3. Cazul: Laboratoires Pharmaceutiques Bergaderm and Goupil vs. Commission, 2000, nr.C-352/98P

Situatia de fapt

Reclamantul, intr-un apel impotriva unei decizii a Primei Instante, a solicitat despagubiri Comisiei pentru pierderile suferite ca urmare a unei directive a acesteia privind cosmeticele. Directiva interzicea utilizarea mai multor substante presupuse a fi cancerigene, dintre care una era utilizata de petent (singura companie care o utiliza astfel) la obtinerea unor lotiuni. Prin urmare compania a intrat in procedura de lichidare. Prima Instanta a clasat dosarul si a respins pretentiile reclamantului, motivand ca directiva era un act administrativ si nu unul legislativ. Reclamantul a inaintat cazul CJCE, care a mentinut hotararea Primei Instante.

Norme comunitare relevante

Articolul 288 (2) TCE

Solutia si principii degajate de CJCE

Legislatia comunitara da dreptul la despagubiri daca sunt indeplinite conditiile:

(a) regula de drept incalcata confera drepturi particularilor;

(b) violarea trebuie sa fie suficient de grava;

(c) exista o legatura cauzala intre incalcarea unei obligatii care incumba statului si prejudiciul suferit de partea vatamata.

Evaluare

Din decizia Curtii rezulta ca nu este semnificativa natura masurii, fiind irelevant daca actul este administrativ sau legislativ, ci gradul de autonomie de care se bucura institutiile comunitare.

De asemenea, trebuie retinut ca sintagma " incalcare suficient de grava" trebuie interpretata in acelasi sens atat pentru institutiile comunitare cat si pentru statele membre.

4. Cazul: CNTA vs. Commission, 1975, nr.74/74

Situatia de fapt

Acest caz se refera la sistemul despagubirilor banesti (MCAs) platibile exportatorilor, in virtutea Planului Comun pentru Agricultura, pentru a compensa fluctuatiile ratei de schimb. CNTA s-a angajat in numeroase contracte de export, inainte ca acest sistem sa fie desfiintat in Franta de catre Comisie, intemeindu-si preturile contractuale pe acest sistem (MCAs). CNTA a solicitat despagubiri pentru prejudiciul suferit ca urmare a desfiintarii acestui sistem de catre Comisei.

Solutia si principii degajate de CJCE

Reglementarea Comisiei a incalcat principiul stabilitatii juridice (legal certainty) si in special pe cel al asteptarilor legitime. In absenta unui interes public, Comisia a incalcat o regula superioara deoarece nu a adoptat masuri tranzitorii pentru protejarea comerciantilor. Cu toate acestea, intrucat nu s-a produs nici un prejudiciu real nu au fost stabilite despagubiri.

Evaluare

Actul ilegal, potrivit hotararii Curtii, a fost acela de a nu-i notifica pe comercianti, intr-un termen rezonabil, despre inlaturarea sistemului de compensatii, iar nu adoptarea respectivei reglementari, care nu a fost declarata nula.

5. Cazul: Bayerische Hnl Vermehrungsbetriebe GmbH & CO. KG vs. Council and Commission, 1978, nr.83, 94/76, 4, 15, 40/77

Situatia de fapt

Pentru a epuiza cantitatea mare de lapte praf degresat, Consiliul a adoptat o reglementare solicitand producatorilor de hrana pentru animale sa cumpere lapte praf degresat de la agentiile de interventie ale Comunitatii Europene. Acesta era mai scump decat soia, care fusese anterior utilizata ca aliment. Unii fermieri au introdus actiuni in fata instantelor nationale, care au ajuns in temeiul art. 234 la CJCE. Altii au cerut despagubiri la CJCE.

Norme comunitare relevante

Articolul 234 TCE

Solutia si principii degajate de CJCE

Reglementarea a fost declarata nula intrucat contravenea principiilor nediscriminarii si proportionalitatii, in temeiul art. 234.

In virtutea art. 215 s-a constatat incalcarea unei norme de drept superioare care avea ca scop protectia particularilor. Totusi aceasta incalcare nu a fost suficient de grava incat sa atraga raspunderea Comunitatii Europene. Astfel incat fermierii nu au primit nici un fel de despagubiri.

