Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane

PROIECT - CARACTERISTICI ACTUALE SI DE PERSPECTIVA ALE PIETEI SERVICIULUI DE CATERING

management

+ Font mai mare | - Font mai mic




PROIECT--

CARACTERISTICI ACTUALE SI DE

PERSPECTIVA ALE PIETEI SERVICIULUI

DE CATERING





1.Prezentarea serviciului

Continut, rol, trasaturi

Modernizarea continua a societatii reprezinta un proces care implica dezvoltarea complexa a tuturor laturilor vietii economice, sociale si spiritual culturale.

Potrivit unei asemenea acceptiuni, dezvoltarea si perfectionarea continua a activitatii prestarilor de servicii reprezinta o latura importanta a restructurarii si modernizarii oricarei economii, serviciile prezentandu-se ca o componenta care receptioneaza impactul unor fenomene si procese majore ce jaloneaza evolutia economiei unei tari.

Stabilirea continutului serviciilor comerciale, cat si dimensionarea capacitatii ofertei reprezinta o componenta a politicii de produs generata, pe de o parte, de rigiditatea si perisabilitatea ofertei, iar pe de alta parte de variabilitatea cererii. Dar, in timp ce produsele care fac obiectul ofertei din comert exista prin ele insele, facandu-si permanent simtita prezenta prin stocurile existente, serviciile comerciale nu exista decat in timpul in care acestea sunt consumate.

Exista astfel preocupari laborioase in legatura cu definirea notiunii de servicii comerciale si continutul acestora, caracteristicile lor, comensurarea si modul de integrare in complexul de utilitati oferit consumatorilor.

In ceea ce priveste sistemul de definire a serviciilor comerciale, exista numeroase incercari, intre care unele apartinand unor prestigioase scoli sau asociatii de specialitate.

In primul rand, serviciile pot fi abordate in calitate de sector integrat in cadrul activitatii comerciale, cand acestea grupeaza ansamblul activitatilor tertiare inglobate in procesul de vanzare a marfurilor. Este vorba de activitati bancare, asigurari, unele activitati mestesugaresti cum ar fi coafura, reparatul si retusul unor articole vestimentare, curatatorii, vopsitorii etc., precum si de unele activitati comerciale, altele decat cele clasice, respectiv deplasarile vanzatorilor voiajori ai marilor magazine la domiciliul consumatorilor pentru preluarea comenzilor si vanzarile nocturne etc.

In al doilea rand, serviciile respective pot fi avute in vedere ca un element al politicii de marketing a intreprinderilor - producatoare sau comerciale - care sunt preocupate a oferi cumparatorilor utilitati aditionale produsului sau punctului de vanzare.

Serviciile destinate populatiei au in primul rand rolul de a satisface multitudinea

trebuintelor oamenilor, influentand nivelul si calitatea consumului final. In acelasi timp insa, ele sunt implicate in sfera distributiei si a productiei.

Sistemul interconditionarilor serviciilor in economie si societate se structureaza pe

doua directii principale: impactul cu procesul de productie de bunuri materiale si asupra

omului cu nevoile sale.

Referitor la primul aspect, serviciile de productie se afla fie in raport organic cu

productia de bunuri, fie in raport functional cu aceasta, serviciile putand fi, din acest punct de vedere, internalizate sau externalizate. In prezent, se manifesta ambele tendinte in

organizarea serviciilor de productie, atat de internalizare cat si de externalizare, totusi cea

mai puternica este tendinta de exteriorizare, datorita avantajelor certe pe care aceasta le

furnizeaza beneficiarilor.

O alta concluzie importanta, demonstrata de realitatile economice, este ca serviciile

pot fi considerate in acelasi timp, premisa si efect al industrializarii.

In privinta serviciilor destinate consumului final, acestea sunt implicate atat in

satisfacerea unor nevoi materiale, cat si spirituale sau sociale, intrand in acest proces in

relatii complexe cu bunurile materiale, relatii ce pot fi de concurenta (substitutie) sau de

stimulare (complementaritate).

Teoriile economice moderne au revenit asupra rolului serviciilor in cresterea

economica, recunoscandu-se rolul de prim rang pe care acestea il au in prezent in realizarea progresului economic si social.

Astfel, functiile serviciilor se inscriu intre activitatile cele mai importante creatoare de

avutie materiala si spirituala. Dintre acestea se remarca functiile de: cercetare-dezvoltare,

educatie (formare si perfectionare profesionala), intretinere (mentenanta), aprovizionare si

stocaj, distributie, potentarea utilizarii produselor, gestiunea si reciclarea deseurilor. Aceste

functii inglobeaza, cu diferentieri in functie de natura produselor, pana la 80% din costurile

totale ale acestora.

Pe de alta parte, eterogenitatea serviciilor face ca diferite prestatii sa nu contribuie la

fel la cresterea economica, serviciile impartindu-se din acest punct de vedere in: intensive in munca (personal) si intensive in cunoastere (inteligenta).

Aportul cel mai mare la cresterea economica il au serviciile intensive in inteligenta,

care contribuie la progresul tehnic in sens larg, contributie ce poate fi analizata si masurata cu ajutorul functiilor de productie.

Contributia serviciilor la calitatea vietii se refera la trei aspecte mai importante:

consumul de servicii, relatiile serviciilor cu timpul liber si cu mediul inconjurator.

Consumul de servicii este un indicator important al calitatii vietii, existand diferentieri

importante in privinta coeficientilor bugetari ai serviciilor (care exprima ponderea

cheltuielilor pentru servicii in cheltuielile totale de consum ale populatiei) intre diferite tari,

precum si pe categorii socio-profesionale, determinate de diferentele in ceea ce priveste

veniturile reale ale populatiei.

Relatiile serviciilor cu timpul liber vizeaza atat marimea acestuia cat si modalitatile lui

de utilizare, serviciile fiind implicate atat in cresterea loisirului, cat si in crearea conditiilor

pentru loisir si petrecerea acestuia.

In sfarsit, raporturile serviciilor cu mediul inconjurator se concretizeaza atat in

deteriorarea acestuia (prin diferite forme de poluare) cat si in protejarea lui prin:

imbunatatiri funciare, amenajari silvice, servicii de epurare, de salubritate etc. si nu in ultimul rand, prin educarea ecologica a utilizatorilor productivi si finali.

Dupa natura relatiilor economice si financiare ce intervin intre prestator si beneficiar serviciile pentru populatie se clasifica in doua mari grupe si anume: servicii de piata (marfa) si servicii non-market (ne-marfa). Dupa caracteristicile beneficiarului pot fi identificate doua grupe ale serviciilor pentru populatie, si anume: servicii personale si colective (individualizate sau destinate colectivitatii in ansamblul sau). Din punct de vedere existential, serviciile de consum se structureaza in: servicii independente si servicii asociate bunurilor, iar in functie de continutul activitatii pot fi: servicii cu caracter industrial sau

ervicii cu caracter neindustrial. Dupa nivelul de dezvoltare si importanta pentru consumul populatiei serviciile pot fi: organizate ca ramuri distincte ale economiei sau organizate ca activitati separate in interiorul unor sectoare.

Pentru analiza sincronica si diacronica a serviciilor pentru populatie se cer a fi utilizate atat sursele de informatii statistice cat si cele obtinute din cercetari directe. Masurarea consumului de servicii al populatiei presupune parcurgerea a trei etape si

anume: luarea in considerare in prima etapa a serviciilor de piata (marfa), in a doua etapa si a serviciilor ne-marfa (obtinandu-se “consumul total al populatiei”) si in a treia etapa si a marjei brute a comertului cu amanuntul (obtinandu-se “consumul largit de servicii”).

In tara noastra, la nivelul anilor 1999-2000, serviciile de piata reprezinta cca. 17%,

consumul total de servicii are o pondere de aprox. 30%, iar consumul largit de servicii

inseamna aprox. 47% din totalul cheltuielilor de consum ale gospodariilor.

Cheltuielile pentru locuinte si intretinerea acesteia, impreuna cu cheltuielile pentru

transport si telecomunicatii, reprezinta cca. 60% din totalul platilor pentru servicii.

In ceea ce priveste tendinta, dupa 1990 se manifesta o evolutie fluctuanta, tendinta

dominanta fiind totusi aceea de scadere (in preturi comparabile) atat pentru serviciile de piata, cat si pentru cele finantate public.

Serviciile prestate in turism si alimentatie publica reprezinta in totalul serviciilor de

piata (exclusiv transporturi, posta si telecomunicatii) grupa cea mai importanta cu o pondere de 46,6% in 2000.


Necunoscut inainte de Revolutie, conceptul de 'catering' a prins radacini si in Romania. Desi la prima vedere pare doar un simplu 'transport de mancare', activitatea de catering combina mai multe servicii. Dintre acestea, cel mai complex este organizarea de evenimente. Pe masura ce solicitarea unui serviciu de catering tinde sa devina si la noi o practica des intalnita, firmele de profil se dezvolta si obtin profit.

Consultand un dictionar, termenul de catering ce provine din englezescul to cater, (a organiza), este descris ca fiind “furnizarea de produse alimentare comunitatii, companiilor aeriene, trenurilor etc, efectuata de firme specializate” sau “aprovizionarea, furnizarea si servirea de alimente gata preparate si bauturi la domiciliu”. In schimb intr.-un dictionar gastronomic, cateringul este incadrat ca fiind “complexul operatiunilor de aprovizionare si preparare a alimentelor si bauturilor, efectuat de firme specializate in serviciul comunitatii”; iar in tarile anglo-saxone cand se vorbeste de catering in general se intelege activitatea manageriala a activitatii de restaurant.

Dreptul incadreaza cateringul ca “un contract cu care o parte numita caterer se obliga contra unui cost sa execute in favoarea celelalte parti o prestatie periodica de alimente si bauturi”.

Tragand o prima concluzie putem afirma ca cateringul la originea sa etimologica inseamna aprovizionare si furnizare de alimente si bauturi. Cuvantul catering, de origine engleza, a intrat in uz la jumatatea secolului XIX; dar activitati ce premerg cateringului isi au radacinile inca din antichitate, cand in Grecia Antica, cu ocazia unor petreceri civile precum Panatenee sau Marile Dionisie; in Egiptul Antic sau in Roma Antica, unde exista o uzanta cum ar fi cumpararea de alimente gatite pe strada pentru a le servi imediat sau pentru a le duce acasa sau frecventarea unor locuri in care se putea manca impreuna cu prietenii, ba chiar existau bucatari de inchiriat pentru cine nu avea unul acasa.

Mai tarziu, alimentele erau preparate in mod obisnuit in incinta unor institutii, cu materii prime cumparare de acestea sau produse de ele; personalul avea un raport direct cu clientii.

Una din componenetele principale ale cateringului este cateringul naval, care desi eeste o componenta esentiala a cateingului modern, are origini in antichitate, cand a inceput sa se dezvolte comertul maritim iar hrana echipajului era o problema din ce in ce mai importanta.

Cateringul trebuie sa fie inteles ca o activitate adevrata si de sine statatoare, nu ca un produs alimentar structurat pe portii, cu atat mai putin ca un instrument al merchandising-ului sau o stratagema pentru packaging.

Cateringul este in esenta o metoda manageriala care se naste in 1902 in SUA, cand compania telefonica “Illinois Bell” intuieste avantajele si organizeaza o cantina pentru angajatii sai; cateringul astfel se naste nu ca o activitate comerciala ci din nevoie.

Astazi, dupa progresul extraordinar a mijloacelor de transport, a manca in caltorie nu mai este o problema: in timpul zborurilor internationale si in trenuri pasagerii pot consuma alimente hranitoare, desi bineinteles standardizate, fata de cei ce calatoresc cu masina si care trebuie sa aleaga dintre numeroasele restaurante de-a lungul drumului.

Un termen care se desprinde din notiunea de catering este cel de banqueting, care inseamna procesal de organizare al unui banchet, a unei mese festive.

Expansiunea practicarii “mancatului in oras”, este fara indoiala reflectia imbunatatirii calitatii vietii, dar nu numai ci si a situatiilor de necesitate ( scoala, servici etc.) care au influentat in mod special mancatul colectiv si rapid.

Pentru populatie “mancatul in oras” a capatat o valoare simbolica, fiind expresia unei vointe, a unei alegeri ce corespunde unor motivatii nu numai fiziologice dar si unele de socializare, de cautare a placerii, a petrecerii timpului in comun. Astefel activitatea de a manca in oras, de a apela la serviciile de catering este una ce contribuie la cresterea calitatii vietii; precum si actul de a petrece organizand o masa festiva de asemenea contribuie la imbunatatirea petrecerii timpului liber, ca eveniment cultural, luand contact cu preparate specifice diferitelor tari si culturi. De asemenea cateringul “colectiv”, pranzul rapid contribuie la imbunatatirea calitatii vietii, asigurand un raport optim de timp in conditiile unui program incarcat.

Cateringul este realizat de structuri care se impart in trei mari categorii: cateringul comercial, cateringul colectiv si cateringul de calatorie.

Serviciul care sta la baza contractului de catering poate avea o caracterizare si o structura tehnologica diferita in functie de conditiile de structura si sociale in care s-a nascut si de cererile care evolueaza pe masura exigentelor clientilor.

Serviciul de catering pe de alta parte este autonom si independent chiar daca poate fi legat de un alt sector al industriei alimentare, ca de exemplu o firma care gestioneaza un restaurant propriu deschis publicului si in acelasi timp desfasoara o activitate de catering sau banqueting pentru alte firme.

Principalele monente in care cateringul si banqueting-ul joaca un rol din ce in ce mai mare sunt:

micul-dejun, consumat in strada din motive de necesitate

pranzul de servici-scoala, care este servit din motive de necesitate, unde intervine cateringul colectiv si comercial (restaturant-ticket si fast-foiod)

pranz/cina de placere, realizat cu anumite ocazii de congrese, motive personale, manifestatii si petreceri particulare publice sau private

1. Cateringul comercial

Este impartit in: - industria alimentara traditionala, care cuprinde restaurante, pizzerii, taverne etc.

- neoindustrie alimentara, care cuprinde snack-bar, fast-food, self-service, autogrill, etc.

Caracteristica lor principala este aceea ca consumatorii un sunt reuniti intr.-o comunitate si ei insisi sunt titulari ai raporturilor ce se stabilesc cu restaurantul la care plateste direct.

Raportul client-ofertant este fundamental, clientul avand avantajul de a primi un serviciu complet si personalizat.

2. Cateringul colectiv

Acesta cuprinde toate structurile care ofera servicii de alimentatie consumatorilor reuniti intr-o colectivitate ( firme, scoli, spitale etc.); astfel in cazul cateringului colectiv titularii raportului juridic de catering sunt reprezentantul firmei si gestionarul de catering al serviciului cerut. Beneficiarul final nu intervine in acest raport.

Structurile unde se intalneste aceasta forma a industriei alimentare sunt:

- firme industriale, comerciale, artizanale→ industrie alimentara de firma

- scoli univeristati centre de studii→ industrie alimentara de scoala

- spitale, clinici→ industrie alimentara socio-sanitar



- penitenciare, inchisori, institutii religioase, armata→ industrie alimentara pentru alte comunitati

In cadrul industriei alimentare pentru firme cateringul este prezent si in plina expansiune, si desi del pentru scoli este mai putin afirmat el tinde sa se extinda. In schimb pentru in cadrul celorlalte doua categorii cateringul este aproape absent.

Servicul de catering poate fi efectuat in mai multe feluri, si anume:

utilizare din partea prestatorului de serviciu de catering a salii de bucatarie puae la dispozitie de catre unitate pentru a pregsti alimentele in incinta localului, insa cu personal propriu

prepararea alimenteleor in afara comunitatii intr-un centru prorpriu de productie de catering, oferind si transportul preparatelor

utilizand o tehnologie mixta preparand in unitate mai multe feluri, si aducand gata facute anumite preparate speciale

Exista trei tipologii de distributie:

- distributie la cald, in tavite monoportie izolate la o temperatula de 60oC

distributie la rece, in tavite monoportie ce sunt supuse unei raciri bruste de la 70oC la 10oC

distributie de congelate, in tavite monoportie, sigilate ce sunt congelate rapid d ela 70oC la -18oC

3. Cateringul de calatorie

Industria alimentara de calatorie se refera la o masa pe care industria alimentara comerciala nu o poate asigura, ea realizandu-se in trenuri, avioane, nave sau platforme off-shore.

Firmele care opereaza in acest sector sunt strict legate de aceasta activitate la bordul mijloacelor de transport iar acest lucru influenteaza investitiile si dotarile tehnologice necesare prepararii si pastrarii alimentelor, precum si furnizarii serviciului.

Segmentele cateringului de calatorie:

- catering in tren, ce are in vedere activitatea de catering desfasurata in trenurile care au vagon-restaurant, vagoane self-service sau cu carusioare minibar

- catering in avioane, ce prezinta o crestere continua iar calitatea preparatelor este fundameltala pentru intreg serviciul de transport aerian

- catering pe nave, unde este furnizata o cantitate necesara pentru intreaga calatorie, firma de catering ocupandu-se in totalitate cu furnizarea de preparate alimentare

- catering off-shore, reprezentand un sector dificil deoarece ofera servicii complete firmeleor care opereaza in larg pe mare. Firmele de catering care ocupa primele locuri mondiale in acest domeniu sunt “Ligabue” din Venetia si “Ouest Catering” care opereaza in Marea Nordului.

2. Factori de influenta ai pietei

Factorii de influenta ai pietei se diferentiaza pentru cererea de servicii a populatiei, cerere de servicii pentru productie , respectiv cerere internationala.

Factori care influenteaza cererea de servicii a populatiei sunt:

- Cererea de servicii a populatiei se modifica, in volum si structura , sub influenta , in principal, a urmatorilor factori :

- Venit si timp liber. Cresterea vernitului si a timpului liber influenteaza in acelasi sens cererea de servicii. Astfel, indivizii si familiile, pe masura cresterii veniturilor, dau un plus de valoare timpului lor liber, avind o tentinta mai mare de a cumpara servicii, decat sa le produca singuri. Dar, invers, cei care au timp liber si venituri limitate sunt adesea determinati sa-si reduca cheltuielile pentru servicii.

- Oferta de servicii influenteaza cererea, in sensul ca aceasta din urma nu se poate manifesta decat vis - a- vis oferite pe piata.

- Tarifele. Pentru cea mai maire parte a serviciilor, cresterea tarifelor are o incidenta negativa asupra cererii. Coeficientii de elasticitate a cereii de servicii in functie de tarife sunt prin urmare, de regula, negativi si supraunitari. Cu toate acestea, reducerea tarifelor poate uneori sa nu conduca la sporirea cererii, datorita faptului ca aceasta reduce poate fi asociata de consumatori cu o scadere a calitatii serviciilor.

- Factoti demodrafici. Cresterea numarului populatiei conduce la cresterea cererii de servicii. De asemenea fenomene demografice, cum ar fi, de exemplu, cresterea natalitatii induce sporirea puternica a cereii de servicii educative, de intretinere a copiilpr etc., dupa cum tendinta de crestere a duratei medii a vietii si de imbarinire a populatiei va contribui la cresterea cererii pentruanumite categorii de servicii. Astfel, cresterea ponderii populatiei varsnice determina sporirea cererii pentru sevicii de sanatate, dar, de asemenea, pentru servicii legate de loisir, turism, servicii deomestice.

- Concurenta intre bunuri, servicii si self-service (bricolaje). Datorita faptului ca cheltuielile pentru servicii nu au intodeauna un caracter de prima necesitate ci sunt destinate, cel mai adesea, satisfacerii unor nevoi de ordin tertiar, daca tarifele serviciilor cresc prea mult, familiile pot fi determinate sa renunte la unele din ele. Astfel, bunurile, serviciile comerciale si munca domestica se afla in concurenta pentru satisfacerea unor nevoi ca: alimentatie, transport, reparatii, petrecerea timpului liber etc.

- Factorii psihologici si sociali . Factorii psihologici, precum preferintele, gusturile, aspiratiile etc. diferite ale indivizilor influienteaza cererea de servicii atit ca volum cat si ca structura. Schimbarile sociale au, de asemenea, un puternic impact asupra cererii de servicii. Asa, de exemplu, dezvoltarea a noi orase si regiuni a condus la cresterea nevoilor pentru infrastructura si serviciile aferente. Calatoriile internationale si mobilitatea au produs schimbari in gusturile si cerintele consumatorilor, care cumpara serviciile nationale si internationale si cer diversitatesi imbunatatirea calitatii. Din acestea rezulta noi cerinte asupra institutiilor de invatamant, cu scop ca ce studiaza sa obtina si sa-si dezvolte cunostinte si indemanari pentru a fi competitivi intr-un mediu complex si dinamic .

- Cresterea numarului femeilor care lucreaza a condus la realizarea unor functii domestice in afara caminului. Acestea a determinat in tarile dezvoltate cresterea puternica a serviciilor destinate alimentatiei rapide ( fast-food, catering ) ingrijiri copii si altele.

- In sfirsit , cresterea complexitatii vietii a creat cerere pentru o varietate de servicii, mai ales de consultanta juridica si financiara .


Viata cotidiana este marcata din ce in ce mai mult de lipsa timpului liber, numarul orelor petrecute la locul de munca crescand incontinuu. Numarul de ore lucrate efectiv in Europa este de: Olanda 31,5; Norvegia 34,5; Danemarca 35,5; Marea Britanie 35,6; Suedia 36; Germania 37; EU-25 37,9; Romania 41,; Polonia 41,8; Letonia 41,9; Grecia 42,3; Cehia 42,8

Categoria cea mai raspandita este a celor care muncesc 46-50 ore, urmata de cea a celor care lucreaza 51-60 de ore. Un procentaj aproape dublu al angajatilor efectueaza ore suplimentare, comparativ cu cel al patronilor (19,71% comparativ cu 12,1%). Numarul femeilor care muncesc in plus este sensibil inferior celor al barbatilor. In trimestrul de referinta, cel mai mult s-a muncit in constructii (43,5 ore), comert, hoteluri, transporturi (cate 42,7 ore), iar cel mai putin in agricultura (37,8 ore).

Astfel, pentru a usura viata celor care stau la birou de dimineata pana seara, dar si pentru a castiga bani frumosi, s-au infiintat firmele specializate care gatesc, fac cumparaturi sau curat in locul lor.

Cererea de hrana a creat o adevarata industrie. In ultimii ani, vanzarile firmelor de catering au crescut cu peste 50%, iar comenzile zilnice s-au dublat.

De asemenea, in ultimii ani s-a dezvoltat si la noi ideea de oraganizare de evenimente la care sunt contractate firme de catering specializate pentru a usura munca, Programul de catering pentru festivitati, receptii, cocktail-uri, serbari campenesti asigurand clientilor un pachet de solutii complete in cazul evenimentelor ce presupun servirea mesei in alta parte decat in spatii special dotate si destinate acestui scop.

Decembrie este luna de varf in activitatea de catering. Sezonul de varf in catering incepe in noiembrie si dureaza pana in februarie. Luna decembrie este de doua ori mai buna decat restul lunilor de top.

Cea mai mare crestere a activitatii din luna decembrie este datorata petrecerilor de Craciun organizate de firme, fenomen ce se generalizeaza. Cresc insa si comenzile pentru masa de pranz. Insa, in ceea ce priveste catringul industrial, cifra de afaceri, privind global, cresterea de pe evenimente compenseaza pierderea de pe cateringul industrial. Pierderea de pe cateringul industrial apare ca urmare a zilelor libere sau a concediilor care se acorda in luna decembrie in companiile ale caror cantine le administreaza. Firma este insa profilata pe cateringul industrial, administrarea de 'cantine'. Doar de un an firma a dus o politica de marketing pentru evenimente. Totusi, activitatea de organizare de evenimente este cam de trei ori mai mare decat intr-o luna obisnuita.

Totusi, analistii economici spun ca, in ciuda cresterii importante din ultima vreme, piata serviciilor de tip catering este abia la inceput in Romania.

Pe de alta parte, industria  romaneasca  face  insa  pasi  mici,  impedimentul  principal  regasindu-se  in  lipsa  de  cultura  in  gastronomie  a  romanului  care  vede  tot  restaurantele  clasice,  care  uneori  ofera  servicii  de  calitate  inferioara,  ca  fiind  cele  mai  bune  locuri  in  care  iti  poti  potoli  foamea  fara  maldare  de  vase  si  nervi  in  bucatarie.

Teama  de  noutate,  prezenta  in  mintea  conservatoare  a  multora  dintre  romani este o piedica in calea dezvoltarii cateringului, ca de altfel si lipsa unor venituri suficiente.

Toate  aceste  motive  pentru  care  romanii  nu  arunca  o  privire  mai  serioasa  poarta  numele  de  educatie  a  pietei;  in  acest  caz    lipsa  de  educatie.  Se  presupune  ca  oferta  ar  trebui  sa  fie  principalul  furnizor  de  informatie  si  totodata  de  educatie  dar  cercul  vicios  se  inchide,  deoarece  oferta  nu  poate  aparea  decat  daca  profitabilitatea  este  ridicata  ceea  ce  nu  se  intampla  la  noi  in  tara. 

3. Oferta serviciului de catering

In literatura de specialitate se regasesc doua modalitati de prezentare a ofertei de serviviu: oferta individuala si oferta agregata .

Oferta individuala reprezinta oferta la nivelul unui singur agent econmic, reprezinta cantitatile dintr-un serviciu pe care un agent economic le pune la dispozitia clientilor spre vinzare .

Pentru ca o intreprindere prestatoare de servicii sa-si formeze o oferta de serviciiu trebuie indeplinite mai multe conditii:

1. Disponibilitatea producerii unui anumit serviciu. Orice agent economic are libertatea de a intreprinde sau nu o afacere in domeniul serviciului si ce anume afacere .

2. Capacitatea intreprinderi de a produce un anumit serviciu, care necesita resurse umane cu o pregatire profesionala de specialitate, resurse materiale informationale, tehnologice, precum si resurse financiare. In cele mai fregvente cazuri intreprinderea trebuie sa faca dovada capacitatii sale de a presta un anumit serviciu .

3. Managementul performant care sa asigure recuperarea posturilor necesare de producerea si concrerizarea serviciului,din veniturile realizate din acestea activitate si obtinerea de profit.

Oferta agregata reprezinta totalitatea serviciilor puse la dispozitia consumatorilor finali sau utilizatorilor la un moment dat. Este constituita din oferte individuale ale tuturor intreprinderilor prestatoare.

Reusita intreprinzatorilor de serviciise bazeaza pe capacitatea lor de a valorifica raporturile intreprinderii cu clientela, in acesta rezistind veritabilului lor avantajconcurential. Aceasta implica si o noua abordare a organizarii intreprinderii, respectiv in forma de „piramida inversa”.


Cateringul reprezinta un intreg complex de activitati menite a fi pe placul clientului din mai multe puncte de vedere. Pe langa masa in sine, o firma specializata trebuie sa gestioneze si alte aspecte corespondente unui eveniment: amenajarea unui spatiu, decorarea si chiar alegerea muzicii. Adaptabilitatea si promptitudinea in servicii reprezinta una dintre regulile de baza in aceasta activitate.

Cu toate acestea, cheia succesului unei firme de catering este oferta culinara. Mancarea si modul in care este prezentata si servita fac diferenta. Asa ca oferta de produse trebuie sa fie conceputa intr-o gama larga, sa contina atat meniuri traditionale, cat si internationale. Cu cat gama de produse este mai larga, cu atat creste capacitatea de adaptabilitate la nevoile si gusturile clientilor.

Baza activitatii unei firme de catering este oferta de produse culinare. Pentru a putea dezvolta o gama cat mai variata de alimente este nevoie de echipamente si dotari specifice, dar si de personal care sa cunoasca retetele, sa aiba indemanare si imaginatie. Bucataria profesionala trebuie sa dispuna de aragaze, cuptoare, plite electrice, friteuze, grill-uri, bain-marie, tigai basculante, masina de tocat, feliatoare, masina de taiat cartofi si legume, mixere si instrumentarul auxiliar. La acestea se adauga echipamentele de panificatie si patiserie (cuptoare rotative, masini de foietaj, malaxoare), frigorifice si cele de impachetare (pentru stocare sau livrare).

Pentru a organiza un eveniment, o firma de catering are nevoie de timp. Comportamentul profesionist in aceasta privinta implica o foarte buna programare a sarcinilor de realizat, pe baza unor repere calendaristice si orare. In activitatea de catering, solutia pentru a fi in egala masura rapid si eficient si a oferi alimente gustoase o reprezinta folosirea unor retete speciale, de produse usor de realizat, dar si de consumat.
Una dintre caracteristicile mancarurilor pregatite si oferite de obicei de firmele de profil se bazeaza pe retetele speciale pentru produse din categoria 'finger-food'. Pregatirea acestor alimente presupune prepararea unor bucati foarte mici, care nu necesita folosirea tacamurilor pentru consumare, deoarece se pot apuca foarte usor cu mana. Sortimentele trebuie sa acopere atat gama alimentelor sarate (calde si reci), cat si dulci.

Ocaziile in care consumatorii apeleaza la firmele de catering sunt de obicei mese festive, dineuri oficiale, petreceri aniversare, receptii, simpozioane, mese comemorative, prezentari de moda, dar si nunti, botezuri sau alte categorii de petreceri private. In acest sens, o firma de catering trebuie sa dispuna de o oferta diversificata, usor adaptabila. Pentru ca evenimentul sa se ridice la nivelul asteptarilor, se impun discutii pentru stabilirea meniului, a numarului de persoane participante, a decorarii spatiului si a altor aspecte de ordin practic.

Un loc foarte important il ocupa evenimentele organizate de marile companii. 'Corporate events' sunt o adevarata 'mana cereasca', iar pentru o firma de catering organizarea unui asemenea eveniment este un 'plus' pe cartea de vizita. Trebuie sa se tina cont insa de faptul ca societatile mari si cu renume care organizeaza un eveniment si apeleaza la firme specializate au pretentia ca serviciile si produsele oferite sa fie la un nivel profesional la fel de ridicat precum renumele companiei.

Pentru a fi usor de gasit si pentru a oferi posibilitatea clientilor sa vada o lista a produselor si serviciilor oferite, o firma de catering care se respecta trebuie sa se promoveze cat mai bine, solutia cea mai la indemana fiind crearea unei pagini pe Internet. Site-ul trebuie conceput in asa fel incat sa atraga consumatorul din punct de vedere vizual, dar sa-i im-prime o imagine de profesionalism. La realizarea lui este bine sa se tina cont de aspectele grafice moderne si tehnologiile care fac o pagina de Internet mai atractiva (design de calitate superioara, aplicatii interactive, date complete, variante in limbi straine). Structura paginii de web a unei firme de catering trebuie sa contina obligatoriu lista serviciilor oferite. Apoi trebuie prezentata o lista a produselor disponibile. Un avantaj il constituie existenta unui modul interactiv care sa permita combinarea serviciilor cu produsele oferite, in scopul 'construirii virtuale' a mesei.

In Romania exista peste 200 firme de catering: revista Ghidul de afaceri avand inregistrate 124, dintre care: Taste-it! Events&Catering- Constanta (Activitati de catering evenimente mari(100-1500 pers), inchirieri echipament catering, lumini si sunet); l&d catering &cantine- Bucuresti; italrom- Galati (servicii de catering pentru intreprinderi si diferite evenimente); florentina exim srl- Bucuresti; yummy taste- Bucuresti; SI & DO- Satu Mare (catering, organizare evenimente, receptii); gaad.com.srl- Bucuresti
(catering, cofetarie)
continental catering- Bucuresti (organizari complete de evenimente, decoruri, catering, aranjamente florale, transport); EUREST ROM- Bucuresti; ASBT&GS CATERING- Bucuresti (Servicii catering:preparare mancaruri, distributie, mese de protocol, etc. Toata gama de preparate calde si reci cu transport asigurat); catercarm- Ploiesti (mese festive, mese de protocol, receptii, nunti, botezuri, servirea mesei in sistem catering pentru salariati); ASBT&GS- Bucuresti (servicii catering si de transport public de persoane); EXCLUSIV CATERING- Cluj-Napoca nunti, cocktai-uri, masa de pranz la locul de munca, Sali pentru petreceri, logistica pentru petreceri); TAVERNA SARBULUI- Bucuresti, Focsani adprod- Bucuresti naturvita plus- Bucecea.



In ceea ce priveste catringul aerian, compania care detine monolopul este Abela Rocas, care va fi preluata de Alpha Airports Group Plc, liderul pe piata de catering din Marea Britanie. In Romania, Abela Rocas a fost infiintata in 1993, actionarul majoritar fiind Abela Holding (64%), care a vandut partea sa catre compania olandeza Vacoom, in 2002. Restul actiunilor este detinut de Tarom (31%) si Aeroportul International Bucuresti Otopeni (5%). In afara de monopolul pe cateringul aerian pe care il ofera in Romania, Abela Rocas poate fi pentru englezi o foarte buna pista de lansare catre piata de catering de evenimente. 

Piata dominata acum de cativa jucatori romani, ca Gala Catering, Elite Catering sau Privileg Catering, care nu au nici pe departe forta financiara a Alpha Airports. In urma cu circa o luna si jumatate, pe aceste pagini se afla o analiza care prevestea ca piata romaneasca de catering va fi martora unei sarabande de preluari sau fuziuni in urmatorii ani. Toate sub semnul unui necesar ridicat de investitii in vederea atingerii standardelor UE. 

Evenimentele la care se apeleaza la serviciile de catering sunt:

- Bufetul suedez, care este destinat receptiilor al caror numar mare de invitati nu permite efectuarea unui serviciu traditional. Se acorda o importanta deosebita decorarii bufetului, precum si prezentarii diferitelor preparate. Prin extensie, termenul de bufet constituie definitia unui tip de servire, cum ar fi bufet lunch si bufet cocktail.

- Cocktailul, recomandat pentru numeroase ocazii, in special pentru evenimentele companiei si pentru acelea legate de relatiile cu publicul:

- Lunch

- Petreceri tematice

- Nunti, petreceri private

- Barbeque

In general, firmele de catering ofera specialitati culinare realizate in laborator propriu, specialisti in decorarea spatiului de desfasurare a evenimentului, decoratiuni cu specific romanesc, decoratiuni cu specific exotic, personal operativ cu experienta (bucatari si designeri culinari, coordonatori evenimente, ospatari si barmani), transport si amenajari pentru evenimente outdoor si indoor.

Meniurile oferite de firmele de catring sunt din cele mai diferite, pornind de la meniuri traditionale la cele exotice si de la mancaruri reci la cele calde in functie de ocazie si de preferintele clientului.

Un exemplu de meniu ar putea fi:

Minuturi (Sandwich cu sunca si cascaval, Hot Dog, Hamburger. Cheeseburger, Omleta simpla, Omleta cu sunca si cascaval, Omleta cu legume, Oua ochiuri, Rulou de sunca umplut cu salata a la russe, Rulou de sunca umplut cu salata de cruditati, Cascaval pane, Cabanos la tigaie, Ficatei la tigaie, Creier pane, Cremwusti);

Ciorbe si Supe (Ciorba de fasole cu costita, Ciorba de vacuta, Ciorba de porc, Ciorba de legume, Ciorba de perisoare, Supa de rosii, Supa cu galusti,
Supa cu taitei, Ciorba de burta, Ciorba a la grec)

Mancare Gatita (Sote de legume cu carne, Sote de ciuperci cu pipote, Pui a la Dijon, Pui Stroganoff, Curcan Stroganoff, Vita Stroganoff, Vita cu sos vanatoresc, Chiftelute marinate, Musaca, Ardei umpluti/ dovlecei umpluti, Pilaf sarbesc, Orez mexican cu carne ( pui, vita, porc ), Sarmale cu mamaliguta, Mancare de cartofi cu carne, Mancare de mazare/fasole cu carne, Fasole iahnie, Varza calita simpla, Varza cu carne, Tochitura cu mamaliguta, Ciulama de ciuperci / pui, Spaghete cu ciuperci si cascaval, Mamaliguta cu branza si smantana, Limba cu sos remulat, Limba cu, masline, Chiftelute uscate)

Fripturi (Ceafa de porc, Cotlet de porc, Cotlet tiganesc, Cotlet de porc umplut, Cotlet de porc inabusit cu mirodenii, File de porc, File de porc umplut, File de porc cu sos Gorgonzola, Gratar piperat (slanina afumata, unt, sos de rosii, ceapa), Frigarui haiducesti, Muschi de vita, Piept de pui la gratar, Piept de pui cu sos de piper verde, Snitel ( pui, porc, vita ), Snitel cu sos de smantana, Snitel exotic de sunca, Snitel de vitel Holstein (vita, sardina, ou, capere), Cordon bleu, Escalop, Zingara, Mititei ( mustar ), Valdostana, Cotlet de miel).

Peste (File de salau cu sos menier si cartofi nature, File de salau in unt cu migdale, Cod prajit, Merluciu prajit)

Garnituri (Cartofi prajiti, Cartofi nature, Cartofi umpluti cu legume gratinate, Cartofi umpluti cu branza, Cartofi umpluti cu ciuperci si cascaval,
Cartofi umpluti cu carne de pui, Cartofi taranesti, Cartofi frantuzesti, Pilaf simplu, Orez cu legume, Paste gratinate, Legume gratinate (broccoli, conopida, morcov, varza de Bruxelles), Mamaliguta, Mujdei de usturoi, Smantana)

Salate (Salata de cruditati, Salata a la rus, Salata orientala, Salata de ciuperci cu maioneza, Salata de paste cu fasole verde si sunca, Salata de pui cu avocado, Salata de pui cu fructe, Salata greceasca, Salata bulgareasca)

Dulciuri (Prajituri cu ciocolata, Prajituri cu frisca, Clatite cu gem)

Variante de meniuri

V1: Piept de pui la gratar, Orez cu legume, Salata asortata, Chifla

V2 : Frigarui haiducesti, Cartofi prajiti, Salata de varza, Chifla

V3 : Cordon bleu, Cartofi nature, Salata verde, Chifla

4. Cererea serviciului de catering

Economistii clasici, confruntati cu problemele insuficientei productiei si-au concentrat preocuparile asupra ofertei si stimularii productiei. In aceasta perioada, crizele economice erau legate de supra-productie si deflatia reala.

Dupa anii 1920, datorita mai ales revolutiei industriale, s-a constatat ca nevoia solvabila nu era suficienta pentru a absorbi oferta, nedefinit elastica. Astfel, economistii neoclasici si-au focalizat atentia asupra rolului cererii, stimularea acesteia, reprezentand, in opinia lor, solutia asigurarii echilibrului economic general, al pietei produselor si factorilor de productie.

J. M. Keynes sustine, de asemenea, necesitatea stimularii cererii efective prin incurajarea investitiilor si a consumului, subliniind rolul guvernului in acest proces. Spre

deosebire de el, ganditorii neoclasici afirma ca economia dispune de mecanisme de autoreglare, iar rolul statului trebuie sa fie unul neutru.

J. R. Hicks introduce in teoria economica ideile de risc si incertitudine si echilibru economic dinamic.

Dupa anii 1970 au aparut probleme noi legate de o anumita rigiditate a ofertei, in principal datorita randamentelor descrescande ale tehnologiilor si rolului serviciilor in realizarea productiei. Acestea au acutizat problemele inflatiei si somajului. In aceste conditii, optica economica s-a schimbat in sensul reconsiderarii importantei ofertei si a stimularii performantei in timp a rezultatelor productiei, bunuri sau servicii. In acest proces, cererea indeplineste functia de mecanism de selectie nu numai pentru produsele oferite pe piata ci si pentru proiectele si ideile de produse noi. In acelasi timp, creste rolul consumatorului acesta devenind, de fapt, “prosumator”, respectiv co-producator in sistemele complexe de productie-consum.

Cererea de servicii a populatiei are drept caracteristici de baza faptul ca acopera numai o parte a nevoilor de consum de servicii; faptul ca din punct de vedere al mobilitatii teritoriale, serviciile nu admit, permit sau impun migrarea cererii; elasticitatea ridicata in raport cu factorii care o influenteaza.

Cererea de servicii pentru intreprinderi prezinta ca particularitati: disparitatea cererii, caracterul ferm si dominant tehnic al acesteia si rolul mai redus al factorilor psihologici in influentarea cererii.

Cei mai importanti factori care influenteaza cererea de servicii a populatiei sunt: veniturile si timpul liber, oferta de servicii, tarifele, factorii demografici, concurenta intre

bunuri, servicii si self-service, factorii psihologici si sociali.

Dintre factorii care influenteaza cererea de servicii a intreprinderii se detaseaza: cresterea complexitatii stiintifice si tehnice interne (in cadrul intreprinderilor) si cresterea

complexitatii externe (a mediului extern al intreprinderii).

Cererea de servicii internationale este influentata de: cresterea veniturilor si modificarea cheltuielilor de consum ale populatiei, cresterea si liberalizarea comertului cu bunuri, progresul stiintific si tehnic, expansiunea activitatii corporatiilor multinationale si transnationale, strategiile de substituire a importurilor si de industrializare implementate de o serie de tari in curs de dezvoltare.

Cererea manifestata pe piata interna a serviciilor poate fi studiata folosind metode

indirecte bazate pe evidente statistice, precum si folosind metode directe, utilizand informatii obtinute din observari empirice, sondaje statistice sau cercetari de tip panel.

Pentru studierea cererii pe piata mondiala a serviciilor se pot folosi, de asemenea, metodele directe si cele indirecte de cercetare. Dintre cele din urma se evidentiaza: examinarea schemelor cresterii economice, metoda lanturilor Markov, metode de trend, de corelatie, estimarea prin analogie.

Lansarea in afaceri pe piata internationala a serviciilor, presupune confruntarea intreprinderilor in cauza cu numeroase riscuri, atat de natura comerciala cat si politica. Afacerile internationale cu servicii pot lua ca forme de organizare diferite forme, si anume: exportul indirect, exportul direct, acordurile de marketing, licentierea, franciza, birourile de vanzari, societatile mixte sau intreprinderile subsidiare in strainatate.

Managementul intreprinderilor care activeaza in strainatate trebuie sa gaseasca, de

asemenea, combinatia optima privind utilizarea managerilor locali si straini.

In concluzie, decizia intreprinderilor de a opera in strainatate este deosebit de profitabila cu conditia unei cercetari aprofundate a pietei si in particular a cererii de servicii efective si potentiale.


Se  spune  ca  mancarea  gatita  de  altcineva  este  intotdeauna  mai  gustoasa , iar restaurantele  ofera  luxul  acesta  dar  in  afara  confortului  locuintei. Dar atunci cand nu se vrea parasirea caminului, sau o petrecere intima, raspunsul  e  simplu, se   angajeaza  o  firma  de  catering.

Cateringul  promite  sa  ofere  o  imagine  total  noua  asupra  organizarii  unei  petreceri  ,  a  unui  eveniment,  fie  chiar  si  a  unei  cine  in  doi.  Informatia  circula  destul  de  greu  in  ceea  ce  priveste  extinderea  pe  care  o  cunosc  firmele  de  catering,  nivelul  de  implicare  in  organizarea  unui  eveniment.

In  sensul  sau  de  baza  cateringul  de  referea  la  furnizarea  si  transportul  de  alimente  ,  de  mancare.  Imbracand  insa  haine  noi  ,  atinge  si  alte  domenii  intrand  chiar  pe  teritoriul  organizatorilor  de  evenimente.  Firmele  din  domeniu  se  orienteaza  din  ce  in  ce  mai  mult  si  pe  partea  amenajarii  spatiului  ,  decorare  si  chiar  aranjarea  unor  bufeturi  cu  dulciuri  si  artificii.

In  ciuda  faptului ca inca nu este foarte bine dezvoltat cateringul, comenzile  exista,  cresterea  se  produce,  oamenii  incep  sa  utilizeze  sistemul  si  pentru  acasa. 

Imbunatatirile  din  domeniu  se  rasfrang  asupra  termenului  de  livrare  a  unei  comenzi  care  s-a  redus  la  24  de  ore  pentru  evenimente  de  nivel  mediu  pentru  cele  mari  fiind  nevoie  de  cateva  zile.

 Clientul doreste sa exploreze potentialul pe care il are piata romaneasca de catering, pentru a evalua oportunitatea infiintarii unei companii care sa ofere astfel de servicii. Desi cererea nu este inca mare totusi piata serviciilor de catering este in ascensiune.



Printre marile companii care solicita servicii de catering se numara:

Agentii de publicitate: Agama Consulting, Cable Direct, D'arcy, Docc Communication, DC Communication, Draft Romania, Events, Funky Business, Focus Publicis, Foss Advertising, Grafitti BBDO, Grey Advertising, GMP Advertising, Lowe & Partners, Luna Promotions, Punct Advertising, Ogilvy & Mather, Ralcom Exhibitions, Remark Visual, Saatchi&Saatchi, Speed Promoton, Spot Promotions, Tempo Advertising

Ambasade si institutii oficiale: Armenia, Bulgaria, Franta, Finlanda, Marea Britanie, Regatul Olandei, SUA, Ucraina, Consiliul Britanic, Presedintia Romaniei, Politia de Frontiera, Institutul de Stiinte ale Educatie.

Organisme nationale si internationale, Ministere si ONG , Centrul de Resurse Juridice, Centrul SECI, Delegatia Comisiei Europene, FDSC, Institutul de Magistratura, Ministerul Culturii si Cultelor, Ministerul de Finante, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare, UNESCO, UNICEF, UNAS.

Banci: ABN Amro Bank, BRD - Group Societe General, Banca Franco-Romana, Banca Italo-Romena, Libra Bank, Banca Tiriac, Volksbank, CityBank, Raiffaisen Bank

Companii romanesti si internationale : Allianz - Tiriac Asigurari, Alstom Power Romania, Apa Nova, AutoShow, Asiban Asigurari, Astra Zeneca, Balkan Cosmetics, Besta Group, BCR Asigurari, Brau Union, CCIFER CCIRB, Club Maxx, Cefin, Colgate Palmolive, Congrexpo, Dacia Group Renault, Dentotal, Downtown Club, Electrolux Romania, EliLilly, Elite Romania, Generali Asigurari, Genesys, Glaxo Smith Kline, Hoffman LaRoche, IBM Romania, ID Sarrieri, Intrarom, J'info Tours, Kristal Club, Lafarge Romcim, Lek Pharmatech, Lindab, Luna Club, Medic One, Merck Sharp & Dhome, Media XPRIMM, Microsoft Romania, Mobifon, Mons Medius, Motorola, Musat si Asociatii, Network 21, Nissan Romania, Opel DiBas, Oracle Romania, Oriflame, Pfizer, Praktiker Romania, Prais Corporate Communications, PriceWaterhouseCoopers, Procter & Gamble, Philips, ProSport, Radio Total, Ringier Romania, Romania Travel Plus, Romexpo, Romtelecom, Siemens Romania, Schmitz Cargobull, Softwin, Star Foods, Tornado Systems, Toyota, Tunnel Club, Unilever, Vamed, Wellcare, Yellow Bar, Zone Vision.

Cererea de servicii de catering creste mai ales in perioada sarbatorilor de iarna, cand incasarile firmelor de catering cresc de cateva ori. In perioada ce precede Craciunul, ponderea produselor de post servite la un bufet suedez creste de la 20%-30% la

Pe langa firme, care inevitabil la ora pranzului apeleaza la o fima ce catering, si alte institutii apeleaza la aceste servicii, cum ar fi spitalele; anumite spitale din Capitala au preferat sa isi externalizeze serviciile de preparare a hranei, apeland la firma de catering, in majoritatea cazurilor personalul firmei mutandu-se in incinta spitalului.

5. Tarifele serciciului de catering

Doua dintre cele mai importante categorii ale pietei serviciilor sunt: oferta si tarifele. O prima caracteristica a ofertei de servicii rezulta chiar din modul ei specific de definire. Astfel din oferta de servicii, definita ca fiind capacitatea organizatorica a prestatorilor de a furniza servicii destinate pietei, fac parte forta de munca, baza tehnica precum si sistemul de relatii intre ofertanti si consumatori. Alte caracteristici importante ale ofertei de servicii se refera la raportul diferentiere / asemanare (personalizare / standardizare), impletirea elementelor cu grad inalt de rigiditate si a celor cu o anumita flexibilitate si dimensionarea ofertei de servicii in conditii de risc.

Dintre tendintele in evolutia ofertei de servicii, pe plan mondial, se remarca sporirea acesteia, in ultimele decenii in ritmuri superioare ofertei celorlalte sectoare ale economiei, dubla tendinta de disociere / asociere, atat in raport cu oferta de bunuri cat si in interiorul ofertei de servicii insesi si accentul din ce in ce mai puternic pus pe calitatea serviciilor.

In calculul valorii adaugate de servicii apar o serie de dificultati legate de neluarea in calcul a valorii economice a serviciilor gratuite si evaluarea evolutiei valorii adaugate de servicii in timp. Pentru masurarea valorii adaugate de servicii in preturi constante (comparabile) se pot folosi metodele ”deflatiei” sau ”extrapolarii” (simple sau duble). Asupra valorii adaugate create de servicii se aplica TVA, existand in acest sens operatiuni impozabile si neimpozabile sau scutite de TVA precum si doua cote de impozitare, respectiv, dupa ultimele reglementari, de 19% si cota 0.

Pentru plata serviciilor se folosesc mai multe notiuni, cum ar fi cele de: tarif, pret, taxa, redeventa, onorariu etc.

In economia de piata, tarifele serviciilor sunt stabilite liber, fiind fundamentate pe o

serie de criterii, avute in vedere de producatori (vanzatori) si, respectiv, de utilizatori

(cumparatori).

Din punct de vedere al vanzatorului criteriile cele mai importante care stau la baza deciziei de stabilire a tarifului se refera la: costuri, raportul intre cerere si oferta si tarifele practicate de concurenta. Din punct de vedere al cumparatorului tariful este apreciat in functie de calitatea si utilitatea serviciului, veniturile disponibile, comparatia cu pretil bunurilor substituibile sau cu efortul de a si-l face singur.

Dintre metodele de fundamentare a tarifelor se evidentiaza: metoda marjei de profit adaugata la costuri, metoda determinarii pragului de rentabilitate (punctului mort), metoda venitului marginal egal cu costul marginal.

Diferentierea tarifelor la servicii se face dupa o serie de criterii cum ar fi: variatia cererii in timp, destinatarul serviciilor, modalitatea de cumparare a serviciilor, frecventa cererii si motivatia acesteia, categoria unitatii prestatoare, executarea unor servicii in regim de urgenta, la domiciliul consumatorului, cantitatea serviciilor consumate etc.

Cu toata valabilitatea generala a acestor criterii, mecanismele cererii si ofertei si ale concurentei prin pret au forme specifice de manifestare in sectorul serviciilor.

Din punct de vedere al clientului, elementul cel mai important in aprecierea tarifului il

reprezinta calitatea serviciului, existand o relatie directa intre tarif si calitate.

Serviciile colective furnizate de bunurile publice pure au modalitati specifice de tarifare, bazate pe caracteristicile lor dintre care se remarca: non-rivalitatea si nonexcluderea consumului. Probleme similare pune tarifarea serviciilor furnizate de bunurile publice mixte datorita a trei factori: importanta costurilor fixe suportate de producatori, efectele externe si vointa colectiva de a favoriza sau de a defavoriza anumite consumuri.

Tarifarea serviciilor publice are la baza o serie de criterii legate de productie, de schimb sau de consumul acestora.

Dintre criteriile legate de productie se disting cele legate de cantitate, calitate si modul de productie, cele legate de schimb se refera la: imprejurarile consumului si tipul indicatorilor de cantitate, iar cele legate de consum se refera la: utilizator sau la modul de utilizare.

Prin aplicarea acestor criterii, in tarifarea serviciilor publice se ajunge la confruntarea a doua tendinte si anume aceea de uniformizare (tarifare in acelasi mod a tuturor utilizatorilor) si aceea de diferentiere (discriminare).


Tarifele in oferta de catering se stabilesc in functie de numarul de comenzi primite, de numarul de persoane etc.

Un exemplu de tarife pe menú este urmatorul:

Ceafa de porc
Cotlet de porc
Cotlet tiganesc
Cotlet de porc umplut
Cotlet de porc inabusit cu mirodenii
File de porc
File de porc umplut
File de porc cu sos Gorgonzola
Gratar piperat (slanina afumata, unt, sos de rosii, ceapa)
Frigarui haiducesti
Muschi de vita
Piept de pui la gratar
Piept de pui cu sos de piper verde
Snitel ( pui, porc, vita )
Snitel cu sos de smantana
Snitel exotic de sunca
Snitel de vitel Holstein (vita, sardina, ou, capere)
Cordon bleu
Escalop
Zingara
Mititei ( mustar )
Valdostana
Cotlet de miel

Meniu Snitel de pui

Cartofi prajiti

Salata de varza cu morcov

Pret: 85 000 lei/pers.
Pretul include:
- Casolete unica folosinta
- Transport

Un meniu mediu are preturi cuprinse intre 6 si 12 de lei de persoana. Meniurile includ o varietate larga de gustari, supe, creme, ciorbe, preparate culinare de baza, produse de cofetarie si patiserie si chiar fructe si iaurturi.

De obicei livrarile acasa se fac intr-o valoare minima specificata de firma prestatoare de serviciu, variind intre 15 RON si 50 RON, iar abaterea de la taxa de livrare se face in general in raza amplasarii firmei de catering.

Pentru sarbatori meniurile sunt complexe. Cele traditionale au un pret mai mic, in jur de 280.000 de lei de persoana, fata de cele rafinate, care pot consta in ardei gras cu somon, rulada de curcan sau ciuperci umplute cu branza dulce de vaci si alune, si care ajung la 700.000 lei de persoana. Bauturile de obicei nu sunt incluse.

6. Perspective ale pietei serviciului de catering

Dezvoltata timid dupa 1990 si exploziv dupa 1996, piata cateringului cuprinde peste 200 de firme care activeaza in intreaga tara si in jur de 80 doar in Bucuresti. Desi pare simplu la prima vedere, cateringul nu inseamna numai gatit. Aceasta activitate implica mult mai multe cunostinte si aptitudini. Se lucreaza intotdeauna contra cronometru. Trebuiesc avute cunostinte de administrare de personal, dar si de contabilitate primara. In calitate de furnizor, trebuie sa devii credibil pe piata, astfel incat clientii sa te aprecieze si sa te recomande ca potential partener.

Firmele de acest tip sunt specializate pe cateva directii. Unele se ocupa de organizarea de receptii, conferinte, simpozioane, cocktail-uri, seminarii, reuniuni profesionale sau de protocol, lansari de firme si produse, aniversari si petreceri festive, iar altele, de asigurarea mesei de pranz pentru diverse societati comerciale. Exista si companii care combina ambele activitati. Mesele incarcate cu bunatati la diverse evenimente sau un pranz consistent la serviciu au devenit un lucru firesc pentru clientul din Romania anului 2005. Este o stare de normalitate chiar si pentru patronii din domeniu.

Iar acesasta stare se va amplifica cu timpul cand ideea de catering va deveni mult mai familiara romanilor, si bineinteles cand situatia financiara va permite apelarea la astfel de servicii.

Cehia, stat nou membru al UE, a creat impreuna cu Germania proiectul „de buna vecinatate culturala“ denumit „Vecini in jurul mesei“, care este de fapt un program comun de training pentru catering si management hotelier. Romania si Bulgaria ar putea dezvolta un proiect similar pentru lucratorii din industria hoteliera de pe litoral, insa asta ramane de vazut.

De altfel actuala aderare la Uniunea Europeana va aduce schimbari in legislatia alimentatiei publice si implicit a cateringului, dar viitorul acestui serviciu nu poate fi decat unul deschis spre dezvoltare, spre progres. Timpul din ce in ce mai limitat, precum si multi alti facoti vor conduce la o inlocuire majora a gatitului cu apelarea la serviciile firmelor specializate de catering.

7. Concluzii si propuneri

Activitatea de catering este una foarte “comoda” pentru majoritatea persoanelor, presupune insa un efort financiar major. In anumite actvitati a ajuns sa fie indispensabil, cum ar fi in serviciile aeriene sau chiar in cele de birou, dar la noi in tara ramane in rest totusi “un moft”. Oferta de catering este din ce in ce mai bogata, mai variata, firmele sunt din ce in ce mai numeroase si ofera mai multe servicii dar ramane inca neincrederea si lipsa resurselor financiare necesare. Totusi, mai ales de sarbatori sau in vacante multe familii sau multe firme opteaza pentru acest mod de pregatire a preparatelor din lipsa timpului. In ceea ce priveste organizarea de evenimente, banqueting-ul tinde sa devina de asemenea un obicei mai ales in organizarea nuntilor dar si a zileleor de nastere sau alte pereceri. Firmele specializate pot oferi o gama variata de meniuri, la preturi pentru toti si eventual cu reduceri pentru grupuri. De asemenea comod este faptul ca asigura in acelasi timp si decorarea localului si alte elemente suplimentare.

Cateringul ar trebui mai mult mediatizat si prezentat nu ca pe o activitate occidentala foarte la moda ci ca pe un serviciu extrem de util in conditiile programului incarcat de munca de astazi.

BIBLIOGRAFIE

  1. Maria Ioncica “Economia serviciilor”, editura Uranus, Bucuresti
  2. Dumitru Patriche “Bazele comertului”
  3. A. Sensidoni “Catering e banqueting: il piacere di un pasto fuori casa”
  4. https://it.wikipedia.org/wiki/Catering
  5. www.evz.ro
  6. www.jurnalul.ro
  7. www.cicerone.ro
  8. www.afla.ro
  9. www.trafic.ro
  10. www.tdmaci.ro
  11. www.privilegcatering.ro


Sursa: Eurostat, EU-LFS

T.D. MACI, societate specializata in servicii de catering, principalul furnizor de catering pentru Compania Nationala TAROM precum si numeroase alte companii aviatice.







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1966
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site