Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane

ABORDARI ALE MANAGEMENTULUI PE PLAN MONDIAL SI IN ROMANIA

management

+ Font mai mare | - Font mai mic




Abordari ale managementului pe plan mondial si in Romania

Studierea literaturii de specialitate in domeniul managementului, releva existenta a multiple clasificari ale scolilor de management.




Studiile in domeniul managementului se pot grupa in functie de natura conceptelor si metodelor utilizate cu precadere, de functiile managementului carora li se acorda prioritate si de functiunile firmei asupra carora se axeaza, in patru scoli sau curente principale: clasica sau traditionala, behaviorista sau comportista, cantitativa si sistematica (figura 2).

SCOALA

CLASICA

 

SCOALA

CANTITATIVA

 

SCOALA

COMPORTSTA

 

SCOALA

SISTEMATICA

 


Figura 2. Scolile de management.

Scoala clasica, traditionala este reprezentata in primul rand prin intemeietorii acestei stiinte–F. Taylor si H. Fayol-, ale caror lucrari, „Principiile managementului stiintific” si respectiv „Administrarea industriala si generala” , sunt binecunoscute in toata lumea, fiind traduse si in limba romana inca inaintea primului razboi mondial. Alti reprezentanti reputati ai acestei scoli sunt americanii H. Koontz, C.O’Donnel; rusii Lisitin, Kozlova; englezii L. Vrwick si J. Woodward; francezul O. Gélénier; germanii K. Bücher, E. Schaer.

Specific studiilor inglobate in scoala clasica, este utilizarea cu precadere a conceptelor si instrumentelor economice cum ar fi profitul, cheltuielile, investitiile, cel mai adesea intr-o maniera analitica.



Meritul principal al scolii clasice il reprezinta, in primul rand, contributia decisiva la constituirea stiintei managementului si la impregnarea unei optici economice, pe care se bazeaza crearea si dezvoltarea intreprinderilor.

Scoala behaviorista sau comportista, conturata special in ultimele patru decenii, este reprezentata prin numerosi specialisti reputati, intre care: nord-americanii D. Mc. Gregor, Ch. Arghiris; francezul M. Crozier; italianul Moreno, germanul R. Welaer, rusul M. Gvisiani, polonezul J. Indraskiewicz s.a.

Caracteristica dominanta a studiilor comportiste este utilizarea prioritara a conceptelor si metodelor sociologice si psihologice, cum ar fi: sistemul de valori, comportament individual si organizational, atitudini, aptitudini, leadership, cultura organizationala, motivatie, role-playing, dinamica de grup, status, sociograma, teste de aptitudini.

Cu ajutorul lor se studiaza in special functiile de coordonare, organizare, antrenare–motivare si control-evaluare.

Contributia majora a acestei scoli o reprezinta situarea pe primul plan in procesul managementului a resurselor umane, singurele creatoare de valoare si valoare de intrebuintare, stabilind o serie de principii, reguli, cerinte, metode, etc. de natura sa asigure punerea in valoare la un nivel superior a potentialului acestora. Concret, se refera in special la comportamentul si modul de actiune al managerilor, la constituirea si functionarea microcolectivitatilor.

Scoala cantitativa, reprezinta prin numerosi specialisti reputati, intre care mentionam pe francezul A. Kaufman, rusii E. Kameniter si C. Atanasiev, americanii J. Storr si F. Goronzy, maghiarul Kornoy s.a.

Conceptele si metodele folosite in cadrul studiilor, provin in majoritatea din matematica si statistica.

Meritele principale ale scolii cantitative constau in adaptarea instrumentarului matematico-statistic, la cerintele practicii sociale, amplificandu-i caracterul si conferirea unui plus de rigurozitate si de precizie analizelor si solutiilor manageriale, datorita extinderii sensibile a folosirii aparatului matematic si statistic.

Scoala sistemica, reprezinta o sinteza a precedentelor scoli, fiind cea mai tanara, cea mai complexa si aplicativa. Dintre reprezentantii sai reputati, mentionam francezii J. Melese si J. Lobstein; nord-americanii P. Drucker, R. Johnson, F. Kast, M. Porter; rusii C. Popov si Gutstein, englezul J. Child, etc.

Trasatura definitorie a studiilor de management care se incadreaza in aceasta scoala este folosirea unui evantai cuprinzator de concepte si metode provenind din numeroase stiinte: analiza economica, finante, sociologie, matematica, psihologie, statistica, drept, informatica, etc. Arsenalul conceptual si metodologic multidisciplinar este utilizat in cadrul unor abordari echilibrate al relatiilor de management, acordand o atentie relativ egala fiecareia dintre cele cinci functii ale sale: previziune, organizarea, coordonarea, antrenarea si evaluarea situand pe primul plan procesul de management in ansamblul sau.

Aflata in curs de cristalizare, scoala sistematica reprezinta scoala viitorului, maturizarea sa marcand evolutia stiintei managementului pe o treapta superioara, corespunzatoare complexitatii si dinamismului crescand si micro, mezo, macro si mondosistemului in epoca contemporana.

Romania se inscrie in randul tarilor in care preocuparile teoretice si pragmatice privind managementul firmelor au debutat foarte timpuriu. Fundamentul acestei afirmatii il reprezinta unele realizari obtinute pe acest plan, inca din perioada premergatoare primului razboi mondial. Dintre acestea doua ar fi mai semnificative:

- utilizarea pentru prima data in Europa a sistemului taylorist de organizare a muncii, bazat pe MTM a avut loc la „Tesatoria romaneasca de bumbac” din Pitesti; rezultatele obtinute au demonstrat marile posibilitati de crestere a eficientei pe care le prezinta metodele de organizare stiintifica;

- la 25 ianuarie 1916, profesorul Virgil Madgearu tinea cursul introductiv la disciplina „Studiul practic al intreprinderilor comerciale si industriale”, primul de acest fel in Europa de Sud-Est si printre primele din Europa; prin acest curs a fost conturat obiectul de studiu al acestei stiinte, fiind introdus in planul de invatamant al Academiei de Inalte Stiinte Comerciale si Industriale; in ansamblul procesului de pregatire a viitorilor economisti, acestui curs i se acorda o atentie deosebita.

Virgil Madgearu sustinea:

In fruntea programului de invatamant trebuie sa stea stiinta intreprinderilor pentru ca toate ramurile stiintei comerciale converg in acelasi punct: cercetarea intreprinderilor de comert, industrie, banci si transport” [10].

Preocupari si actiuni sustinute pe planul teoriei si practicii managementului firmei, se manifesta dupa primul razboi mondial. Animatorul actiunilor teoretice l-a constituit INSTITUTUL ROMAN PENTRU ORGANIZAREA STIINTIFICA A MUNCII (IROM) – creat in anul 1927, cu contributia unor reputati oameni de stiinta: V. Madgearu, G.Titeica, D. Gusti, Gh. Ionescu Sisesti, Gh. Marinescu s.a. Obiectivul I.R.O.M. principal, era conform statutului „a face pasul necesar pentru ca Romania sa iasa din domeniul empirismului in domeniul organizarii rationale cu ajutorul stiintei”.




Din gama de actiuni initiate si desfasurate in perioada interbelica cu sprijinul I.R.O.M. si al Directiei orientarii profesionale si organizarii stiintifice a muncii din Ministerul Muncii, mentionam:

traducerea unor lucrari de specialitate;

publicarea periodicului „Buletin I.R.O.M.”;

experimentarea de metode si tehnici de organizare a muncii in laboratoarele psiho-tehnice create in Valea Jiului, Bucuresti s.a.

Pe plan international, I.R.O.M. – ul se afiliaza la Consiliul International de Organizare Stiintifica (C.S.I.O.S), creat in anul 1924.

Instaurarea comunismului in perioada de dupa cel de-al doilea razboi mondial, a determinat, pentru o perioada indelungata, de aproape doua decenii, o ignorare cvasitotala a stiintei managementului. A fost o perioada de regres in planul teoriei si al practicii managementului.

Referitor la invatamantul, cercetarea stiintifica si practica managementului din Romania din ultimele doua decenii si jumatate, pana la evenimentele din decembrie 1989, se impun o serie de precizari.

Pe planul teoriei si practicii se produce o difuzare apreciabila a cunostintelor de management al intreprinderii, in care se regasesc o mare parte din conceptele si instrumentarul managementului din tarile dezvoltate.

Cursurile si cercetarile stiintifice de management erau marcate de preceptele doctrinei comuniste, mai putin in ceea ce priveste instrumentarul si mai mult in privinta interpretarii si folosirii unor concepte.

Practica managementului intreprinderilor a fost puternic influentata de manifestarea sa in cadrul unui sistem economic de tip comunist supercentralizat, in care elementele politice si administrativ-functionaresti prelevau adesea asupra celor economice. Restrictiile si mecanismele proprii abordarii comuniste amplificate, in deceniul al noualea, de optica ceausista in care au fost exercitate, au determinat o reducere treptata a functionalitatii si eficientei sistemelor de management utilizate in economia romaneasca.

Intre teoria si practica managementului intreprinderii, s-a manifestat un decalaj, care s-a marit treptat, ultima fiind mai pregnant afectata de sistemul comunist in varianta sa ceausista.

Anul 1990 a marcat inceputul schimbarii radicale. In anii care au trecut, invatamantul si cercetarea stiintifica de management s-au debarasat in cvasitotalitate de malformatiile si limitarile perioadei comuniste.

Cea mai mare parte a conceptelor si instrumentarului de management la nivel de firma, a fost reconsiderata prin prisma factorilor si conditiilor economiei de piata. Se fac eforturi de asimilare a ultimelor noutati in management si de adoptare a lor la conditiile actuale de tranzitie spre o economie de piata.

Pe pragul pragmatic al managementului, societatile comerciale si regiile de stat, evolutiile sunt sensibil mai lente. Transformarea societatilor de stat in societati comerciale si regii autonome nu este inca insotita de schimbari fundamentale in managementul lor. Mentalitatea personalului de conducere si executie se schimba lent si nu cu profunzimea necesara.

Criza de „autoritate a proprietarului” si de „ autoritate a managementului” ce se manifesta pe fondul unor crize economice si de mentalitate, reprezinta cauzele principale ce genereaza progresele lente in practica manageriala din fostele intreprinderii de stat. Modul si rapiditatea solutionarii acestor doua crize, vor marca decisiv functionalitatea si profitabilitatea acestor categorii de firme.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1148
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site