Evaluare

Concluzia care se desprinde, potrivit Curtii, este in sensul ca, desi a fost declarata nula in virtutea art. 234, reglementarea nu era suficient de viciata pentru indeplini conditiile Formulei Schoppenstedt (art. 288).

6. Cazul: Kampffmeyer vs. Commission, 1967, Joined Cases no. 5, 7, 13 - 24/66

Situatia de fapt

Solicitantii - importatori de cereale, nemti - au solicitat autoritatilor germane o licenta de import de grane din Franta. Autoritatile germane au refuzat acordare licentei si au suspendat importurile. Comisia a confirmat aceasta decizie. In temeiul Regulamentului nr.19, asemenea solicitari pot fi respinse numai daca exista amenintarea unei dezechilibrari a pietei. Petentii au contestat hotararea Comisiei in fata CJCE, in temeiul art. 173 si au dat in judecata Guvernul german in fata instantelor interne.

Solutia si principii degajate de CJCE

Desi regulile de drept in discutie nu vizau in mod direct interesele particularilor asa cum prevede art. 230, s-a avut in vedere protejarea intereselor particulare ale petentilor. Astfel, actiunea a fost admisa. Intrucat nu exista amenintarea unei tulburari a pietei, hotararea Comisiei nu era justificata si a fost anulata.

Evaluare

Cu ocazia acestei hotarari, instanta de la Luxemburg consacra din nou ideea efectului direct, principiu stabilit inca din anii 60', incepand cu hotararea Van Gend en Loos. Astfel, o regula de drept care beneficiaza unei categorii de particulari, beneficiaza si individual acestora, chiar daca in prevederea respectiva nu se precizeaza acest lucru in mod expres.

IX. Recursul prealabil

1. Cazul: Rheinmhlen - Dsseldorf vs. Einfuhr-Und Vorratsstelle Getreide, 1974, Joined Cases no.146 & 166/73

Situatia de fapt

R, un exportator german de cereale, s-a adresat fara succes Tribunalului Fiscal din Hessian pentru a obtine scutire pentru export. S-a adresat si Tribunalului Fiscal Federal (Bundesfinanzhof), care a casat hotararea instantei inferioare, statuand ca R are dreptul la scutire. Cazul a fost trimis inapoi la Curtea din Hessian pentru a decide anumite aspecte de fapt. Curtea din Hessian, desi obligata de legislatia germana sa se supuna hotararilor Curtii Federale, a refuzat sa respecte decizia acesteia, si s-a adresat CJCE cu o serie de intrebari, intemeindu-se pe dispozitiile art. 234. R a sesizat din nou Instantei Superioare cu privire hotararea instantei din Hessian de a solicita recurs in interpretarea legii. Curtea Federala a adresat intrebari suplimentare CJCE pentru a determina intinderea atributiilor unei curti inferioare de a cere recurs in interpretare Curtii Comunitatilor Europene in asemenea circumstante.

Norme comunitare relevante

Articolul 234 TCE

Solutia si principii degajate de CJCE

Competenta unei instante inferioare de a face recurs in interpretare nu poate fi abrogata de o lege interna; aceasta trebuie sa fie libera sa solicite indrumari in situatia in care considera ca solutia instantei supreme o poate determina sa dea o hotarare care sa contravina dreptului comunitar.

Evaluare

Articolul 234 prevede un mecanism prin care CJCE este imputernicita sa emita hotarari preliminare in ceea ce priveste:

(a)    interpretarea Tratatului;

(b)   validitatea si interpretarea actelor institutiilor Tratatului si ale Bancii Centrale Europene;

(c)    interpretarea statutelor organismelor infiintate prin acte ale Consiliului.

Aceasta procedura a avut un rol important in dezvoltarea dreptului comunitar deoarece Tratatul este un act - cadru si, deci, contine putine amanunte si definitii. Astfel, prin intermediul ei CJCE a explicat si clarificat dispozitiile Tratatului.

2. Cazul: Broekmeulen (C.) vs. Huisarts Registratie Commissie, 1981, nr.246/80

Situatia de fapt

Comisia Germana de Apel pentru Medicina Generala (nu este vorba de o curte sau un tribunal care judeca sub imperiul legii germane) a respins solicitarea lui B de a profesa ca medic in Olanda. In cadrul raportului elaborat de CJCE, Comisia a fost considerata ca fiind o curte sau un tribunal pentru a putea fi indeplinit scopul art. 234.

