Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  
ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane

Diplomatie economica si politica - misiuniile diplomatice si oficiile consulare

management



+ Font mai mare | - Font mai mic



FACULTATEA ECONOMICA SI DE ADMINISTRAREA AFACERILOR

MANAGEMENT SI INTEGRARE EUROPEANA



DIPLOMATIE ECONOMICA SI POLITICA

MISIUNIILE DIPLOMATICE SI OFICIILE CONSULARE

Misiuniile diplomatice au aparut din cauza faptului ca sefii de state sau ministrii de externe nu se pot ocupa de toate aspectele si problemele din sfera relatiilor internationale ce apar intre state. Intalnirile la congrese sau contactele bilaterale intre conducatorii statelor, asigura abordarea unui numar limitat de probleme si nu se pot substitui in nici un caz activitatii permanente, reclamate de mentinerea si dezvoltarea relatiilor dintre state, impus de faptul ca stabilirea si extinderea relatiilor de colaborare reprezinta rezultatul unei activitati care se desfasoara in timp.

Misiunea diplomatica o putem definii ca un organ al unui stat, instituit in mod permanent pe langa un alt subiect de drept stat si insarcinat cu asigurarea relatiilor diplomatice cu acest stat.

Misiunea diplomatica este principalul instrument prin care se stabilesc si se mentin relatii diplomatice, contribiund la realizarea colaborarii intre state.

Conform Conventiei de la Viena privind relatiile diplomatice, misiunea diplomatica este privita ca o entitate independenta, ce se bucura de imunitati si privilegii distincte, oferind coeziune si unitate organica actelor intreprinse de membrii acesteia.

Istoria misiuniilor diplomatice este una destul de lunga si zbuciumata. Republica Venetia a fost primul stat care a trimis misiuni diplomatice in statele vecine inca din secolul al XIII-lea. Acesti ambasadori temporari au primit numele de "oratores". La inceput au avut un caracter temporar, iar din secolul al XIV-lea au avut un caracter permanent. Modelul Rapublicii Venetia a fost urmat de cel al Florentei, Milano, Ducatul de Savoia si de celelalte state Italiene.

Misiuniile diplomatice sunt prezente si astazi in epoca contemporana si au aparut si alte forme de diplomatie precum cea specializata economica, financiara, militara, culturala, intinerata si cea a organizatiilor multinationale.

Indiferent de marime, posibilitati economice, regim politic etc, toate statele lumii au misiuni diplomatice (mai multe sau mai putine) pentru a asigura relatii cat mai bune cu alte state.

Misiuniile diplomatice sunt de 2 tipuri: misiuni de tip clasic si misiuni de tip nou.

Statele lumii stabilesc la infiintarea misiuniilor diplomatice clasa si rangul acestora dupa propriile legislatii. In conformitate cu princiipiul reciprocitatii, statele convin sa infiinteze misiuni de acelasi rang, rangul misiunii find acelasi cu cel al sefului ei.

In prezent se practica stabilirea relatiilor diplomatice la nivel de ambasada, acreditarea unui ambasadorare o anumita semnificatie politica si se interpreteaza ca si o atentie speciala.

Misiuniile de tip clasic sunt:

Ambasada, o putem defini ca misiunea diplomaticacu rangul cel mai inalt, aproape generalizator in practica diplomatica a zilelor noastre; seful misiunii este ambasadorul si face parte din prima clasa de diplomati,

Nunciatura, este misiunea diplomatica echivalenta ambasadei, pe care Vaticanul o utilizeaza in relatiile sale cu statele lumii, avand un statut distinct; seful misiunii este nuntiul si face parte la fel ca si ambasadorul din prima clasa in ierarhia diplomatica,

Legatia, reprezentanta diplomatica de rang inferior si are la conducere un ministru plenipotentiar sau un ministru rezident si face parte din clasa a doua in ierarhia diplomatica,

Internutiu, este echivalenta cu Legatia si reprezinta Vaticanul in tarile unde nu este prezenta Nuncitura; are la conducere un internutiu, omolog al ministrului plenipotentiar,

Misiuniile de tip nou sunt:

Inaltele comisariate (Inaltele reprezentante) - sunt misiuni diplomatice ce se intanesc in practica unor state ale caror relatii prezinta particularitaticu semnificatii mai mult istorica precum legaturile Angliei cu tarile Commonwealth-ului sau legaturile Frantei cu tariile francofone; inaltrii comisari (Anglia) sau inaltii reprezentani (Franta) sunt agenti diplomatici de statutul ambasadorilor,



Delegatiile permanente - sunt reprezentante ale statelor pe langa organizatiile internationale internationale; misiuniile permanente se bucura de imunitati si privilegii la nivelul ambasadelor deoarece reflecta relatiile dintre state si organizatiile internationale,

Misiuniile orgabizatiilor internationale pe langa state - sunt categoria cea mai noua, alcatuita din reprezentantele cu caracter diplomatic pe care organizatiile internationale le folosesc in relatiile cu statele membre sau nemembre; structura unei misiuni diplomatice este determinata de nevoile carora acestea trebuie sa le faca fata, in exercitarea functiilor ei de reprezentare si ocrotire a intereselor statului acreditat.

O misiune diplomatica exercita functii corespunzatoare finalitatii sale ce duce la cunoasterea reciproca si apropierea dintre 2 state si la promovarea cooperarii multilaterale dintre acestea.

Functiile unei misiuni diplomatice le putem clasifica ca fiind:

Reprezentarea statului acreditant in statul acreditant,

Ocrotirea in statul acreditar a intereselorstatului acreditant si a cetateniilor sai, in limitele admise de dreptul international,

Negociera cu guvernul statului acreditat,

Informarea, prin toate mijloacele licite asupra situatiei si evolutiei evenimentelor care au loc in statul acreditar si transmiterea informatiilor culese catre statul acreditant,

Promovarea unor relatii prietenesti si dezvolatrea de relatii economice, culturale si stiintifice intre statul acreditant si cel acreditar.

In diplomatia din prezent se reflecta tot procesul pe care societatea internationala a strabatut-o in ultimul secol. Viata internationala se desfasoara si se dezvolta pe in jurul vointei statelor ce o alcatuiesc. Solutia rezolvarii oricarei probleme ramane diplomatia.

Diplomatia contemporana este profund marcata de cresterea numarului si rolului organizatiilor internationale, in toate domeniile regionale si internationale. Diplomatia prin organizatii internationale sau diplomatia multilaterala ocupa in prezent un rol foarte important in viata diplomatica internationala.

Conventia de la Viena prevede ca stabilirea de relatii diplomatice intre state si trimiterea misiunii diplomatice se fac prin consimtamant mutual, deci printr-un acord de vointa. In baza consimtamantului mutual al statelor se poate afla si daca doua state au sau nu obligatia de a trimite sau primi reprezentanti diplomatici, astfel stabilindu-se relatii diplomatice.

Daca un stat refuza sa stabileasca relatii diplomatice cu un alt stat, el trebuie sa aiba motive foarte serioase pentru a face acest lucru, cum ar fi nerecunoasterea. Acordul interstatal prin care se stabilesc relatii diplomatice si se infiinteaza misiuni permanente, poate lua forma unui tratat sau poate fi un acord cu caracter mai larg. Misiunea diplomatica poate functiona dupa semnarea unui astfel de acord, iar intrarea in functiune a misiunii diplomatice, are loc inainte de acreditarea sefului de misiune, prezenta unui insarcinat cu afaceri fiind insuficienta.

Intre misiunea diplomatica si membrii sai exista cateva deosebiri, precum:

Caile procedurale privind crearea unei misiuni diplomatice si numirea ei sunt diferite,

Schimbarile care pot interveni in compozitia personalului nu afecteaza existenta misiunii,

Misiunea este titulatura unui stat privilegiat distinct de cel al membrilor sai,

Cauzele de incetare a functiei unui membru al misiunii sunt diferite de cauzele de incetare a misiunii.

Incetarea misiunii diplomatice isi sfarseste existenta prin inchiderea ei sau prin rechemarea personalului de catre statul acreditat, in urma ruperii relatiilor diplomatice.

Ruperea relatiilor diplomatice are loc prin manifestarea de vointa unilaterala a statului acreditat sau a statului acreditat si se poate produce in diverse imprejurari. Intreruperea relatiilor diplomatice poate fi ca si in urma unor masuri din partea unui grup de state. Rupera relatiilor diplomatice poate fi un act de suveranitate si trebuie sa rezulte din declaratii sau acte neechivoce. Expulzarea sau rechemarea sefului misiunii diplomatice nu poate avea aceasta semnificatie. Spre deosebire de razboi, rupera relatiilor diplomatice nu duce la desfiintarea tratatelor bilaterale intre doua state si nici la inlaturarea tuturorraporturilor dintre ele.

Cauzele care duc la intrerupera relatiilor diplomatice sunt: disparitia personalitatii juridice internationale a statului acreditat sau a celui acreditar, suprimarea misiunii diplomatice pentru motive bugetare.



Razboiul duce la intrerupera relatiilor diplomatice care sunt incompatibile cu starea de razboi.

In practica diplomatica sunt prezente mai multe subdiviziuni:

a)      Cancelaria - este sectia principala a misiunii, se ocupa de elaborarea si expedierea actelor de competenta sefului misiunii diplomatice, fiind nucleul de coordonare al activitatii celorlalte birouri ale misiunii unde se pastreaza arhivele si codurile diplomatice; aici rezolvandu-se problemele cu caracter administrativ referitoare la cetatenii statului acreditant aflati pe teritoriul statului de resedinta; conducerea ii revine unui consilier la ambasade si a unui secretar la legatii; primul secretar coordoneaza activitatea consilierilor tehnici, precum si a functionarilor consulari din alte orase ale statului acreditar; al doilea secretar se ocupa de elaborarea unor documente diplomatice si studiaza evolutia situatie interna din tara de resedinta, al treilea secretar se ocupa de redactarea in cod a documentelor si de interpretarea lor, consilierul si secretarii sunt functionari diplomatici superiori

b)      Biroul economic si comercial - este un compartiment aparut pe masura dezvoltarii relatiilor economice si comerciale intre tari, este condusa de un atasat comercial ce ii revine si rolul de asistenta; in cadrul biroului comercialisi desfasoara activitatea si reprezentantii comerciali, care pot fi persoane juridice sau fizice si pot incheia tranzactii fie in numele lor, fie in numele persoanei pe care o reprezinta si in contul acesteia

c)      Biroul militar - acestea au aparut in structura misiunilor diplomatice in secolul XIX, sunt conduse de un atasat militar ce face parte din cadrul armatei statului acreditat si este subordonat ierarhic sefului misiunii diplomatice, acestia au functiile de observare si informare, cooperare cu autoritaiile, reprezentare a statului si de consilier tehnic al sefului misiunii diplomatice

d)      Biroul cultural - a aparut dupa al doilea razboi mondial si raspunde nevoii de cunoastere reciproca a culturiilor nationale in vederea schimburilor de valori spirituale,

e)      Biroul de presa - este un aspect al procesului de democratizare a diplomatiei, fiind determinata de aparitia noilor conceptii asupra diplomatiei deschise si este condus de un atasat de presa.

Postul consular este un organ de sine statator si independent in ceea ce priveste existentasa, de prezenta efectiva a functionarului consular, avand o organizare proprie, atributii bine detreminate si statut special.

Majoritatea aspectelor sistemului relatiilor consulare graviteaza in jurul institutiei postului consular.

Termenul de post consular desemneaza reprezentanta oficiala a unui stat intr-un orassau o regiune din alta tara pentru a asigura pe langa autoritatiile locale protectia si apararea intereselor juridice, culturale si de alta natura ale statului pe care il reprezinta si ale cetateniilor acestuia, persoane fizice sau juridice.

Modul de organizare si functionare a sistemului internde desfasurare a activitatii postului consular este treaba exclusiva a statului trimitator.

Postul consular se caracterizeaza prin:

Natura postului consular - caracterul de consulat de cariera este condus de un functionar de cariera sau de un consular onorific;

Clasa si rangul postului consular - potrivit caroraposturile consulare se impart in consulate generale, consulate, viceconsulate si agentii consulare; intre aceste categorii de consulate raporturi de egalitate sau de subordonare pe baza diferentelor de rang;

Ongarnizarea interna a oficiului consular - infiintarea de sectii corespunzatoare principalelorfunctii consulare (sectia de pasapoarte, sectia notariala, sectia comerciala si de stare civila) se face in functie de volumul si importanta acordata activitatiilor desfasurate de catre postul consular,

Sediul si circumscriptia consulara sunt cele doua elemnete de natura geografica ce definesc postul consular.

Sediul postului consular este localitatea unde a fost infiintat si unde isi desfasoara activitatea postul consular.

Circumscriptia consulara este partea din teritoriul statului de resedinta atribuita postului consular in scopul exercitarii functiilor consulare.

La stabilirea circumscriptiei consulare se utilizeaza criteriul impartirii administrative a teritoriului statului de resedinta. Posturile consulare stabliesc legaturi directe numai cu autoritaiile locale si nu cu guvernul statului de resedinta. Ele se bucura de imunitati si privilegii mai stranse si sunt subordonate in activitatea lor, sefului reprezentantei diplomatice din tara de resedinta.





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1293
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved