Proiectul cu tema: Elemente de lucru impotriva incendiilor

MINISTERRUL EDUCATIEI CERCETARII SI TINERETULUI

GRUPUL SCOLAR INDUSTRIAL DE MARINA

GALATI

PROIECT

PENTRU OBTINEREA CERTIFICATULUI DE

CALIFICARE PROFESIONALA NIVEL 3

DOMENIUL

CALIFICARE PROFESIONALA

Memoriu justificativ

Proiectul cu tema " Elemente de lucru impotriva incendiilor" urmareste urmatoarele obiective:

• Aplicarea legislatiei in viguare

• Proiectarea si realizarea din punct de vedere tehnic al echipamentelor de stins incendiul

• Solutii tehnice pentru anumite tipuri de nave

• Rolul resurselor umane in exploatarea echipamentelor de stins incendiul

DIVERSE ECHIPAMENTE PENTRU LUPTA CONTRA INCENDIILOR

Stingatoare de incediu portabile

Stingatorul este un aparat de stingere actionat manual,care contine o substanta stingatoare ce poate fi refulata si dirijata asupra unui focar de ardere,sub efectul presiunii create in interiorul aparatului.

Din punct de vedere al maselor si gabaritelor,stingatoarele se clasifica in stingatoare portabile,avand o greutate sub 23 kg si stingatoare transportabile cu o greutate intre 23 si 200 kg.

Presiunea necesara refularii este dezvoltata de regula de un gaz inert(agent impulsor) stocat intr-o butelie aflata in exteriorul aparatului sau in interiorul acesteia, vezi foto.IN aceeasi imagine se prezinta principalele elemente ale unui stingator de incediu portabil cu butelie de presurizare externa aflat in dotarea tuturor navelor fluviale si maritime din toata lumea,elementele constitutive principale fiind notate sugestiv pe desen.

STINGATORUL CU PULBERI CHIMICE

Fiecare stingator cu pulberi va avea o capacitate de cel putin 5 kg conform Codului FSS.

Corpul stingatorului este prevazut cu maner si coliere de fixare,avand la partea superioara un orificiu filetat cu garniture si capac pentru incarcarea cu pulbere si introducerea buteliei de CO .Orificiul de evacuare se continua cu un furtun care in unele cazuri este prevazut cu maner de plastic cu clapet de inchidere.

Capacul este strabatut de cuiul perforator,mentinut in pozitie de repaos prin intremidiul unui arc tensionat.Evacuarea pulberii din stingator se face prin teava sifon.Punerea in functiune se face in modul urmator:

1-Se deplaseaza stingatorul la locul incendiului,

2-Se agita stingatorul prin rasturnare pentru afanarea prafului,dupa care se aseaza pe podea in pozitie verticala

3-Se scoate siguratnta percutorului, se ia furtunul de evacuare a prafului in mana si se indreapta spre baza incendiului.

4-Se loveste cuiul perforatorului cu mana libera.Prin perforarea membranei butelie, gazul sub presiune patrunde in corpul stingatorului,antrenand praful prin teava sifon si furtunul de evacuare spre directia focului.

STINGATORUL CU SPUMA CHIMICA SC 9 NF

Cerinte obligatorii conform Codului FSS:

Toate stingatoarele de incendiu vor fi proiectate si aprobate de tip conform instructiunilor elaborate de catre Organizatie prin rezolutia A.602(15)

Fiecare stingatoru de incendiu cu spuma va avea o capacitate de cel putin 9 litri

Stingatorul SC 9 NF este un stingator de tip naval.Se compune din urmatoarele parti: -Corpul metallic de forma cilindrica (1) prevazut la parte superioara cu un orificiu filetat cu capac(2) care este strabatut de o tija de obturare (3) a buteliei interioare de sticla (4).Pe corp sunt prevazute orificiul de evacuare al spumei (5) supapa de siguranta(6) manerul de manevra(7) si colierele de fixare(8).Fixarea buteliei de sticla se realizeaza cu un suport de plastic(9) sprijinit pe orificiul de umplere.

INCARCAREA

Substantele folosite pentru incarcare sunt de trei tipuri, in functie de rezistenta la temperature a solutiilor.

Tipul I (de vara) pentru stingatoare aflate in mediu unde temperature nu scade sub -2C,Tipul II ( de iarna) pentru stingatoarele aflate in mediul unde temperature poate sa scada pana la -15C,-20C si Tipul universal.

1-recipient,2-capac,3-tija cu dop cauciuc,4-recipient sticla,5-supapa,6-ajutaj refulare spuma,7-maner,8-inel de fixare postment,9-con plastic,10-garnitura,11-siguranta.

FUNCTIONAREA:

-Desfundarea ajutajului cu ajutorul unui cui sau al sigurantei;

-Ridicarea stingatorului (tragerea in sus a tijei de obturare) si agitarea acesteia prin rasturnare de 3-5 ori pentru ca cele doua solutii sa se amestece sis a formeze spuma chimica.

In urma reactiei dintre solutia acida sic ea bazica se formeaza spuma chimica(presiunea interioara create pana la cca. 20 bar) si produce evacuarea spumei prin ajutaj pana la completa evacuare.Eficienta spumei formate este conditionata de coeficientul de infoiere CI (6/9)

STINGATORUL CU CO TIP G (3,4,5)

Fiecare stingator cu dioxid de carbon va avea o capacitate de cel putin 5 kg conform Codului FSS.

Acest tip de stingator face parte din grupa stingatoarelor cu gaze inerte si este un recipient sub presiune de forma cilindrica de capacitate variabile.

FUNCTIONARE:

Datorita presiunii,bioxidul de carbon din butelie este impins prin teava sifon in tubul sau furtunul de legatura si patrunde in difuzor.In divuzor datorita fenomenului de detenta ce are loc(gazul comprimat trce de la volum mic si presiune mare,la volum mare si presiune mica),temperature CO scade sub punctual de solidificare -78,5C, acesta fiind evacuate in stare solida sub forma de zapada carbonica.Verificarea starii de incarcare se face prin cantarire,stingatorul avand inscriptionate greutatea neta si bruta.Lapierderi de cca.20-25% butelia se va inlocui.Aceste tipuri  de stingatoare se folosesc pentru stingerea incendiilor de la instalatii si transformatoare electrice ,lichide combustibile cu temperature de inflamabilitate scazuta,incendii izbucnite in spatii inchise,etc.

Tipuri de stingatoare portabile si domenii de utilizare

a-stingator cu bioxid de carbon pentru incendii clasele B si C;

b-stingator cu pulberi pentru incendii clasa D;

c-stingator cu ceata de apa pentru incendii clasa A;

d-stingator cu pulberi chimice pentru incendii clasele B si C;

e-stingator cu halon pentru incendii clasa A,B,C;

f-stingator cu pulberi pentru incendii clasa K,bucatarii si restaurante.

Stingatoare de incendiu transportabile

Stingatoarele de incendiu transportabile (foto 6) sunt acele echipamente de stingere a incendiilor care au o greutate mai mare de 20 kg si care pentru a putea fi deplasate la locul interventiei, sunt dotate de regula cu roti pentru usurinta manevrei care se face de regula de doi servanti.Acestea pot fi stingatoare cu bioxid de carbon, cu pulberi stingatoare sau cu spuma.

INTRETINEREA STNGATOARELOR

Pentru garantia unei bune functionary in orice imprejurare, este necesar sa se efectueze o revizie periodica a elementelor de baza ale stingatoarelor, respective recipient,agent extinctor,mediu ipulsor,dupa cum urmeaza:

ECHIPAMENTUL DE RESPIRAT IN MEDIUL TOXIC

1. Utilizare - protectie impotriva aerului contaminat
2. Tipuri

a - respiratie prin filtru

- pentru particole solide

- pentru gaze

b - respiratie autonoma ERA

- in circuit deschis (expiratia se face direct in atmosfera)

- in circuit inchis (expiratia se face printr-un cartus regenerator)

C. Componenta:

Masca 1 -este un accesoriu care are rolul de a proteja fata si caile respiratorii.Este prevazut cu vizor din sticla termorezistenta si antisoc,system de fixare a filtrului sau furtunuluio cu valvula de reglare automata a presiunii aerului

2.Masca trebuie sa poata fi ajustata cu usurinta pe figura pentru a nu permite patrunderea gazelor.

Butelia de aer 4 este recipientul cu aer comprimat, care asigura necesarul de aer pentru cca 100 min.

Regulatorul si reductorul de presiune - cu rol de reducere a presiunii si de regularizare pe masura ce se consuma o cantitate de aer din butelie.

Sistemul de alarmare - la ajungerea la o anumita presiune limita in butelie dupa care se mai poate folosi masca doar un numar minim de minute prestabilit.

Harnasamentul 3 este echipamentul de sustinere a buteliei de aer, regulatorul si reductorul si a celorlalte accesorii precum monometru si furtunul de aer si care se fixeaza in spatele celui ce actioneaza cu acest echipament.

Inaintea punerii in functiune se verifica:

Starea de incarcare a buteliei prin citirea presiunii la manometru, conectarea acestuia la aparat, starea tehnica a cartusului absorbent si modul de asezare al acestuia, functionarea reductorului de presiune, etanseitatea mastii a tuburilor de legatura si a tuturor elementelor de imbinare ala aparatului, fixarea ferma a harnasamentului pe spate si functionarea sistemului de alarmare.

c. Aparate de respiratie pentru evacuare in caz de urgenta(EEBD)

Un Emergency Escape Breathing Devices (EEBD) este un aparat alimentat cu aer sau oxygen, utilizat numai pentru evacuarea dintr-un compartiment cu o atmosfera periculoasa.Aceste aparate nu trebuie utilizate pentru interventii in vederea stingerii incendiilor sau intrare in spatii cu continut redus de oxygen deci in nici un caz nu vor fi folosite de pompieri, in aceste situatii utilizandu-se aparatele de respirat prezentate anterior.

Definitii

Masca inseamna un acoperamant al fetei proiectat astfel incat sa formeze un invelis etans de jur imprejur ochilor,nasului si gurii si care se fixeaza local cu mijloace corepunzatoare;

Gluga inseamna un acoperamant al capului, care acopera complet capul, gatul,precum si portiuni din umeri ;

Atmosfera periculoasa inseamna orice atmosfera care prezinta un pericol imediat pentru viata sau sanatate.

Caracteristici

EEBD va avea o durata de exploatare de cel putin 10 min;

EEBD va include o gluga sau masca pentru acoperirea totala a fetei, astfel incat sa protejeze ochii, nasul si gura in timpul evacuarii.Glugile si mastile trebuie sa fie confectionate dintr-un material rezistent la foc si trebuie sa aiba o fereastra transparenta pentru a putea vedea;

Un EEBD trebuie sa poata fi transportat lasand mainile libere;

In cazul in care un EEBD este depozitat, el trebuie sa fie protejat corespunzator fata de mediu;

Pe EEBD trebuie sa fie tiparite scurte instructiuni sau scheme ilustrand clar utilizarea lor.

Procedeele de imbracare vor fi rapide si usoare pentru ca sunt situatii cand se dispune de foarte putin timp pentru evacuarea dintr-o atmosfera periculoasa si gasirea unui loc sigur.

Marcaje

Cerintele de intretinere, marca producatorului si numarul de serie, durata de viata , data fabricatiei,precum si numele societatii care a dat aprobarea, trebuie sa fie indicate pe fiecare EEBD.Toate aparatele care sunt destinate a fi utilizate pentru instruire vor fi marcate in mod clar.

6.1 Echipamente de protectie folosite la stingerea incendiilor

Pentru o interventie rapida si eficineta, cat si pentru protectia individuala a persoanelor participante la combaterea incendiului, navele se doteaza cu mijloace si aparate de protectie. Acestea trebuie sa fie in permanenta stare de functionare sis a asigure securitatea celor care le folosesc.In figura alaturata se prezinta costumul classic (basic) de interventie in caz de incendiu.Acesta se compune din urmatoarele elemente: casca de protectie cu vizor rezistent la socuri si temperaturi ridicate, pantaloni, jacheta, manusi, bocanci.El este completat de regula cu lanterna antiexplozie si topor de incendiu.Costumul este confectionat din materiale ignifuge speciale, care sa protejeze pielea de caldura radiate de incendiu, de arsuri si oparaturi cu abur.Suprafata exterioara a imbracamintei este impermeabila si prevazuta cu benzi reflectorizante..

Pentru protectia impotriva actiunii vatamatoare a fumului si gazelor toxice se folosesc mastile contra fumului si gazelor si aparate izolante.

Costumul de protectie impotriva temperaturilor ridicate

Costumul de apropiere (foto 4) este aluminizat fapt care ii confera un grad ridicat de termoreflexie, constituind o bariera termica impotriva caldurii emise prin radiatie si convectie.

Pentru intervale scurte de timp poate rezista la temperaturi de 400-600C.Se compune din: gluga(capison) cu vizor, bluza, manusi, pantaloon, cizme.Costimul de protectie pentru patrundere in foc (foto 5) este confectionat dintr-o singura piesa,din materiale speciale, captusit la interior cu lana si Kevlar si permite trecerea prin foc. In spate, in interiorul costumului se afla amplasat aparatul de respirat.

ORGANIZAREA DE LA NAVA PENTRU LUPTA CONTRA INCENDIILOR

Echipajul se va pregati theoretic si practice atat in centrele de calificare, instruire si perfectionare,cat si la nave, in vederea cunoasterii unor notiuni despre chimia focului, modul de producere si propagare precum si a mijloacelor de stingere a incendiilor izbucnite la bord.

Se vor face execitii de stingere in cat mai multe ipoteze ( se va urmari deplasarea rapida a oamenilor, echiparea lor corespunzatoare, actionarea conform rolului) astfel, reusindu-se sa se cunoasca foarte bine instalatiile de stingere a incendiilor, verificarea functionarii acestora si actionarea rapida in caz de necessitate.

Semnalul de alarma pentru incendiu se da prin statia de semnalizare a navei de catre orice membru al echipajului sau persoana de la bord, care observa izbucnirea incendiului, ori prin instalatia generala de alarma, de catre ofiterul de punte (cart).

Semnalele de alarma transmise cu soneria se dubleaza prin ordine verbale transmise prin mojloace de comunicatii interioare de la born, indicandu-se si locul de actiune, de exemplu "Alarma de (exercitiu) de incendiu la magazia 2".

Pentru insusirea atributiilor prevazute in roluri si pentru formarea deprinderilor de a actiona rapid, corespunzator situatiei,sub conducerea deprinderilor de a actiona rapid, corespunzator situatiei, sub conducerea comandantului nave se organizeaza periodic exercitii de roluri simuland situatii reale, atat cat nava este mars cat si in stantionare,astfel incat fiecare membru al echipajului sa participle la cel putin un exercitiu de rol de incendiu in fiecare saptamana,urmarindu-se in acest scop ca echipajul navei sa fie apt in orice moment pentru a intervene conform indatoririlor trasate in rolul de incendiu al fiecaruia.

Planuri si documentatii Pe fiecare nava autopropulsata avand L>25m, in PCI, in timonerie sau in alte locuri vizibile pe coridoare sau vestiare trebuie afisate planuri generale ale navei in care sa se arate clar:

Amplasarea posturilor de comanda;

Amplasarea incaperilor protejate;

Amplasarea constructiilor care intarzie propagarea focului;

Amplasarea hidrantilor de incendiu;

Amplasarea inventarului de incendiu;

Caile de acces in diferite compartimente, pe punti etc, cu indicarea cailor de evacuare a culoarelor si usilor.Orice modificare ulterioara in protectia contra incendiilor trebuie inscrisa imediat in documentele enumerate mai sus.

PROCEDURI PENTRUU SIGURANTA PERSONALULUI

Conducerea operatiunilor de stingere revine capitanului pentru punte si toate compartimentele navei mai putin C.M. si sefului mechanic pentru C.M. (conf. R.S.B.)

Conducatorul actiunii de stingere poarta intraga raspundere pentru interventia operative-tactica de lichidare a incendiului si siguranta echipajului.

Sarcinile conducatorului

se informeaza asupra situatiei;

apreciaza situatia;

ia decizia;

da comanda de interventie

Componenta echipe de stingere cu apa:

Conducatorul echipe trebuie sa fie un bun cunoscator al navei,compartimentelor, instalatiilor si mijloacelor de stingere,al tacticii de lupta contra incendiului.Este cel care dirijeaza efectiv operatiunea de stingere.

Semnalizatorul (omul de legatura) in lipsa unor mijloace de comunicare radio

Grupa de stigere: alcatuita din oamenii cei mai sanatosi,robusti,cu o buna rezistenta fizica ,sunt cei care actionaeza direct cu tevile de refulare asupra focarului.Se stabileste strict cine imbraca costumul anticaloric si cine il ajuta.

Grupa cu manicile (adduce manici si tevi de refulare).Din ea fac parte cei ce deschid hidrantii,cupleaza si intind manicile,urmaresc traseul acestora,repara manicile deteriorate,au grija san u se formeze coturi.

Grupa de apa are in compunere cel putin un om de la masina (de obicei of.mec.) care are rolul de a porni pompele si a face liniile.

Pentru reusita actiunii de lichidare a focului, cei ce concura la actiune trebuie sa respecte urmatoarele criterii: sa se apropie cat mai mult de focar si sa se afle mai sus sau cel putin la acelasi nivel cu focarul.

La atacarea focarului sa aiba in vedere:

Directia sit aria vantului (va actiona cu vantul din spate pentru a feri oamenii si a nu degrada spuma);

Focarul incendiului sa se atace la baza;

Sa se actioneze cu rapiditate deoarece succesul actiunii depinde de aceasta in cea mai mare masura.

Conditiile esentiale pentru o intreventie prompta si o reusita a stingerii sunt:

Instalatiile de alarmare si stigere sa fie in perfecta stare de functionare;

Personalul sa cunoasca semnalul de alarma de incendiu;

Mijloacele de stins portative sa fie in permanenta la posturi;

Capacele false de obturare a hidrantilor de pe magistrala sa se desfaca usor;

Stingatoarele sa fie incarcate cu solutii specifia anotimpului;

Manicile sa fie impachetate in cutii astfel incat ambele racorduri sa fie libere;

Tevile de refulare sa fie la post (langa manici, in cutiile de pastarare ale acestora);

Caile de acces la posturile de incendiu san u fie blocate;

Pe stingatoarele cu spuma sa fie inscrise :denumirea firmei care a efectuat incarcarea,data incarcarii,felul incarcaturii,numele celui care le-a incarcat,data expirarii;

Pe stingatoare cu CO sa fie scris: data incarcarii,greutatea neta ,bruta si tara;

Furtunurile de refulare de la stingatoarele cu CO si praf si CO sa nu fie deteriorate, iar ventilele de declansare ale acestora,cat si supapele de obturare de la stingatoarele cu spuma san u fie inghetate;

Generatoarele cu agent spumogen din C.M. sa aiba intotdeauna rezervoarele pline;

Afisarea la loc vizibil a rolurilor de incendiu si a planurilor cu amplasarea mijloacelor de stins incendiu la bordul navei.

BIBLIOGRAFIE

Munteanu D.,Chitu P.,Stancu H. - Marinarie manual ptr clasa a - XI - a si a - X a.

Licee cu profil de Marina - Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1982

Bujenita M. - Manual de Marinarie,Volumele I,II,III, Editura Militara Bucuresti

1951.

Bejan A.,Bujenita M.-Dictionar de Marina,Editura Militara Bucuresti,1979.

Ionescu G.,Ilie M. - A.B.C-ul marinarului,Editura Tehnica Bucuresti 1976.

Ministerul Transportului si Telecomunicatiilor

Directia Generala a navigatiei civile - Culegere de termini folosita in marina,Bucuresti 1972.

Pruna T. - Exploatarea navelor maritime si fluviale,Editura Tehnica Bucuresti 1967