Norme comunitare relevante

Articolul 234 TCE

Solutia si principii degajate de CJCE

Comisia de Apel, care functioneaza cu incuviintarea autoritatilor publice si cu sprijinul lor si care emite hotarari definitive in urma unei proceduri contencioase trebuie asimilata curtilor sau tribunalelor pentru a-i putea fi aplicabil art. 234.

Evaluare

Pentru ca un organism sa poata fi considerat curte sau tribunal, acesta trebuie sa exercite o activitate judiciara. Un organism administrativ nu poate intra sub incidenta art. 234. Atunci cand un organism arte atat atributii administrative cat si judiciare, el va putea solicita CJCE interpretarea reglementarilor comunitare numai in ceea ce priveste activitatea sa judiciara.

3. Cazul: Cilfit SRL. and Lanificio di Gavardo SPA. vs. Ministry of Health, 1982, nr.283/81

Situatia de fapt

Importatori de lana au contestat colectarea de taxe pentru inspectii de salubritate impusa de Guvernul Italian importatorilor de lana din afara Comunitatii Europene, motivand ca lana este un produs de origine animala ( pentru care cheltuielile nu pot fi stabilite prin acte normative) si de aceea nu sunt supuse acestor cheltuieli. Guvernul italian a invocat faptul ca interpretarea sintagmei " produs de origine animala" era in mod evident facuta in virtutea principiului acte claire, caz in care nu este necesara nici o solicitare in temeiul art. 234. Curtea Suprema italiana a deferit cauza CJCE.

Norme comunitare relevante

Articolul 234 (2) TCE

Solutia si principii degajate de CJCE

O solicitare de interpretare adresata Curtii nu este necesara cand:

(a) problema de drept comunitar este irelevanta;

(b) problema a fost deja dezbatuta de Curte iar aceasta s-a pronuntat asupra ei;

(c) sensul corect este evident si nu lasa loc la interpretari.

Evaluare

Atunci cand o problema de interpretare a reglementarilor comunitare este ridicata in fata unei curti sau a unui tribunal al unui stat membru, acea curte sau tribuna, daca apreciaza ca acea interpretare ii este necesara pentru a emite o hotarare, poate solicita CJCE sa se pronunte asupra ei.

4. Cazul: Da Costa En Schaake NV, Jacob Meijer NV & Hoechst - Holland NV vs. Nederlandse Belastagingenadministratie, 1963, nr.28 - 30/62

Situatia de fapt

O curte in ultima instanta a inaintat un recurs in interpretarea legii pentru chestiuni identice cu cele din cazul Van Gend en Loos asupra carora Curtea se pronuntase de curand. Comisia a solicitat respingerea dosarului pentru lipsa cauzei, intrucat nu ramanea nici o problema de interpretat.

Norme comunitare relevante

Articolul 234 TCE

Solutia si principii degajate de CJCE

Atunci cand a fost deja emisa o hotarare imperativa a fost emisa pentru o problema identica, instantele nationale trebuie sa nu se mai adreseze CJCE pentru interpretare. In orice caz, nici o instanta interna nu poate fi lipsita de posibilitatea de a solicita interpretarea unei dispozitii pentru care Curtea a dat deja o solutie.

Evaluare

O concluzie foarte importanta care se desprinde din aceasta hotararea este in sensul ca solicitarile instantelor nationale, in baza art. 234, prin care se cere fie interpretarea unei dispozitii comunitare, nu sunt impiedicate de existenta unei hotarari anterioare a Curtii preferitoare la aspecte similare, nu exista deci in aceasta ipoteza autoritatea "lucrului interpretat".

5. Cazul: Foglia (Pasquale) vs. Mariella Novello (no.1), 1980, nr.104/79

Situatia de fapt

F si N, comercianti de vin, in Franta si Italia, au inserat in contract o clauza prin care se obligau sa nu plateasca nici o taxa care contravine reglementarilor comunitare. F a cerut recuperarea de la N a unei taxe platite in Franta de un transportator de bunuri. Se pare ca partile au inventat in mod artificial termenii contractuali si litigiul pentru a obtine o hotarare privind validitatea legii franceze.

