Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane

Ciclul de viata a proiectului

management

+ Font mai mare | - Font mai mic




Ciclul de viata a proiectului

Etapele ciclului de viata a proiectului

Ciclul de viata al unui proiect este definit ca perioada de timp in care are loc desfasurarea proiectului, dupa cum urmeaza: marketing, elaborare propunere de proiect, castigarea concursului de finantare, cercetarea pentru realizarea tematica a proiectului, proiectarea pentru realizarea tematica a proiectului, productia cu realizarea propiu-zisa a tematicii proiectului, evaluarea rezultatelor proiectului, comercializarea rezultatelor proiectului cu obtinerea de beneficii, reutilizarea si reciclarea unor rezultate ale proiectului. Realizarea proiectului impune trecerea lui prin toate etapele ciclului de viata.   In ciclul de viata al proiectului sunt cuprinse patru mari etape sau stadii :





studiul de pre/fezabilitate - al carui obiectiv este transformarea cit mai bine a posibilelor nevoi ale utilizatorilor (valori calitative) in specificatii de performanta (valori calitative si cantitative);

conceptia proiectului (conceptia de principiu si conceptia detaliata) cuprinde alocarea parametrilor de baza ai produsului (efecte sociale, culturale, politice, economice sau marimi tehnice precum putere, fiabilitate, cost, greutate, volum) avind ca obiectiv verificarea si impartirea valorilor specificate intre diferitele sale elemente constitutive (ansambluri, subansambluri, componenete)

implementarea proiectului (inclusiv revizuirea si monitorizarea)

evaluarea proiectului

Ciclul de viata a programelor finantate din fonduri europene

Practica programelor europene a impus un ciclu al proiectelor cu sase etape[2] :

Programarea

Identificare

Evaluarea ex-ante

Aprobarea finantarii

Implementarea

Evaluarea rezultatelor si impactul (ex-post)

Figura 1 Ciclul programelor europene

Figura releva caracterul ciclic al procesului de programare. Din acest motiv se vorbeste despre managementul ciclului proiectelor – „project cycle management” - PCM.Este vorba nu atat despre „ciclul de viata al proiectului” cat despre „ciclul de programare/proiectare”ca proces repetitiv.Fiecare etapa a ciclului presupune decizii si elaborarea de documente specifice.

Se observa ca notiunea de evaluare se foloseste in managementul proiectelor in doua situatii, din doua etape diferite, cu intelesuri diferite, si anume:

  1. Evaluarea propunerilor de proiecte de catre o comisie de evaluare (in sensul de judecare, ierarhizare) a rpopunerilor supuse comisiei (etapa a treia a PCM) – dupa finalizarea proiectarii , in vederea aprobarii finantarii si implementarii ulterioare ( evaluarea ex-ante).
  2. Evaluarea (in sensul de apreciere, estimare) a efectelor proiectelor si impactului programelor – in etapa a sasea a PCM (evaluarea ex-post).

Studiul de fezabilitiate

Conditiile existentei unei piete concurentiale globalizate in corelare cu cresterea economica impun luarea deciziilor optime pentru abordarea unui anumit proiect in diverse domenii de activitate. Decizia de abordare a unui proiect impune in mod obligatoriu realizarea unui studiu de fezabilitate si a unui plan de afaceri pentru proiectul respectiv.

Studiul de fezabilitate trebuie sa se concretizeze intr-un proiect privind o capacitate de productie data, pe un amplasament deja ales, folosind o anumita tehnologie sau tehnologii create cu anumite materiale indigene sau de import, cu costuri de investitie si productie determinate si cu venituri care sa asigure o rentabilitate corespunzatoare a investitiei.

Un studiu de fezabilitate trebuie sa ajunga la concluzii definitive privind toate rezultatele de baza ale proiectului, dupa luarea in considerare a mai multor variante.

Necesitatea elaborarii unui studiu de fezabilitate apare in urmatoarele cazuri:

implementarea pe scara larga a unui produs / tehnologie / serviciu nou sau modernizat; in general, acest caz este rezultatul activitatii de cercetare-dezvoltare ca proces anterior sau ce urmeaza a se finaliza in cadrul proiectului, dupa cum s-a aratat anterior;

extinderea unei intreprinderi, ca urmare fie a diversitatii productiei generate de un proces de tipul celui descris anterior, fie a cresterii cererii pe piata a produselor curente; si in acest caz, componenta de dezvoltare tehnologica este esentiala in crearea unor capacitati de productie de nivel tehnologic competitiv;

infiintarea de noi unitati de productie sau sevicii; este un proces complex ce implica multiple activitati, incluzand cercetarea si dezvoltarea;

extinderea pietei unui / unor produse in interiorul / inafara tarii de origine, fapt care reprezinta un proiect mai degraba comercial, decat tehnologic.

Eficienta economica a proiectelor

Eficienta economica este o notiune complexa in care se regasesc atat efectele cat si eforturile producatorilor si beneficiarilor acelorasi tehnologii si/sau produse; in consecinta, cercetatorul, proiectantul , tehnologul si utilizatorul – elemente interdependente ale unui sitem complex – trebuie sa depuna eforturi ( de dorit cu caracter cumulativ) pentru obtinerea unor efecte (atingerea unor obiective) comune, concordante sau necontradictorii.



Eficienta economica se evalueaza in urma calcularii unor indicatori a caror determinare trebuie sa se faca insa cu respectarea anumitor principii.

Principiile generale de evaluare a indicatorilor de eficienta economica

Principiul unitatii cauzale: Indicatorii de eficienta economica trebuie sa cuprinda relatia cauzala efort-efect economic cat mai direct (nemediat) si complet.

Respectarea acestui principiu presupune urmatoarele aspecte:

Determinarea exacta a cauzei (efortului economic) care genereaza fenomentul (efectul economic) si a sensului de influenta corect (de la cauza la efect).

Daca un efect este cauza secundara a altui fenomen (legatura cauzala indirecta) nu se recomanda utilizarea indicatorilor de eficienta care leaga elemente nelegate direct cauzal.

Daca un efect anumit are mai multe cauze atunci se va retine cea dominanta, iar daca nu exista o cauza dominanta se vor considera atatea cauze cate sunt necesare, fiecaruia corespunzandu-i cate un indicator de eficienta economica care va surprinde cate un aspect particular; numai ansamblul indicatorilor va da o imagine corecta a fenomenului.

Daca o cauza are mai multe efecte se va retine cel dominant, iar daca nu exista un efect dominant se vor considera atatia indicatori de eficienta cati sunt necesari pentru descrierea corecta a fenomenului.

Consecinta: pentru descrierea fenomenelor economice reale, cu caracter complex sunt necesare sisteme de indicatori de eficienta pentru surprinderea tuturor aspectelor caracteristice.

Principiul unitatii spatiale: Indicatorii de eficienta economica se calculeaza intr-un domeniu spatial reprezentativ (de regula organziatia a carei eficienta se doreste a fi calculata).

Domeniul spatial poate fi organizatia sau numai un compartiment al organizatiei.Alegerea domeniului trebuie facuta cu mare atentie , functie de obiectivele evaluarii eficientei.

Trebuie mentionate doua aspecte: efectul de popagare (relatie cauza-efect in lant) si efectul de antrenare (influenta).

Principiul unitatii temporale: Indicatorii de eficienta trebuie calculati pe un interval de timp reprezentativ pentru caracterizarea fenomenului.

Niveluri de eficienta economica a proiectelor

In functie de domeniile spatial-administrative si temporale de calcul al eficientei economice a proiectelor, se pot imagina patru niveluri de evaluarea eficientei economice (tabelul 3). La nivelul organizatiei, eficienta proiectelor se apreciaza cu ajutorul a trei indicatori:

Valoarea prezenta neta : diferenta dintre suma actualizata a profiturilor nete viitoare aduse de proiect (efectul economic) , dupa implementarea sa, si valoarea actualizata a investitiei intiale (efortul dat de costul implementarii proiectului). V.A.N. = 0 reprezinta recuperarea cheltuielii initiale, precum si a unei valori suplimentare (egala cu fondurile ramase investite la inceputul fiecarei perioade inmultite cu rata dobanzii medii, care reprezinta rata de actualizare). Atunci cand VAN > 0, inseamna ca investitia a generat si un surplus actualizat egal chiar cu valoarea actuala neta.

Indicele de profitabilitate: raportul dintre suma actualizata a profiturilor nete viitoare aduse de proiect (efortul economic) , dupa implementarea sa, si valoarea actualizata a investitiei initiale (efortul economic).

Rata interna de rentabilitate: valoarea coeficientului de actualizare la care valoarea prezenta neta devine zero.

Nivelul

Domeniul

spatial –

adminsitrativ



Proiectul

Organizatia

Organizatia

Economia nationala

Domeniul

temporal

Durata de implementare a proiectului

Ciclul de viata al proiectului

Durata de functionare a organzatiei

Durate anuale

Indicatori de eficienta economica

Nu are sens un indicator de eficienta nula: costul proiectului este acoperit integral de „veniturile” de la sursa de finanatare

Valoarea prezenta neta

Rata interna de rentabilitate

Indicele profitabilitatii proiectului

Indicatori de performanta a organizatiei, influentati –indirect- de proiect

Indicatori macroeconomici influentati – indirect – de proiect

Tabel 3 . Cele patru niveluri ale eficientei proiectelor



C.Scarlat, LFA si Matricea Logica, Managementul proiectelor, AMCSIT, 2001

C. Scarlat, Managementul proiectelor si resurselor umane, Ed.Bren, 2003

I.Dumitrache, C.Scarlat, A.Curaj, Managementul centrelor de cercetare stiintifica, Ed.Economica, 2003

I.Dumitrache, C.Scarlat, A.Curaj, Managementul centrelor de cercetare stiintifica, Ed.Economica, 2003







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1728
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site