Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane

Managerul si firma sc 'heliopolis' srl

management

+ Font mai mare | - Font mai mic




Managerul si firma SC 'HELIOPOLIS' SRL





1)Descrierea firmei

S.C Heliopolis SRL este o companie cu capital integral privat infiintata in 1995, fiind fondata ca parteneriat intre trei persoane fizice romane. Compania are sediul in Timisoara, Calea Lugojului, nr 6.

S.C Heliopolis SRL este o companie specializata in constructia de hale industriale oferind solutii complete in acest domeniu. Serviciile oferite de companie cuprind proiectarea, furnizarea si montajul structurii metalice, furnizarea si montajul panourilor temoizolante impreuna cu elementele de tinichigerie aferente.

 Know-how-ul vesnic insusit de catre administratia locala a companiei impreuna cu buna cunoastere a mentalitatii si caracteristicilor pietei romanesti precum si preocuparea permanenta pentru intelegerea si satisfacerea cerintelor clientilor, au facut din „Heliopolis” intr-un timp foarte scurt o companie cu crestere constanta, orientata in mod prioritar catre client.

Conceptul care sta la baza activitatii noastre este acela de a ajunge la o solutie completa. O alta idee pe care ne fundamentam activitatea este aceea de a-i oferi clientului o solutie care raspunde cerintelor sale tehnologice si de spatiu, proiectarea si realizarea constructiei fiind facuta strict dupa aceste necesitati.

In cei 13 ani de experienta, echipa a dat dovada de profesionalism si de cele mai inalte valori si standarde in a-si satisface clientii prin dezvoltarea permanenta ce asigura o viteza mare de executie a lucrarilor si garantia unui lucru bine executat. 

            Proiectarea structurii metalice se face de catre o echipa de profesionisti specializati in proiectarea constructiilor industriale, iar insotiti in activitatea lor de softuri de ultima generatie se ajunge la un produs final de cea mai inalta calitate si acuratete.

            Ceea ce deosebeste firma „Heliopolis” de concurenta este capacitatea de imbinare a diferitelor profile structurale usoare cu profile grele(euro-profile) astfel obtinandu-se consumuri de materiale extrem de reduse.

            Datorita cunostiintelor acumulate in acest domeniu S.C Heliopolis SRL si-a dezvoltat o retea larga de furnizori fiind astfel in masura sa comercializeze o gama larga de panouri sandwich cu miez izolator alcatuit din poliuretan sau vata minerala.Gama variata de panouri termoizolante comercializate de firma confera capacitatea de adaptare la cerintele clientilor atat in ceea ce priveste bugetul alocat cat si in privinta asigurarii calitatii.

2)Industria constructiilor

2.1 Firme performante din domeniul constructiilor

In domeniul constructiilor, cele mai performante firme sunt grupate pe sectiuni si clase de marime. O serie de firme din judetul Timis au obtinut performante notabile:

1.      In organizarea de santier, inchirierea utilajelor de constructiilor si demolare, o serie de firme din categoria IMM au realizat performante notabile: microintreprinderi(Inelis Construct SRL, Zitico SRL, Multi Taf Serv Forest SRL), intreprinderi mici(Romforaj SRL, NGF Structura, Terra Sond SA) si o intreprindere mijlocie(Servcon SA).

2.      In constructii de cladiri si lucrari de geniu civil: microintreprinderi(Netex Construction SRL, Lagorom SRL), intreprinderi mici(Tiefbau SRL, Matcon SRL) si intreprinderi mijlocii(Prometal SA, Timcon SA).

3.      In constructia de autostrazi, drumuri, aerodroame si baze sportive: microintreprinderi(Group DCM SRL, Daf Construct SRL), intreprinderi mici(Tiserv SRL), intreprinderi mijlocii(Albix SRL) si mari(Drumuri Municipale Timisoara SA, Constructii Feroviare SA).

4.      In constructii hidrotehnice si alte lucrari speciale de constructii: microintreprinderi(Bradcons SRL, Alex Construct SRL) si intreprinderi mici(Indconstruct SA).

5.      In sectiunea de lucrari de instalatii electrice, cele mai performante firme sunt: microintreprinderi(Alfa Societe SRL, Biesse Company SRL), intreprinderi mici (Instel Montaj SRL, Instalvina SRL) si mijlocii(Electroconstructia Elco Timisoara SA, Eltrex SRL).

6.      In sectiunea de lucrari de izolatii: microintreprinderi(Rom Pav SRL, Deservinstal SRL), intreprinderi mici(Instgat SRL, Vopsiprest SRL) si mijlocii(Stizo Vest SA).

7.      In sectiunea de lucrari de instalatii tehnico-sanitare: microintreprinderi(Tuboterm Construct SRL), intreprinderi mici(Dinu Instal SRL, Apa Plus SRL) si mari(Termo Energetica Banatul SRL, Confort SA).

8.      In sectiunea de lucrari de finisare: microintreprinderi(Top Montaj SRL, Stareto SRL) si intreprinderi mici(Geviplast SA, Bursa Trading SA). 

                                                                                                 

2.2 Performantele firmelor din domeniu

            In anul 2007, numarul de intreprinderi din domeniul constructiilor se ridica la 46925, fiind cu 24,6% mai mare decat in anul precedent. Aceasta valoare reprezenta 7,5% din numarul total de firme din judetul Timis. Legat de structura in functie de apartenenta capitalului, din totalul firmelor, 12.3% erau cu capital strain si 87,7% erau cu capital autohton. Privind structura pe clase de marime, 99,46% erau IMM si 0,54% MFM. In ceea ce priveste categoria de performanta, doar 59,3% erau profitabile, restul de 40,7% inregistrand pierderi. Numarul de firme din domeniu in judetul Timis reprezenta 59,9% din cele care activau pe plan regional si 5,6% din cele pe plan national.

           

In ceea ce priveste numarul de salariati care lucrau in intreprinderi din domeniul constructiilor, acesta de ridica la 505 773 in anul 2007, fiind cu 16,1% mai mare decat in anul precedent. Aceasta valoare reprezenta 5% din totalul inregistrat din judetul Timis. Legat de structura in functie de apartenenta capitalului, din acestia 9,3% lucrau in firme cu capital strain si 90,7% in cele cu capital autohton. Privind structura pe clase de marime, din acest numar 81,10% erau angajati de IMM si 18,90% de MFM. In ceea ce priveste categoria de performanta,84,7% lucrau in firme profitabile, restul de 15,3% in firmele cu pierderi. Numarul de salariati din firmele din domeniu reprezentau 37,6% din numarul de salariati ai intreprinderilor pe plan regional si 3,6% din cele pe plan national

           

La nivelul anului 2007, cifra de afaceri a firmelor din domeniul constructiilor se ridica la 66185 milioane lei,fiind cu 33% mai mare decat in anul precedent. Aceasta valoare reprezenta 7,4% din totalul inregistrat in judetul Timis. Legat de structura in functie de apartenenta capitalului, din valoarea totala 32,7% era realizata de firmele cu capital strain si 67,3% de cele cu capital autohton. Privind structura pe clase de marime,din acest numar 79,79% era realizat de IMM si 20,21% de MFM. In ceea ce priveste categoria de performanta, 89,7% era realizata de firme profitabile si doar 10,3% de firme ce inregistrau pierderi. Cifra de afaceri a intreprinderilor din domeniu reprezenta 60% din nivelul realizat in Regiunea Vest si 5,1% din cel realizat la nivel national.

           

Investitiile efectuate de firmele din domeniul constructiilor in anul 2007 erau de 24388 milioane lei, fiind cu 44,4% mai reduse decat in anul precedent. Aceasta valoare reprezenta 5,2% din totalul inregistrat in judetul Timis. Privind structura pe clase de marime,din total investitii 71,88% era realizat de IMM si 28,12% de MFM.

           

Valoarea adaugata bruta creata de firmele din domeniul constructiilor in 2007 era de 17531 milioane lei, fiind cu 23,9% mai mare decat in anul precedent. Aceasta valoare reprezenta 6,9% din totalul inregistrat in judetul Timis. Privind structura pe clase de marime,din acest numar 79,87% era realizata de IMM si 20,13% de MFM.

           

Rezultatul brut consolidat al exercitiului aferent firmelor din domeniul constructiilor, in anul 2007, se ridica la 5068 milioane lei. Legat de structura in functie de apartenenta capitalului, din aceasta valoare 43,1% era realizat de firme cu capital strain si 56,9% de cele cu capital autohton. Privind structura pe clase de marime, din acest indicator 93,21% era realizat de IMM si 6,79% de MFM.

           

Productivitatea muncii aferenta firmelor din domeniul constructiilor in anul 2007 era cu 14,2% mai mare decat in anul precedent. Legat de structura in functie de apartenenta capitalului, nivelul realizat de firmele cu capital strain era de 66 716 euro/persoana pe cand la firmele cu capital autohton era de 14 135. Privind structura pe clase de marime,productivitatea medie la nivel de IMM era de 18 730 si de 20 354 la nivel de MFM. In ceea ce priveste categoria de performanta, firmele profitabile realizau o productivitate medie a muncii de 20 345 euro/persoana pa cand firmele ce obtineau pierderi realizau doar 12 857 euro/persoana.In perioada ianuarie-octombrie 2008, comparativ cu aceeasi perioada a anului anterior, volumul lucrarilor de constructii a crescut cu 29,1%, crestere evidentiata la toate tipurile de constructii: cladiri nerezidentiale (+32,8%), constructii ingineresti (+28,6%) si cladiri rezidentiale (+25,4%).

2.3 Situatia industriei

Cresterea foarte insemnata a activitatii din constructii, relevata de Institutul National de Statistica, a fost o constanta a cadrului macroeconomic inca de la inceputul lui 2007. Potrivit Institutului de Statistica, volumul lucrarilor de constructie la cladiri nerezidentiale a crescut cu 36,6%, la cladirile rezidentiale cu 29,3% si cu 34% la constructiile ingineresti. Lucrarile de intretinere si reparatii curente au crescut in 2007 cu 37,4% fata de anul precedent, lucrarile de reparatii capitale au urcat cu 36,7% si lucrarile de constructii noi cu 31,3%.

In ceea ce priveste lucrarile de constructii executate in luna decembrie 2007, comparativ cu luna decembrie 2006, acestea au inregistrat, in termeni reali, o crestere cu 28,2%, crestere evidentiata pe toate tipurile de constructii. Cea mai mare crestere, de 30,9%, a fost inregistrata la cladiri nerezidentiale, urmata de cladirile rezidentiale, cu 28,1%, si de constructiile ingineresti, cu 27%. Constructiile au inregistrat cel mai mare ritm de crestere dintre toate ramurile, ponderea sectorului in primele noua luni in valoarea adaugata bruta, de 8,4%, depasind pentru prima data ponderea detinuta de agricultura in formarea produsului intern brut (PIB), de 7,5%.

In perioada ianuarie-octombrie 2008, comparativ cu aceeasi perioada a anului anterior, volumul lucrarilor de constructii a crescut cu 29,1%, crestere evidentiata la toate tipurile de constructii: cladiri nerezidentiale (+32,8%), constructii ingineresti (+28,6%) si cladiri rezidentiale (+25,4%).

In luna octombrie, comparativ cu aceeasi luna a anului anterior, volumul lucrarilor de constructii din Romania a crescut cu 19,1%, acesta fiind impulsionat mai ales de constructiile de cladiri nerezidentiale (+32,2%) si constructii ingineresti (+20,4%), conform datelor Institutului National de Statistica. De asemenea, in aceeasi perioada, volumul lucrarilor de constructii de cladiri rezidentiale a avansat cu 7,5%.Pe elemente de structura, volumul lucrarilor de constructii a crescut astfel: lucrari de reparatii capitale (+23,7%), lucrari de constructii noi (+19,8%) si lucrari de intretinere din reparatii curente (15,4%).

Cu toate acestea, lunile urmatoare ale anului prevad un anumit grad de risc si incertitudine in ceea ce privesc constructiile. Efectele crizei financiare mondiale se resimt din ce in ce mai mult si in Romania. Daca in luna septembrie guvernantii romanii declarau ca economia romaneasca nu va fi afectata direct, acum toti incearca sa o scoata din impas si vin cu masuri anticriza. Din cauza dificultatilor economico-financiare si mai ales din pricina blocajului creditarii, majoritatea ramurilor industriale reusesc cu greu sa faca fata presiunilor si conditiilor nefavorabile.

Potrivit managerilor societatilor comerciale, volumul productiei si stocul de contracte si comenzi din constructii vor scadea in ultimele doua luni ale anului 2008 si in luna ianuarie 2009 (sold conjunctural minus 31%, respectiv minus 30%).

Aceasta tendinta este data in special de intreprinderile mari, cu 500 salariati si peste (pentru productie: sold conjunctural negativ de 37%, pentru stocul de contracte si comenzi: sold conjunctural minus 34%), urmate de cele mici, care au sub 50 salariati (sold conjunctural pentru productie minus 33%, sold conjunctural pentru stocul de contracte si comenzi de minus 32%).

Restrangerea activitatii, inceputa odata cu intrarea in sezonul rece, va conduce si la reducerea numarului de salariati (sold conjunctural minus 21%), tot intreprinderile mari, cu 500 salariati si peste, avand influenta cea mai puternica (sold conjunctural minus 28% ).

2.3.1 Bancile nu mai sunt o sursa sigura de venituri

Criza financiara internationala are un impact direct asupra industriei constructiilor, cat si unul indirect. Astfel, pe langa faptul ca firmele nu mai pot obtine finantare, muncitorii romani plecati in strainatate, se intorc acum in tara solicitand locuri de munca in acest domeniu, in care nu se poate vorbi propriu-zis despre o criza de personal. Presedintele Asociatiei Romane a Antreprenorilor de Constructii (ARACO), Laurentiu Plosceanu, declara ca, in momentul de fata, in industria constructiilor cuvantul de baza este prudenta: ''Principala problema din industria de profil este reprezentata de disponibilitatea finantarii pentru anul viitor. Aici exista doua posibilitati, atat timp cat problemele financiare se accentueaza, unele proiecte vor fi anulate din lipsa de fonduri, iar in cazul altora va fi redusa valoarea investitiei. Acestea ar fi printre primele efecte pe termen scurt care se simt pe piata constructiilor''.

Mai mult decat atat, presedintele ARACO a subliniat faptul ca singura modalitate de finantare pe piata constructiilor, ar fi in acest moment banii clientului. ''In cazul finantarii, aceasta ar putea veni pe trei cai, si anume: fie de la beneficiar, fie din surse bancare, fie din resursele financiare interne. Dar tinand cont de blocajul creditelor, si cum sprijinul bancar este esential, atunci singurul mod de a obtine finantare ar fi direct de la client. Prin urmare, in momentul de fata, singura modalitate de finantare este cea de la beneficiar, deoarece in cazul unei firme care se confrunta cu probleme, o finantare din resurse proprii ar dezechilibra si mai mult situatia actuala'', a explicat Plosceanu.

2.3.2 Mai putini muncitori  in domeniul constructiilor

Constructiile, domeniu in care lucreaza 423.000 de oameni, vor fi nevoite sa se adapteze la o piata in cadere, preconizandu-se ca vor ramane doar 370.000 de angajati in acest sector, la inceputul lui 2009. Scaderea investitiilor in proiectele imobiliare si a ritmului de constructie va face ca, la inceputul anului viitor, numarul salariatilor care vor intra in somaj tehnic sa depaseasca cifra de 53.000. 'E firesc sa fie asa, pentru ca in perioada noiembrie-decembrie apare o adaptare a numericului necesar. Disponibilizarile au inceput in foarte multe zone ale tarii. Din cei peste 420.000 de angajati acum, e posibil sa ramana doar 370.000 la inceputul lui 2009. Cererea de muncitori se reduce pe final de an. Peste 53.000 de angajati din constructii vor fi trimisi in somaj pana la inceputul lunii ianuarie si alti 35.000 de muncitori pot fi disponibilizati in primele luni ale anului viitor, urmand sa primeasca 75% din salariu din ianuarie pana in martie 2009', a anuntat reprezentantul ARACO.

Activitatea intreprinderilor din industrie, constructii, comert si servicii de piata, in anul 2007

        Peste 40% din numarul total de intreprinderi active au avut activitate principala Comert.

         Cel mai mare numar mediu de salariati s-a inregistrat in Industrie

Sector

Numar de

intreprinderi

Numar

mediu de

salariati

Cifra de

afaceri

Investitii

brute

Valoarea

adaugata

bruta

Rezultatul

brut al

exercitiului

- numar -

- numar -

- milioane lei -

- milioane lei -

- milioane lei -

- milioane lei -

TOTAL

INDUSTRIE

CONSTRUCTII

COMERT

SERVICII

499857

61463

46925

211537

179932

4336363

1715621

505773

984327

1130642

772315

262470

66185

321059

122601

146714

46992

24388

24292

51042

161184

64783

17531

32241

46629

43539

18735

5068

12106

7630

Sursa: Ancheta Structurala in Intreprinderi 2007




36,0%


Distributia intreprinderilor pe sectoare de

activitate econom ica

12,3%


9,4%


Distributia num arului m ediu de salariati pe sectoare de

activitate econom ica

26,1%

39,6%



42,3%


22,6%


11,7%



INDUSTRIE               CONSTRUCTII                COM ERT                 SERVICII


INDUSTRIE                CONSTRUCTII                COM ERT                SERVICII



La   sfarsitul   anului   2007,   sectorul   industrie   insuma 61463      intreprinderi, respectiv 12,3% din totalul intreprinderilor active din domeniul economic (industrie, constructii, comert si servicii). Cea mai mare pondere a fost    detinuta    de    intreprinderile    active    din    cadrul sectorului “Comert”, respectiv 42,3%.


Intreprinderile  din  industrie  au  detinut  cea  mai  mare pondere in ceea ce priveste numarul mediu de salariati (39,6%),   urmate   de   cele   din   servicii   (26,1%).   Unei intreprinderi din industrie i-au revenit in medie circa 28 de salariati, iar uneia din comert   5 salariati.


Structura cifrei de afaceri pe sectoare de activitate econom ica


Structura valorii adaugate brute pe sectoare de activitate econom ica


15,9%


34,0%


28,9%


40,2%



41,5%                                                                          8,6%


20,0%


10,9%



INDUSTRIE                CONSTRUCTII                COM ERT                 SERVICII


INDUSTRIE                 CONSTRUCTII                  COM ERT                 SERVICII



In ceea ce priveste cifra de afaceri, ponderea cea mai mare  a  fost  detinuta  de  intreprinderile  cu  activitate principala    de    comert    (41,5%),    intreprinderile    din constructii detinand doar 8,6%.


Valoarea   adaugata   bruta   la   costul   factorilor   a   fost

obtinuta,  in  2007,  in  proportie  de  40,2%  in  industrie,

10,9%  in  constructii,  20,0%  in  comert    si    28,9%  in servicii.



Structura investitiei brute pe sectoare de

activitate econom ica


Structura rezultatului brut al exercitiului pe sectoare

de  activitate econom ica


34,8%


32,0%


17,5%


43,1%



16,6%                                                   16,6%


27,8%


11,6%



INDUSTRIE           CONSTRUCTII             COM ERT              SERVICII


INDUSTRIE            CONSTRUCTII             COM ERT              SERVICII





Structura  investitiilor  in  cadrul  sectoarelor  se  prezinta astfel:  industrie  32,0%,  constructii 16,6%,    comert  16,6%  iar servicii 34,8%.


Rezultatul  brut  al  exercitiului  (profit)  a  inregistrat  valori pozitive in toate cele patru sectoare.


3)Produse oferite

            1)Panourile termoizolante comercializate pot fi folosite pentru constructii civile, constuctii industriale, constructii agrotehnice, showroom-uri, iar datorita gamei largi de grosimi in care acestea se produc, se pot realiza hale industriale incepand cu cele ce nu necesita un grad mare de izolare termica pana la spatii de refrigerare si congelare.

            Grosimile de panouri sandwich oferite sunt cuprinse intre 30-200mm pentru panourile izolante de pereti, si intre 30-120mm pentru panourile izolante de acoperis.

            In dorinta de a veni in intampinarea cerintelor clientilor si pentru a satisface exigentele estetice ale cladirilor pe care acestia doresc sa le construiasca, compania ofera o paleta variata de culori pentru panourile izolante comercializate. Culorile standard folosite sunt: RAL 9002, RAL 3009, RAL 8014, pe langa acestea oferind culori semistandard: RAL 9006, RAL 5010, RAL 3000, RAL 6029, RAL 6011, RAL 6005, iar daca se doreste se poate folosi orice culoare din gama RAL.

a) Panouri izolante pentru pereti

Panoul sandwich WP alcatuit din doua foi de tabla din otel, zincat si vopsit in camp electrostatic, cu miez termoizolator din spuma poliuretanica. Are fetele din tabla nervurata si sistem de fixare aparent pe zona de imbinare a panourilor. Caracterizat prin simetria sectiunii si prin micronervatura suprafetei, este destinat pentru a satisface cele mai exigente pretentii in domeniu.

  

Panoul sandwich FP este destinat pentru pereti exteriori. Panou termoizolant format din doua foi de tabla zincata cu miez termoizolator din spuma poliuretanica. Suportul din tabla prezinta micronervuratii modulate ce-i asigura rezistenta ai un aspect placut. Acest tip de panou este caracterizat prin sistemul de prindere ascunsa, sistem ce permite montarea panourilor atat pe verticala cat si pe orizontala.

.

Panoul sandwich WP-F se diferentiaza de celelalte tipuri de panouri prin miezul termoizolator din vata minerala, lucru care ii confera acestui panou capacitatea de a rezista la foc pana la 90 de minute. Imbinarea panourilor permite dimensionarea lor exacta si evita scurgerile de caldura, obtinandu-se in acest fel o suprafata omogena si etansa.

b)Panouri izolante pentru acoperis

Panoul DP destinat realizarii acoperisurilor inclinate. Panou termoizolant format din 2 foi de tabla de otel zincata cu miez termoizolator din spuma poliuretanica. Fata superioara a panoului are 3 nervuri trapezoidale cu inaltimea de 42mm, amplasate la echidistanta de 333mm iar fata interioara este fin nervurata.
Acesta este caracterizat prin elasticitate si forta extrema. Rezistenta mecanica ridicata ii permite sa fie utilizat la acoperisuri cu distantele intre reazeme (pane) mari, acest lucru conducand la reducerea costurilor pentru structura metalica

.

Panoul DP-F are miezul izolator din vata minerala, avand rezistenta la foc de pana la 90 de minute. Datorita formei trapezoidale a invelisului exterior, se obtine o inalta stabilitate si ofera posibilitatea rezolvarii fara probleme a adaptarii la cerintele eforturilor statice. Panoul pentru acoperis DP-F datorita tehnicii sale de imbinare, se poate monta fara probleme atat sub forma de pereti orizontali cat si de pereti verticali.

Avantajele folosirii panourilor termoizolante:

  • Diminuarea cantitatii de otel sau beton armat din structura de rezistenta;
  • Micsorarea timpului de executie a constructiei;
  • Costuri reduse pentru incalzire/racire;
  • Lipsa cheltuielilor de intretinere specifice constructiilor din materiale clasice;
  • Mentinerea pe termen lung a proprietatilor panourilor si implicit a constructiei din care fac parte: gradul de izolatie termica, fonica si hidrofuga, aspectul si culoarea, datorita calitatii superioare a materiei prime folosite.

2) SC Heliopolis SRL pune la dispozitia clientilor sai si toate accesoriile de tinichigerie necesare pentru realizarea finisarilor constructiilor industriale. Acestea sunt realizate din tabla prevopsita cu diferite culori si grosimi putandu-se confectiona toata gama de profile incepand cu coama, subcoama, coltare, glafuri pentru ferestre si usi, jgheaburi exterioare, chiar si cele structurale care se confectioneaza din tabla zincata cu grosime mai mare de 2-2,5mm.

3)Structuri metalice usoare pentru domeniile de utilizare: hale industriale, depozite, case de locuit, mansardari, garaje, containere, parcari, acoperisuri cu pereti subtiri, diverse alte anexe.

Avantajele folosirii structurilor metalice usoare :

Rapiditatea cu care se poate construi. In urma realizarii proiectului profilele metalice se pot debita si gauri la dimensiunile solicitate de proiectant;

Rezistenta in timp a structurii. Profilele metalice sunt acoperite cu un strat de zinc facand astfel sa dispara pericolul de a rugini. De asemenea, nu este obligatorie vopsirea lor, intretinerea fiind minima. Proprietatile mecanice sunt deosebite, constructiile realizate din structura metalica usoara avand o durata lunga de viata.

Posibilitatea de a demonta si transporta structura metalica la o alta destinatie. Prinderea profilelor intre ele se realizeaza cu suruburi, nefolosindu-se aparatul de sudura. Astfel cu pierderi minime se va  putea muta constructia intr-o alta zona de interes.

Timp scazut de onorare a comenzii din momentul lansarii ei in productie. Profilele metalice comercializate si distribuite de societatea Heliopolis sunt fabricate integral in Romania fata de alte sisteme provenite din import.

Costul cu fundatia este mic. Datorita greutatii usoare a profilelor, nu este necesara turnarea unei fundatii foarte mari.

Costul cu forta de munca este scazut. Randamentul fortei de munca este ridicat datorita gradului scazut de dificultate al operatiilor efectuate de muncitori.

Optimizarea materialelor. Multumita procesului de fabricatie asistat de utilaje moderne si automate, profilele se pot produce exact la lungimile reiesite din proiect. Se elimina astfel timpul pierdut pe santier cu debitarea profilelor si pierderea de material rezultata.

Pretul. Pretul unei astfel de constructii este considerabil mai mic fata de alte sisteme de constructie.

4)SC ”Heliopolis” SRL realizeaza de asemenea un spectru larg de sisteme in domeniul electric:

·         Instalatii si retele pentru distributia energiei electrice de joasa tensiune.

·         Tablouri de distributie si protectie la suprasarcini.

·         Instalatii electrice de iluminare si forta.

·         Gestiunea centralizata a iluminarii interioare si exterioare.

·         Instalatii pentru compensarea energiei reactive.

·         Tablouri electrice de comanda si control, dulapuri electrice complet echipate pentru automatizari.

·         Instalatii electrice complete pentru cladiri industriale, comerciale si rezidentiale.



            5)Panouri publicitare- reprezentand principala metoda de afisare a reclamelor in outdoor, acestea au ca obiectiv persoanele aflate in afara locuintei lor, eficienta lor fiind foarte ridicata datorita numarului mare de vizualizari zilnice.

Compania Heliopolisexecuta la cererea beneficiarilor diverse tipuri de panouri publicitare indoor si outdoor: billboard, backlight, bigboard si citylight, precum si formate speciale de panouri.

Compania realizeaza panouri publicitare simple sau tridimensionale, la dimensiunile existente in productia de serie sau personalizate in functie de clienti. Panourile sunt modulare, cu sistem de sustinere din otel si cu rame realizate din aluminiu, avand posibilitatea echiparii cu sistem de rotire si prin iluminare.

6)Compania realizeaza o gama variata de platforme si scene pentru diferite evenimente. De asemenea, realizeaza si elemente de rezistenta, cum ar fi grinzi si stalpi de sustinere pentru aparataj electronic si reflectoare.
            Scenele si platformele sunt concepute si realizate din confectii metalice de inalta rezistenta, obtinute prin prelucrarea atenta a metalelor. Utilizand tehnologii de ultima ora se pot realiza scene si platforme din orice material incluzand otetul inoxidabil. Rezistenta sporita a structurilor metalice ce alcatuiesc scenele au rolul de a mari durata de utilizare a acestora si de a  asigura un inalt nivel de siguranta.

7)Firma  realizeaza si executa la comanda usi si porti industriale automatizate, culisante si autoportante, propunand o larga varietate de solutii constructive pentru realizarea portilor de acces in incinte si a usilor de garaj si industriale,automatizate, in functie de caracteristicile specifice fiecarui proiect.

8)Se pot realiza la comanda refugii pentru autogari, gari si alte statii de cale ferata, statii de autobuz si tramvai. In cazul statiilor de autobus, in cadrul structurii metalice, se pot include panouri publicitare de marime redusa tip citylight.

 

9) Compania este implicata in producerea de  rezervoare din otel inoxidabil, cazane si diverse alte tipuri de recipienti pentru uz industrial si de asemenea asigura realizarea de silozuri metalice sau de elemente metalice aflate in componenta acestora.

 

4)Clientii

  • Supermarket Billa Timisoara
  • Polus Center Timisoara
  • GLS Industrial Park Timisoara
  • Complexul Jasp Business Center.
  • Sorister Investment
  • Ansamblul rezidential Iosia
  • SC Vertical SRL
  • SC Com-Beton SA
  • SC Totalgaz SRL
  • SC Elmar SRL
  • SC Moldointertour SRL
  • SC Rom Construct SRL
  • SC Solit Company SRL
  • SC Isocons SRL
  • SC Tenko Proiect SRL
  • SC Ramicons SRL
  • SC Plus City SRL

    Alte orase

  • SC Cons Pro SRL, Sibiu
  • SC Cominco  SA, Cluj-Napoca
  • SC Conbarlad SA, Cluj-Napoca
  • SC Bogaxa SRL, Brasov
  • SC Starconf SRL, Hunedoara
  • SC Vastex SA, Deva
  • SC Romconstructor, Arad
  • SC ICCO Construct, Brasov
  • SC Clavarem, Resita
  • SC Sorister SRL, Resita
  • SC Vanaj Impex, Arad
  • SC Magnum Tut SRL, Campulung
  • SC Rolion SRL, Tulcea
  • SC Armonia SRL, Neamt
  • SC Dosmif SRL, Alba Iulia
  • SC Promixt SA, Botosani
  • SC Construct Edil, Deva
  • SC Coroma SRL, Sibiu
  • SC Zooagro SA, Arad
  • SC Copanex SRL, Arad
  • SC Constructii Edil, Oradea
  • SC Coroma SRL, Piatra Neamt
  • SC Electrosanit Srl, Hunedoara
  • SC Dorivi Prodcom, Hunedoara
  • SC Industrial MOntaj SA, Ploiesti
  • SC Instalatii SA, Lugoj
  • SC Electrofamar SRL, Lugoj
  • SC Rompak SRL, Arad
  • SC Antrecons ID, Hunedoara
  • SC General Construct SA, Piatra Neamt
  • SC Alco Plus SA, Resita
  • SC Unicom SA- Hunedoara

Polus Center Timisoara- Centrul comercial va avea o suprafata totala de 50000 de metrii patrati, finalizarea constructiei fiind estimata pentru sfarsitul anului 2010. Investitia totala este estimata de oficialii companiei la 40 milioane de euro. Polus Center va  reprezenta  un concept urban de ultima generatie. Proiectul va fi realizat astfel incat sa ofere cele mai bune oportunitati comerciale, de servicii si entertainment, intr-un spatiu elegant, curat si sigur, urmand sa devina cel mai mare complex multifunctional pe un singur nivel din Romania si cel mai mare centru comercial din zona Banat.

Complexul va fi creat pe idea de a reproduce centrul unui oras, dar sub un singur acoperis, planurile arhitecturale ale cladirii cuprinzand o gama completa de spatii comerciale, de la magazine, cafenele, locuri de intalnire si odihna, pana la unitati bancare, postale sau farmacii.

GLS Industrial Park Timisoara Suprafata totala a parcului este de aproximativ 13.650 mp, iar aria construita de 6.000 mp. Obiectivul a inclus 8 hale (cuplate cate patru), structura de rezistenta fiind metalica cu fatade din panouri termoizolante. Un modul de hala cuprinde 527 mp (reprezentand spatiu pentru depozitare-productie) si 169 mp destinati birourilor si spatiilor adiacente. Valoarea aproximativa a investitiei a fost de aproximativ 3,5 milioane de euro, iar pretul de vanzare pe metru patrat de 650 de euro (cu teren si utilitati incluse). Lucrarile de constructie au demarat in luna ianuarie 2006 si s-au  definitivat la mijlocul anului 2007. Parcul industrial se adreseaza si in prezent companiilor romanesti si straine care doresc sa-si dezvolte sau sa-si relocheze activitatea intr-o zona in curs de dezvoltare a segmentului spatiilor pentru depozitare si productie.

Complexul Jasp Business Center Timisoara. Aria totala a terenului este de 1.400 mp, iar suprafata construita insumeaza 11.000 mp. Sistemul constructiv prevede structura din beton armat (BA), realizata pe grinzi, stalpi metalici si plansee din BA, iar tamplaria va fi confectionata din aluminiu, cu geam termoizolant. Compartimentarile interioare vor fi executate din pereti dubli / simpli din gips-carton. Finisajele interioare includ parchet, mocheta, vopsea lavabila, plafoane false fonoizolante. Vor fi amenajate 110 locuri de parcare deservite de platforme hidraulice etajate. Lucrarile de constructie, demarate in luna octombrie 2007, au ca termen de finalizare primul trimestru din 2010. Valoarea totala a investitiei se ridica la 16 milioane de euro.

S-au semnat, recent, documentele pentru realizarea in orasul Resita a unui parc industrial, denumit Sorister Investment. Obiectivul se va desfasura pe o suprafata de 350 de hectare si va include capacitati de productie din industria usoara, electronica / electrotehnica, IT, constructii de masini, productie de energie electrica / «verde», industria alimentara / farmaceutica, turism, hoteluri, centre de ingrijire, de sanatate, de pregatire, logistice si comerciale, servicii. Valoarea totala a investitiei este de 50 milioane de euro. Astfel: in anul 2009 vor fi alocate fonduri de 20 milioane de euro in vederea dezvoltarii parcului industrial, in 2010 – 20 milioane de euro, iar 10 milioane de euro pana la sfarsitul lui 2011, cand este preconizat termenul de finalizare a lucrarilor de constructie.

Compania Heliopolis, a dezvoltat in Oradea, la intersectia strazilor Lapusului si Erofte Grigore, Ansamblul rezidential Iosia, valoarea totala a investitiei fiind de 10 milioane de euro.  Obiectivul a inclus 5 imobile (S+P+6E; S+P+11E), cu 453 de apartamente de una pana la patru camere (cu suprafete cuprinse intre 47 mp si 107 mp). Sistemul constructiv a prevazut structura monolita, formata din cadre de beton armat (stalpi / grinzi). Fundatiile au fost izolate cu talpi armate sub stalpi, respectiv continue sub zidurile demisolului (adaptate la conditiile de fundare). Peretii structurali au fost realizati din beton armat monolit (cu grosime de 30 cm la exterior), placati cu termosistem (de 5 cm grosime) si tencuiala decorativa. La interior s-a utilizat caramida (cu grosime de 10 cm - 20 cm). Acoperisul este de tip sarpanta invelita cu tigla. Zidaria a fost executata din caramida cu goluri verticale. Tamplaria este din PVC, cu geam termoizolant. Finisajele interioare includ gresie, faianta, parchet laminat etc. Complexul beneficiaza de 136 de locuri de parcare si 126 de garaje subterane. In luna mai a.c. s-au dat in folosinta primele doua blocuri (unul amplasat pe strada Erofte Grigore avand 78 de apartamente, iar celalalt pe strada Lapusului, cu 119 unitati locative).

5)Domeniul resurselor umane

Managementul resurselor umane cuprinde acele activitati prin care se optimizeaza performanta oamenilor dintr-o organizatie, precum si relatiile dintre acestia. Domeniile importante ale managementului resurselor umane sunt: recrutarea si selectia, integrarea noilor angajati, evaluarea performantelor angajatilor, stimularea materiala si morala, precum si administrarea relatiilor de munca.

Obiectivul principal al Departamentului de resurse umane din cadrul intreprinderii SC „Heliopolis” SRL ( compartimentul Personal Salarizare ) este acela de a-si pastra salariatii cat mai mult timp in intreprindere si de a le satisface trebuintele acestora astfel incat compania sa obtina maximum de eficienta. Astfel, managerul in resurse umane de la acest compartiment se ocupa de doua aspecte:

§         atragerea, obtinerea si retinerea fortei de munca in intreprindere date de: reducerea absenteismului si a fluctuatiei de personal, cresterea sigurantei muncii;

§         eficacitatea personalului din subordine ( realizarea cu succes a tuturor sarcinilor atribuite de catre fiecare angajat ).

Insa toate aceste lucruri pot fi realizate doar prin capacitatea si motivarea personalului. In cadrul intreprinderii S.C.”Heliopolis” SRL., motivarea personalului se face prin:

§         salarizarea corespunzatoare muncii depuse;

§         acordarea de bonusuri ( de exemplu: pentru angajatii care vin la munca sambata sau duminica, li se acorda pe langa salariul de baza si o remunerare pentru orele suplimentare, costul unei ore de munca suplimentara fiind dublat fata de cel initial ; totodata, de sarbatori angajatilor li se acorda prime );

§         promovarea angajatilor in urma unei evaluarii periodice;

§         motivare nesalariala ( foarte importanta pentru angajatii intreprinderii este crearea unor conditii optime de lucru: programul de lucru flexibil, conditiile de munca , siguranta si sanatatea angajatilor, protectia la locul de munca, precum si elaborarea contractului colectiv de munca; in cadrul companiei se lucreaza foarte mult in echipa, astfel incat relatiile dintre angajati trebuie avute in vedere tot timpul de catre compartimentul de resurse umane );

§         evaluarea posturilor

Inainte de toate acestea, un lucru dificil, costisitor dar, totodata, extrem de important pentru companie il constituie politica de recrutare si selectie a personalului. Astfel, compartimentul de resurse umane se ocupa de cautarea si de gasirea candidatilor pentru posturile vacante ale intreprinderii, astfel incat aceasta sa poata selecta cele mai potrivite persoane. Se tine cont de ceea ce cere respectivul post si se cauta persoanele calificate pentru acesta. In cadrul acestei intreprinderi, recrutarea se face mai mult din interior, deoarece intreprinderea se bazeaza foarte mult pe experienta dobandita in timp de angajatii sai si pe vechime. Acesta este si un mod de promovare a propriilor angajati. Nu se exclude insa recrutarea din exterior apelandu-se la institutiile de invatamant, agentiile de forta de munca, si nu in ultimul rand la referintele oferite de angajatii intreprinderii. Dupa ce s-a facut selectia angajatilor, urmeaza integrarea acestora pe noul post si sprijinul pe care intreprinderea li-l ofera pentru a se putea adapta cat mai usor si mai repede.

5.1 Structura personalului

·         Manager de resurse umane                                                      1

·         Manager productie                                                                              1

·         Reprezentant de marketing si ofertare                                                1

·         Arhitecti – proiectanti                                                             5

·         Contabil sef                                                                                         1



·         Contabili                                                                                             2

·         Responsabili IT                                                                                   2

·         Responsabili aprovizionare                                                     2

·         Responsabili atelier de lucru                                                   3

·         Responsabili echipe de lucru                                                   6

·         Gestionar magazie                                                                               1

Total          25

Personal direct productiv si administrativ

·         Sudori                                                                                     10

·         Lacatusi                                                                                               30

·         Vopsitori                                                                                               5

·         Strungari                                                                                             12

·         Electricieni                                                                                            8

·         Tinichigii                                                                                               4

·         Frezori                                                                                       4

·         Fierari-betonisti                                                                                   12

·         Operatori excavator/buldozer/incarcator frontal                       4

·         Operatori greder/foreza cariere, piloni poduri               5

·         Macaragii, I si II                                                                                   4

·         Operatori statie betoane, pompa betoane                                  4

·         Legatori de sarcina autorizati pentru +5t                                  3

·         Manipulanti in depozit                                                                        10

·         Stivuitoristi                                                                                           5

·         Manipulant platforma ridicatoare                                             1

·         Soferi                                                                                                    2

·         Femei de servici                                                                                    2

·         Personal necalificat                                                                 10

                                                                                          Total          135          

6)Departamentul de marketing

Atributiile si sarcinile reprezentantului de marketing:

Generale:

a)Respecta prevederile procedurilor de sistem si ale instructiunilor de lucru in baza carora isi desfasoara activitatea, si anume:

      - Analiza contractului;

      - Controlul documentelor si al datelor;

      - Instruire;

      - Actiuni corective si preventive;

      - Audituri interne ale calitatii;

      - Manipulare, depozitare, ambalare, conservare si livrare.

b)Proiecteaza si fundamenteaza politica de marketing si mixul de marketing;

c)Analizeaza concurentii si produsele acestora;

d)Analizeaza canalele de distributie proprii, identifica noi distribuitori si noi forme de distributie, urmarind produsele pe tot parcursul canalului de distributie;

e)Elaboreaza propuneri de imbunatatire societatii apeland la promovarea prin intermediul cataloagelor comerciale, panouri publicitare, bannere etc.;

f)Mentine legatura cu agentiile de publicitate; preia ofertele agentiilor de publicitate referitoare la conditiile de promovare oferite si le analizeaza in vederea unor eventuale colaborari;

g)Organizeaza si desfasoara alte activitati specifice de marketing;

h)Intocmeste saptamanal situatia statistica a livrarilor si evolutia stocurilor;

i)Participa la activitatile de instruire, perfectionare, organizare in societate, atat in domeniul specific profesional cat si in domeniul asigurarii calitatii;

j) Executa orice lucrare sau activitate dispusa de Managerul Comercial;

k)Ori de cate ori este desemnat de catre conducerea firmei, participa la targuri si expozitii in scopul prezentarii produselor proprii si incheierea contractelor comerciale precum si pentru prospectarea pietei;

l)Respecta cerintele Regulamentului de Ordine Interioara si ale Regulamentului de Organizare si Functionare;

m)Respecta normele de protectia muncii si Procedurii de Sistem specifice activitatii desfasurate;

     

n) Respecta declaratia Managerului General al S.C. Heliopolis SRL. privind politica in domeniul calitatii. Respecta si aplica prevederile Manualului Calitatii si a procedurilor si instructiunilor sistemului asigurarii calitatii, specifice activitatii compartimentului.

Specifice:

Este responsabil cu asigurarea calitatii in cadrul compartimentului, avand  urmatoarele sarcini:

§         Elaboreaza si actualizeaza instructiunile de lucru necesare desfasurarii activitatii compartimentului;

§         Difuzeaza si gestioneaza instructiunile de lucru elaborate de compartiment;

§         Participa din partea compartimentului la auditurile interne.

Relatii:

 Relatii ierarhice:

§         Este subordonat: Managerului General;

Relatii functionale si de colaborare:

§         Colaboreaza cu compartimentul Tehnic Productie pentru preluarea datelor lunare privind productia realizata;

§         Colaboreaza cu compartimentul IT pentru preluarea datelor saptamanale privind livrarile, precum si orice alte date necesare realizarii diverselor analize si situatii;

§         Colaboreaza cu compartimentele Desfacere si Export pentru organizarea participarii la targuri si expozitii;

§         Colaboreaza cu compartimentul Organizarea si Normarea Muncii la elaborare/modificare Regulament de Organizare si Functionare;

§         Colaboreaza cu agentiile publicitare.

Cultura organizationala

„Cultura organizationala este ca personalitatea unui om: se construieste greu, se schimba si mai greu. Diferenta este ca organizatiile, pentru a supravietui, trebuie sa se schimbe”(Elf Consulting).

            Conceptul de cultura organizationala se refera la tot ceea ce inseamna standarde colective de gandire, atitudini, valori, convingeri, norme si obiceiuri care exista intr-o organizatie. In componenta culturala se pot distinge unele elemente vizibile, cum ar fi: comportamente si limbaj comun, ritualuri si simboluri, dar preponderent exista componente mai putin vizibile: perceptii si reprezentari despre ce e „valoarea” in organizatie, mituri, standarde empirice despre ce inseamna a munci bine si a te comporta corect, despre „cum se fac lucrururile pe aici”- fraza celebra ce sintetizeaza cultura companiei britanice ICL. 

            Kurt Lewin, unul dintre fondatorii conceptului, defineste cultura organizationala ca fiind „ceea ce invata un grup de oameni pe durata unei anumite perioade de timp pe masura ce acel grup isi rezolva problemele sale de a supravietui in mediul exterior si problemele integrarii sale interne”.

            O cultura organizationala puternica este aceea in care exista un aliniament puternic la valorile si principiile organizatiei. O organizatie cu o astfel de cultura nu depinde foarte mult de sisteme de control si sisteme birocratice. Oamenii ce compun o cultura puternica nu au nevoie de indemnuri suplimentare, accepta deja neconditionat „regulile jocului”, iar organizatia reuseste sa formeze un anumit tip de angajat dezirabil.

            In Dictionarul Explicativ al Limbii Romane (1998, p.727), prin termenul de “organizational” se intelege ceva referitor la organizare (organigrama, fisa postului). Mai mult  cultura organizationala poate fi definita atat formal cat si informal. Din punct de vedere formal, cultura organizationala este ansamblul valorilor, credintelor, normelor si regulilor de comportament impartasite de membrii organizatiei. Informal, cultura organizationala poate fi inteleasa ca stilul sau personalitatea unei organizatii. Cultura formala functioneaza potrivit regulilor, politicilor si procedurilor existente in cadrul organizatiei, in timp ce cultura informala se dezvolta spontan  si are un caracter dinamic.

Desi nu a fost dezvoltata o metoda definitiva de evaluare a culturii organizationale, o analiza pertinenta a acesteia se poate face pe baza urmatoarelor caracteristici :

-initiativa individuala (gradul de responsabilitate si libertatea indivizilor);

-integrarea (masura in care subunitatile organizatiei sunt incurajate sa actioneze intr-o maniera coordonata);

-sprijinul oferiti angajatilor de catre manageri;

-identitatea (masura in care angajatii se identifica cu organizatia);

-organizarea timpului;

-criteriile de recompensare (performanta angajatilor sau favoritismul);

-atitudinea fata de risc (gradul in care angajatii sunt incurajati sa fie inovativi si sa-si asume riscul);

-atitudinea fata de conflict (gradul in care angajatii sunt directionati catre o critica deschisa si modul de rezolvare a conflictelor);

-controlul (numarul de reguli, masura in care are loc supravegherea  directa a angajatilor).

De-a lungul timpului au fost realizate o serie de clasificari ale culturilor organizationale:

a) Sfera de cuprindere:

1.Culturi dominante

2.Subculturi

Culturile dominante sunt cele impartasite de marea majoritate a membrilor organizatiei. Dar in orice organizatie exista si subculturi. De exemplu, fiecare departament al firmei poate avea propria sa  cultura, dar impartaseste  in acelasi timp si cultura dominanta a organizatiei (compartimentul de marketing poate avea o cultura diferita de cea a compartimentului de productie sau a celui financiar). De asemenea, putem identifica subculturi si in functie de ocupatiile angajatilor organizatiei (subcultura manageriala, subcultura muncitorilor, a functionarilor administrativi). Fiecare profesie atrage indivizi care au motivatii, interese, cunostinte si aptitudini similare. Prin urmare, in organizatii pot exista subculturi potrivit formarii profesionale, adica subcultura economistilor, inginerilor, juristilor sau tehnicienilor.

b) Dupa intensitate:

1.Culturi puternice

2.Culturi slabe

In culturile puternice, membrii organizatiei se identifica cu scopurile acesteia, actionand impreuna pentru a le atinge. Astfel, o cultura puternica este sustinuta si raspandita prin ritualuri, ceremonii si mituri, cu toate ca existenta unei culturi forte nu presupune neaparat si existenta unor performante deosebite ale firmei, acestea depinzand in mare masura si de alti factori . In culturile slabe, valorile si normele sunt neomogene si difuze, angajatii sunt putin motivati, iar contradictiile culturale genereaza conflicte.

c) Dupa caracterul lor:

1.Culturi pozitive

2.Culturi negative

Culturile pozitive se caracterizeaza prin omogenitatea valorilor si prezenta unei motivari pozitive. Ele pun accent pe participare, adaptare la mediu, incredere si comunicare, ceea ce va  genera performante ridicate ale organizatiei. Culturile negative se intalnesc de regula in organizatiile mari care promoveaza birocratia si centralizarea excesiva. Se caracterizeaza prin lipsa increderii in angajati, concentrarea deciziei la niveluri superioare, ignorarea intereselor clientilor, actionarilor si personalului. Cultura negativa poate contribui treptat la falimentul firmei. Trecerea de la o cultura negativa la una pozitiva se poate realiza, spre exemplu, prin identificarea si punerea in valoare a unor lideri carismatici.

d) Dupa nivelul de participare:

1.Culturile participative

2. Nonparticipative

Culturile participative se caracterizeaza prin increderea in subordonati, deschiderea fata de comunicare, rezolvarea problemelor in grup, autonomia angajatilor . Totusi, filozofia participativa nu are intotdeauna eficienta, datorita scaderii productivitatii grupului ca urmare a interactiunilor multiple si uneori inutile in timpul programului de munca. Opusul culturii participative este cea inchisa si autoritara. Ambele tipuri de culturi pot avea ca tinta performanta, dar in culturile nonparticipative aceasta se realizeaza prin impunerea obiectivelor de catre managerii autoritari.

            e) In functie de configuratie:

1.Cultura tip “panza de paianjen” se intalneste in firmele mici, sindicate sau organizatiile politice. Puterea este concentrata in mana unui singur lider, iar controlul este exercitat de persoane atent desemnate, valorile fiind orientate spre performanta individuala si egocentrism. Atmosfera in asemenea organizatii este dura, predominand ritualurile de umilire, diferentiere si degradare.

2.Cultura tip “templu” se dezvolta in organizatiile mari unde predomina democratia. In cadrul ei se dezvolta, de obicei, subculturi departamentale, care formeaza si coloanele pe care se sprijina templul. Valorile sunt imprimate de “acoperisul” templului(managerul), promovand disciplina si respectarea procedurilor si a regulamentelor de ordine. Promovarea se realizeaza incet si sunt intalnite mai ales ritualuri de diferentiere.

3.Cultura de tip “retea” apare in structurile organizatorice complexe. Se promoveaza creativitatea, spiritul de echipa si prioritatea obiectivelor comune in fata celor individuale.

4.Cultura de tip “roi” este rar intalnita in stare pura. Intr-o asemenea cultura, individul are un rol central, predomina obiectivele si interesele individuale, iar valorile sunt individualiste si strict legate de performanta. Poate fi intalnita in barourile de avocatura, firmele de consultanta si publicitate, asociatiile de artisti plastici.

f) In functie de nivelul de risc:

1.Cultura de tip “Macho” (dura) este o cultura a firmelor ce au sanse rapide de succes, dar si posibilitati de declin rapid. In aceasta categorie sunt incluse societati din domeniul constructiilor, consultanta manageriala, publicitate, filmului, sportului (industria de divertisment). In asemenea culturi sansa joaca un rol major, ceea ce functioneaza o data s-ar putea sa nu mai mearga a doua oara.

2.Cultura de tip “work hard / play hard”(a celor ce lucreaza cu insufletire) include angajati ce isi asuma riscuri reduse. Cheia supravietuirii in aceasta cultura este activitatea intensa, eroii sunt oameni de vanzari, iar ritualurile impartasite sunt intrecerile si intalnirile. Aceentul este pus pe echipa.

3.Cultura “pariaza pe compania ta” (“bet your company”). In acest tip cultural, atentia este orientata spre detalii, deoarece deciziile importante pot afecta viitorul companiei. Este o cultura ce caracterizeaza companiile ce produc bunuri de capital, companii miniere, din industria petrolului. Valorile sunt orientate spre viitor si pe importanta investirii in acestea.

4.Cultura “proces”  este caracteristica bancilor, companiilor de asigurari, organizatiilor prestatoare de servicii financiare. Angajatii pot masura cu greutate activitatea lor, dar se concentreaza asupra modului in care isi indeplinesc sarcinile. Valorile sunt concentrate spre perfectionare tehnica, iar ritualurile pun in lumina procedurile de munca.

g) Dupa gradul de sociabilitate si solidaritate:

Cultura de tip retea

Cultura mercenara

Cultura fragmentara

Cultura comunitara

Spatiul fizic

Usile birourilor sunt deschise, alocare importanta pt spatiile sociale.

Alocat in mod functional, pt cresterea eficientei angajatilor.

Proiectat astfel incat sa ajute angajatii sa lucreze fara intreruperi.

O parte foarte mare a spatiului este comun.

Comunicarea

Conversatie fata in fata sau la telefon.

Scurta,directa si focalizata pe munca.

Limitata la schimburi scurte fata in fata sau la telefon.

Metodele de comunicare orala fata in fata sunt predominante.

Timpul

Utilizat mai ales pt socializare.

Timpul personal este pretios pt angajati.

Mare parte din timp alocata dezvoltarii individuale tehnice si profesionale.

Timpul de munca si cel liber se dizolva unul in altul.

Identitatea

Angajatii se identifica unii cu altii.

Angajatii se identifica cu succesul.

Angajatii se identifica cu valorile individualismului si libertatii.

Angajatii se identifica cu misiunea si valorile companiei.



Cultura organizationala a firmei SC „Heliopolis” SRL tinde din ce in ce mai mult spre una puternica, intrucat angajatii sunt puternic impulsionati in scopul identificarii acestora cu valorile companiei, dar si cu scopurile atent propuse de aceasta, actionand impreuna pentru a le atinge. Cultura firmei este sustinuta prin ritualuri si ceremonii, care vin sa incurajeze gradul de sociabilitate si solidaritate dintre angajati.

Cultura este cu siguranta una participativa intrucat se caracterizeaza printr-o incredere sporita in subordonati(sprijinul oferit angajatilor de catre manageri, incurajarea angajatilor in inovare si asumarea riscului), deschiderea fata de comunicare(colaborare intensa intre nivelele managementului prin organizarea sedintelor zilnice), precum si prin rezolvarea problemelor in grup(spiritul de echipa, prioritatea obiectivelor comune in fata celor individuale).

In ceea ce priveste ultimul criteriu de clasificare, cultura acestei firme este una comunitara, deoarece intruneste cu succes majoritatea caracteristicilor acestui tip de cultura.    

7) Functiunea financiar- contabila

Intrucat trebuie tinuta o evidenta clara atat a miscarii materialelor cu care este aprovizionata firma cat si a sumelor care circula in unitate, acest lucru intra in atributiile departamentului de contabilitate. Una din principalele responsabilitati pe care departamentul „contabilitate” o are este de a tine o evidenta exacta in ceea ce privesc incasarile si platile efectuate de firma. Astfel, orice aprovizionare cu materiale sau orice plata efectuata catre un furnizor trebuie sa se evidentieze in contabilitate.

Operatiile economice si financiare se consemneaza in momentul efectuarii lor in documentele justificative. Asa cum prevede art.6, alin. 2 din Legea contabilitatii „ orice operatie patrimoniala se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un inscris care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de document justificativ”.

La sfarsitul fiecarei luni se efectueaza un inventar in cadrul fiecarui departament. Acest inventar are rolul de a reda o situatie clara managementului unitatii despre modul de folosire al resurselor materiale cu care departamentul respectiv a fost aprovizionat.

Folosirea datelor contabile in procesul de conducere (situatiile pe care contabilii le predau managerilor unitatii) impune centralizarea si sintetizarea lor periodica. La aceasta cerinta raspund situatiile financiar-contabile de sinteza si de raportare. Prin intermediul lor, datele inregistrate cu ajutorul sistemului de conturi sunt consolidate si raportate ca un tot unitar sub forma indicatorilor economico- financiari. Situatiile financiare reprezinta un sistem de indicatori economico-finanaciari ce caracterizeaza situatia patrimoniului, situatia financiara si rezultatele obtinute.

Documentele de sinteza si raportare se compun din: bilant (contul situatiei patrimoniului ), contul de rezultate (cont de profit si pierdere), anexa la bilant si raportul de gestiune.

8) Managementul companiei

Managementul companiei SC „Heliopolis” SRL intruneste toate cele trei nivele necesare unei bune functionari a sistemului: superior, de mijloc si inferior.

Principala sarcina pe care managerul general al firmei o indeplineste este de a trasa sarcini precise subordonatilor.

Managerii trebuie sa fie un exemplu pentru subordonatii lor. In aceste conditii, managerul general al firmei a inteles ca odata ce a ocupat o pozitie care are ca scop supravegherea muncii altora ,munca sa se schimba ,pentru el prima responsabilitate este “de a face lucrurile prin oameni”.Pe scurt,el nu mai este un executant,dar in schimb este un manager.Astfel, ca manager, acesta a decis sa faca orice pentru a-si ajuta subordonatii sa obtina rezultate maxime in limitele cerintelor si abilitatilor lor. Aceasta inseamna trasarea sarcinilor in functie de rezultatele obtinute , dar si o serie de alte obiective precum: sa munceasca cu subordonatii sai in determinarea celor mai bune solutii ,sa isi ajute oamenii in identificarea si depasirea problemelor care ii preocupa,sa ii sfatuiasca, sa ii antreneze, sa le dea ajutorul de care au nevoie si in sfarsit , sa dea subordonatilor oportunitatea de a persevera in munca.

Ca urmare a experientei dobandite de-a lungul anilor, acesta a constientizat faptul ca acel manager care nu face aceste lucruri intr-o oarecare masura:nu incredinteaza , nu face lucrurile prin alte personae , nu este manager. Exista o limita la ceea ce un manager poate face de unul singur si la ceea ce poate face cu ajutorul subordonatilor si toate operatiunile sunt cuprinse intre aceste limite. Astfel, delegarea sarcinilor este una dintre principalele instrumente ale managerului general, deoarece el trebuie sa-si petreaca timpul conducand, nu executand.

Pentru eficientizarea comunicarii in cadrul companiei, managerul general a decis implementarea unui sistem informational complex prin care acesta sa primeasca instiintari zilnice de la managerul de productie, responsabilul de atelier, de aprovizionare dar si de magazie, cu privire la lucrarile in curs de executie, dar si cele ce urmeaza a fi initiate a doua zi.

Deciziile finale sunt luate de catre managerul general, in conformitate insa cu indrumarile si documentatia responsabililor.







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1368
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site