Norme comunitare relevante

Articolul 234 TCE

Solutia si principii degajate de CJCE

Curtea este obligata sa emita decizii in ceea ce priveste cazurile veridice. A hotari in circumstante ca cele din prezentul caz ar periclita sistemul prin care particularii s-ar putea apara impotriva reglementarilor fiscale contrare Tratatului.

Evaluare

Regula pe care o consacra Curtea cu ocazia acestei hotarari este in sensul ca problemele deferite de instantele interne CJCE trebuie sa se refere la situatii reale privind legislatia comunitara, altfel urmand a nu fi luate in considerare de Curte. Cu alte cuvinte, instanta de la Luxemburg nu are rol consultativ in aceasta ipoteza, adica nu da raspunsuri decat cu privire la cauze reale, aflate pe rolul instantelor nationale. Avize ii pot fi cerute de institutiile comunitare, dar numai pe aspecte reale (de exemplu, Avizul 2/94 cu privire la posibilitatea aderarii CE la CEDO sau Avizul 1/91 cu privire la semnarea Acordului privind Spatiul Economic European).

6. Cazul: Foto - Frost (Firma) vs. Hauptzollamt Lbeck - OST, 1987, nr.314/85

Situatia de fapt

O instanta germana s-a adresat CJCE cu privire la competenta unei curti nationale de a invalida o dispozitie a unei reglementari comunitare (era vorba despre decizie care venea in contradictie cu un act normativ).

Norme comunitare relevante

Art. 234 TCE

Solutia si principii degajate de CJCE

Instanta de la Luxemburg a decis ca instante judecatoresti nationale nu sunt competente sa declare nule acte ale institutiilor comunitare, insa pot stabili validitatea acestora. Curtea a statuat ca o exceptie de la regula precizata mai sus ar putea duce la o hotarare de amanare.

Evaluare

Potrivit hotararii Foto-Frost, curtile nationale pot analiza validitatea unui act comunitar. Totusi, instantele nationale nu au competenta de a declara un act comunitar invalid (in speta o decizie a Comisiei). Doar CJCE, responsabila pentru asigurarea ca dreptul comunitar este aplicat in mod uniform in toate statele membre, are competenta atat sa declare nule acte ale institutiilor comunitare. practic, Curtea modifica al.2 al art.234, transformand puterea in obligatie a instantelor nationale inferioare de a sesiza Curtea cu orice chestiune legata de validitatea unui act comunitar. Aceasta decizie se justifica prin necesitatea asigurarii uniformitatii dreptului comunitar, creand practic un sistem centralizat de revizuire a actelor comunitare, uneori criticat in doctrina.

7. Cazul: Zuckerfabrik Sderdithmarschen A.G. vs. Hauptzollamt Itzehoe, 1991, nr.C-143/88 & C-92/89

Situatia de fapt

Z, un producator de zahar, s-a plans ca o hotarare germana privind impunerea unor taxe, intemeiata pe un act normativ al Comunitatii Europene, este nula. Curtea germana a adresat CJCE un numar de intrebari, printre care si una referitoare existenta unui posibil temei pentru suspendarea unei masuri nationale bazate pe o reglementare comunitara care s-ar putea sa fie nula.

Norme comunitare relevante

Art. 234 TCE. Regulamentul Consiliului 1914/87.

Solutia si principii degajate de CJCE

O instanta nationala poate suspenda o masura nationala menita sa implementeze un act comunitar daca:

(a) aceasta are indoieli serioase cu privire la validitatea actului comunitar si daca ea insasi defera cauza CJCE;

(b) exista amenintarea unor pagube grave si ireparabile pentru solicitant;

(c) curtea interna tine cont de interesele comunitare.

Evaluare

Concluzia la care ajunge Curtea este in sensul ca instantele interne nu sunt oprite de art. 249 de la a suspenda aplicarea unor masuri administrative nationale adoptate in baza unor acte comunitare.

Astfel, in dispozitiv, Curtea precizeaza urmatoarele:

1) Art.189 din Tratat (in veche numerotare, inainte de modificarea de la Amsterdam) trebuie sa fie interpretat in sensul ca nu exclude puterea, pentru jurisdictiile nationale de a acorda suspendarea executarii unui act administrativ adoptat pe baza unui regulament comunitar.

2) Suspendarea executarii unui act national care executa un act comunitar nu poate fi acordata de o jurisdictie nationala, decat daca aceasta are indoieli serioase cu privire la validitatea actului comunitar si daca, in cazul in care CJCE nu ar fi deja sesizata cu chestiunea validitatii actului contestat, ea insasi il trimite, daca exista urgenta si daca reclamantul este amenintat cu un prejudiciu grav si ireparabil si daca aceasta jurisdictie are in vedere interesul Comunitatii.

3) Examinarea intrebarilor adresate nu a scos la iveala elemente de natura sa afecteze validitatea Regulamentului (CEE) no. 1914/87 al Consiliului, din 2 iulie 1987, cu privire la stabilirea unei taxe speciala de retragere in sectorul de zahar pentru campania de comercializare 1986/1987 .



Articolul 28 TCE dispune: "Sunt interzise intre statele membre restrictiile cantitative la import, precum si toate masurile cu efect echivalent acestora."

Articolul 39 TCE dispune:

Este asigurata prin prezentul tratat libera circulatie a lucratorilor in interiorul Comunitatii.

Aceasta implica inlaturarea oricaror discriminari fondate pe nationalitate intre lucratorii statelor membre, in ceea ce priveste locul de munca, salariul si conditiile de lucru.

Sub rezerva unor limitari justificate prin motive de ordine publica, securitate publica si sanatate publica, aceasta implica dreptul:

a)      de a raspunde ofertelor de munca;

b)      de a se deplasa in mod liber pe teritoriul statelor membre;

c)      de sejur pe teritoriul unui stat membru in scopul exercitarii unei meserii in conformitate cu dispozitiile legislative, regulamentare si administrative, care reglementeaza conditiile de munca pentru lucratorii nationali;

d)      de a ramane, in conditii care vor face obiectul unor regulamente de aplicare ale Comisiei, pe teritoriul unui stat membru, dupa ce au lucrat pe teritoriul respectiv.

"Sunt incompatibile cu piata comuna si, deci, interzise toate acordurile intre intreprinderi, toate deciziile asociatiilor de intreprinderi si toate practicile concertate care sunt susceptibile sa afecteze comertul intre statele membre si care au ca obiect sau efect sa impiedice, sa restranga sau sa dauneze liberei concurente in interiorul pietei comune si in special:

e)      fixarea directa sau indirecta a preturilor de cumparare sau de vanzare sau alte conditii ale vanzarii;

f)       limitarea sau controlul productiei, desfacerii de marfuri, dezvoltarii tehnice sau investitiilor;

g)      repartizarea pietelor sau a surselor de aprovizionare;

h)      aplicarea partenerilor comerciali de conditii inegale pentru prestatii echivalente;

i)        conditionarea incheierii unor contracte de acceptarea de catre parteneri a unor prestatii suplimentare care nu au legatura cu obiectul acestor contracte."

"Este incompatibila cu piata comuna si interzisa, in masura in care afecteaza sau risca sa afecteze comertul dintre statele membre, exploatarea abuziva de catre una sau mai multe intreprinderi a unei pozitii dominante pe piata comuna sau pe o parte substantiala a acesteia.

Aceste practici abuzive pot sa fie, in special, urmatoarele:

a. fixarea directa sau indirecta a preturilor de cumparare sau de vanzare sau alte conditii ale vanzarii;

b.       limitarea productiei, desfacerii de marfuri, dezvoltarii tehnice sau investitiilor;

c.       aplicarea partenerilor comerciali de conditii inegale pentru prestatii echivalente;

d.         conditionarea incheierii unor contracte de acceptarea de catre parteneri a unor prestatii suplimentare care nu au legatura cu obiectul acestor contracte."

Cazurile 89, 104, 114, 116, 117, 125-985

Merchant Shipping Act

haulage contractor

in contextul Directivei nr.93113 cu privire la termeni contractuali (unfair)

trawler; trawl = navod

Conform "formulei Schoppenstedt" - cazul Zuckerfabrick Schoppenstedt vs. Council (Cazul 571), 1971.

De exemplu, British Telecommunications si Mercury

a se vedea si cazul Konle vs. Austria (Cazul C-30297)

Rsorption (fr.)



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2026
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved